Articole

Autoritățile nu descurajează abuzurile polițiștilor

03/08/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

APADOR-CH publică rezultatele cercetării privind modul în care autoritățile române mimează pedepsirea polițiștilor care comit abuzuri în relația cu cetățeanul.

Cercetarea a fost derulată în perioada februarie – iunie 2015 în cadrul proiectului „Cu ochii pe abuzurile poliției”, și relevă faptul că doar 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare

Datele folosite de APADOR-CH au fost obținute prin cereri de informații de interes public, făcute către toate parchetele de pe lângă tribunalele județene, inspectoratele județene de poliție, Consiliul Superior al Magistraturii și IGPR. În cazul IGPR a fost nevoie și de o reclamație administrativă și o de acțiune în înstanță deoarece instituția refuză să comunice informații de interes public.

Cercetarea a mai arătat că poliția nu utilizează suficient mijloace care ar putea preveni sau ajuta la descoperirea abuzurilor, cum ar fi instalarea camerelor de luat vederi în secții – dotări ce presupun costuri minime – și de asemenea nu face demersuri pentru a informa cetățenii despre drepturile lor. Poliția refuză în mod ilegal să facă publice procedurile privind legitimarea, amprentarea, percheziția corporală, iar necunoașterea acestora de către cetățeni lasă loc arbitrariului și poate conduce la abuzuri.

Această secretomanie poate fi interpretată ca o dorință de menținere a forțelor de ordine ca organe represive mai degrabă decât orientate spre cetățean.
APADOR-CH a cerut CSM să dispună o verificare privind modul cum s-au derulat anchetele procurorilor în ultimii ani în cauzele privind polițiști acuzați de purtare abuzivă, iar IGPR și Ministerului de Interne să aloce de urgență fondurile necesare implementării sistemelor de supraveghere în toate secțiile de poliție.

___
Abuzurile polițiștilor chiar și neînsoțite de violențe, cum ar fi întrebuințarea de expresii jignitoare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constituie infracțiunea de purtare abuzivă care se sancționează cu închisoare de la o lună la 6 luni sau amendă. În cazul în care se dovedește că un polițist aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu recurge la amenințări, loviri sau alte violențe, sancțiunea pe care o va primi va fi mai mare cu o treime decât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă.
___
Raportul complet poate fi citit aici.

Mai multe despre proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, găsiți aici, precum și informații despre drepturile persoanelor conduse la secția de poliție și ce pot face dacă au fost victime ale abuzurilor forțelor de ordine.

Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

APADOR-CH cere anchetarea situației din Racoș, Brașov, unde cetățenii spun că sunt terorizați de poliție

25/05/2015/în Comunicate /de Rasista

București, 25 mai 2015

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a făcut public azi raportul realizat în comuna Racoș, județul Brașov, cu privire la acuzațiile pe care mai mulți cetățeni din localitate le aduc polițiștilor.

Concret, polițiștii din Racoș sunt acuzați că în ultimii trei ani ar fi bătut mai mult de 40 de cetățeni din comună, bătăi soldate cu certificate medico-legale și multe zile de spitalizare, dar rămase nesancționate în plan legal.

Oamenii spun că sunt bătuți de organele de ordine, în secția de poliție, în pădure sau pe câmp. Reclamațiile lor au rămas până acum nesoluționate, procurorii din Brașov clasând plângerile pe motiv că reclamanții nu au avut martori.

Ultimul bătut în gara Racoș, de către patru indivizi, a fost un student activist venit în comună ca să-i învețe pe oameni cum să scrie plângeri pentru purtarea abuzivă a polițiștilor. Înainte cu câteva minute de bătaie, tânărul fusese „avertizat” de polițiști că se află într-o zonă periculoasă.

Conducerea IJP Brașov, cu care reprezentanții APADOR-CH au discutat, nu crede ce spun oamenii din localitate, dar se face că cercetează.

Un raport complet al situației din Racoș puteți citiți aici . Povestea în format video poate fi vizionată aici.

APADOR-CH cere Inspectoratului General al Poliției Române să ancheteze serios și cât mai rapid situația care mocnește în comuna Racoș și să dispună măsurile legale care se impun.

De asemenea, asociația cere Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ia măsuri pentru redeschiderea tuturor dosarelor penale pentru care, în ultimii 3 ani, s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată, privind plângeri ale locuitorilor din Racoș despre abuzurile poliției.

***

Acest demers face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției” , realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Vrem primari aleși în două tururi!

29/04/2015/în Comunicate /de Rasista

Comisia de Cod Electoral a respins amendamentele care ar fi făcut posibilă alegerea primarilor în două tururi. Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale a fost modificată în 2011 pentru a introduce alegerea primarilor într-un singur tur, cu numărul cel mai mare de voturi exprimate (deci nici măcar o majoritate a numărului de voturi exprimate), la inițiativa PDL de atunci, cu concursul PSD.

Alegerea primarilor în două tururi (sistemul majoritar de vot în două tururi) este în avantajul cetăţenilor, pentru că oferă: 1.reprezentativitate şi legitimitate; 2.şanse egale pentru partide noi şi independenţi; 3.spaţiu pentru crearea consensului. În ciuda acestor argumente, actuala majoritate parlamentară nu se lasă deloc înduplecată, dorind să profite de situațiile de putere în care se află.

În condițiile în care parlamentarii au adoptat recent o serie de modificări legislative ce pot împrospăta politica românească, menținerea alegerii primarilor dintr-un singur tur cu cel mai mare număr de voturi obținute va anula practic mare parte din efectele benefice ale acestor schimbări. Chiar dacă va fi posibilă formarea de noi partide cu doar 3 oameni iar condițiile de înscriere în alegerile locale se vor relaxa, turul unic va face ca cei mai mulți dintre actualii primari să rămână în funcții și, implicit, puterea politică să se mențină și să ajungă tot la partidele-sistem existente.

Cerem partidelor parlamentare să demonstreze că au învățat lecțiile ultimelor alegeri, care au arătat că alegătorii nu doresc concentrarea puterii în mâinile acelorași partide.

Încă este timp pentru introducerea celui de-al doilea tur pentru alegerea primarilor prin amendarea propunerii legislative de modificare a Legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Acest proiect de lege se află acum la Comisia de Cod Electoral, și va pleca apoi către Camera Deputaților pentru adoptare (cameră decizională).

Într-o democrație veritabilă, puterea politică, se obține prin câștigarea onestă și meritată a majorității voturilor alegătorilor, și nu prin alterarea regulilor jocului.

Semnatari:

ActiveWatch

AID-ONG Agenția pentru Informarea și Dezvoltarea Organizațiilor Neguvernamentale

Asociația E-Civis

Asociația Frontului Negustoresc Obor

Asociația Neuer Weg

Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni ANBCC

Asociația Miliția Spirituală

Asociația ProDoMo

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația România Vie

Asociația Salvați Bucureștiul

Asociația Salvați Dunărea și Delta

Asociația Sens Pozitiv

Asociația ViitorPlus

Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Centrul Rațiu pentru Democrație

Centrul Român de Politici Europene

Comunitatea Uniți, Salvăm!

CriticAtac

Erupție Anticorupție

Expert Forum

Grupul pentru democrație participativă Plenum

Grupul de iniţiativă civică „Iaşul iubeşte teii”

Funky Citizens

Fundația TERRA Mileniul III

Liga Oamenilor de Cultură Bonțideni

Rezistența Urbană

Asociația Salvați Dunărea și Delta

SynergEtica

Societatea civilă propune patru candidaturi pentru CNCD și solicită Parlamentului o procedură transparentă de alegere a membrilor

06/03/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

București, 6 martie 2015

Coaliția anti-discriminare, formată din nouă organizații non-guvernamentale care apară și promovează drepturile omului, susține candidaturile a patru reprezentanți ai societății civile pentru Consiliul Director al Colegiul Director al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), depuse azi, 6 martie 2015, la Parlament.

Cei patru candidați sprijiniți de societatea civilă sunt:

– Oana Băluță, conferenţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti, expertă în egalitate de gen;

– Cerasela Banică, expertă în domeniul combaterii discriminării romilor;

– Cristinel Buzatu, expert jurist, colaborator al Agenţiei pentru Drepturile Omului a Uniunii Europene;

– Crina Morteanu, expertă în egalitate de gen şi promovarea drepturilor minorităţilor.

La 12 ani după înființarea CNCD, partidele politice parlamentare trebuie să propună și să numească șase noi membri ai Colegiului Director dintr-un total de nouă. Politizarea excesivă a acestui proces reprezintă un risc real pentru continuitatea și consolidarea instituțională a CNCD. Viitorul Colegiu Director, în măsura în care își tratează mandatul cu responsabilitate, are datoria de a spori capacitatea instituțională și profesională a CNCD. În consecință, este necesar ca partidele politice să propună persoane competente și cu un interes dovedit în domeniul combaterii discriminării pentru mandatele de membru al Colegiul Director al CNCD. Credibilitatea unui organism specializat în combaterea discriminării, din perspectiva legislației europene, este asociată direct nu doar cu independența de care trebuie să se bucure acesta, ci și cu calitatea activității și profesionalismul membrilor săi.

Odată cu cele patru candidaturi depuse azi, organizațiile semnatare solicită Parlamentului respectarea principiilor transparenței, reprezentativității, independenței și profesionalismului în cadrul procesului de propunere și nominalizare a membrilor Colegiului Director al CNCD. Un proces transparent de desemnare, cu respectarea procedurilor de nominalizare stabilite prin lege, publicarea oficială în timp util a propunerilor și a documentelor privind candidații care să facă dovada pregătirii și experienței lor profesionale (curriculum vitae, cazier judiciar, declarații pe proprie răspundere), precum și asigurarea publicității audierilor candidaților.

Coaliția anti-discriminare, alături de alte 17 organizații, își exprimă disponibilitatea de cooperare cu membrii Parlamentului în cursul procesului de nominalizare (ce se va încheia la data de 22 aprilie) în scopul garantării eficienței instituționale a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Organizațiile care sprijină cele patru candidaturi la Colegiul Director al CNCD: Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Asociația ACCEPT, Asociația ActiveWatch, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH, Asociația ANAIS, Asociația Funky Citizens, Asociația Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO, Asociația Română Anti-SIDA – ARAS, Asociația Transcena, Asociația Mediawise Society, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități – CEDCD, Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE, Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații – CRJI, Centrul de Mediere și Securitate Comunitară, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI, Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC, Fundația Șanse egale pentru femei – ȘEF, Institutul pentru Politici Publice – IPP, Liga Pro Europa Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS, Asociația Pas Alternativ, Asociația de planificare familială din România – APFR.

Despre proiect:

Sprijinirea unor candidaturi și monitorizarea transparenței procesului de selectare și desemnare a noilor membri CNCD fac parte dintr-un proiect mai amplu derulat începând din 2014 de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În cadrul aceluiași proiect s-a reușit desemnarea unui membru și a unui supleant din partea societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI).

APADOR-CH cere guvernului eliminarea din lege a declarațiilor care au blocat procesul electoral

03/11/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Solicităm eliminarea de urgență din lege, până la turul 2 al alegerilor prezidențiale, a declarației pe proprie răspundere prin care o persoană se angajează să nu voteze multiplu

Recent încheiatul tur 1 al alegerilor prezidenţiale a dovedit inutilitatea şi nocivitatea unei condiţii stupid-birocratice impusă prin lege cetăţenilor care votează în altă localitate decât cea de domiciliu sau în străinătate, şi anume cea de completare a unei declaraţii pe proprie răspundere prin care se angajeaza să nu voteze multiplu (de mai multe ori). Din această cauză, procesul electoral a fost grav afectat şi mulţi cetăţeni au fost împiedicaţi să-şi exercite dreptul de vot, pe motiv că s-au terminat formularele pentru declaraţie.

Totodată, procesul de votare a fost grav îngreunat/întârziat din cauza duratei mari de timp necesară completării acestui formular, consecinţa fiind că mai mulţi cetăţeni au aşteptat ore întregi la cozile formate în faţa secţiilor de votare, unii dintre aceştia nereuşind să mai acceadă în secţia de votare până la ora încheierii votării.

APADOR-CH atrage public atenţia că această declaraţie pe proprie răspundere nu este o măsură ”antifraudă” astfel cum este prezentată, în mod mincinos, de către guvernul care a organizat prezentele alegeri, ci este o modalitate birocratică de a împiedica dreptul de vot.

În primul rând, completarea unei declaraţii prin care o persoană se angajează să nu voteze multiplu este inutilă şi hazliu-absurdă, întrucât votul multiplu constituie infracţiunea prevăzută de art. 387 Cod penal (frauda la vot). Dacă o persoană va vota multiplu, ea va răspunde penal pentru comiterea infracţiunii prevazută de art. 387 Cod penal indiferent dacă a dat sau nu o declaraţie prin care se angajează să nu voteze multiplu.

În al doilea rând, completarea declaraţiei pe proprie răspundere nu este necesară nici pentru a ţine o evidenţă a persoanelor care votează şi nu sunt prevăzute în listele electorale permanente, deoarece, potrivit art. 9 din Legea nr. 370/2014, aceste persoane, care votează în altă localitate decât cea de domiciliu sau în străinătate, sunt evidenţiate distinct, într-un tabel separat de lista permanentă.

În situaţia în care se suspectează un vot multiplu, soluţia logică este compararea acestor tabele separate întocmite în secţiile de votare, iar nu a declaraţiilor pe proprie răspundere, care nu fac altceva decât să repete datele privind votanţii „suplimentari” cuprinse în tabelul separat.

Pentru aceste motive, APADOR-CH solicită Guvernului ca, în calitate de autoritate responsabilă de buna desfăşurare a alegerilor, să modifice de urgenţă, până la turul 2 al alegerilor prezidenţiale, art. 44 al. 4 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, în sensul eliminării din lege a obligaţiei completării respectivei declaraţii pe proprie răspundere.

Ca atare, textul art. 44 al. 4 din Legea nr. 370/2004 ar trebui să aibă, după modificare, următorul conținut:

„Art. 44. -(4) Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare.„

În mod corespunzător, va trebui modificată și HG nr. 709/2014 prin eliminarea din aceasta a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care va fi folosit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014.

După atâtea ordonanţe de urgenţă emise în lipsa unei urgenţe reale, este momentul ca Guvernul să folosească și în mod corect această cale de reglementare, pentru a interveni în cel mai scurt timp, până la turul 2 al alegerilor, pentru eliminarea unei cauze evidente de împiedicare a exercitării normale a dreptului de vot.

*foto Mădălina Roșca, alegători români împiedicați să voteze la Munchen

Legea cartelelor pre-pay și WiFi doar cu buletinul, declarată neconstituțională

15/09/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

UPDATE

Curtea Constituțională a decis marți, 16 septembrie, că Legea referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay este neconstituțională, se anunță într-un comunicat pe site-ul instituției.

Judecătorii au admis sesizarea Avocatului Poporului din 9 iulie 2014. Cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională, în ansamblul ei.

Curtea a constatat că dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

APADOR-CH salută decizia CCR.

Vom reveni cu motivarea deciziei Curții de îndată ce va fi făcută publică.

mai jos, comunicatul remis de APADOR-CH în preziua deciziei, cu ocazia depunerii unui amicus curiae la CCR prin care ceream ca legea să fie declarată neconstituțională:

Curtea Constituțională judecă mâine Legea cartelelor prepay și WiFI numai cu buletinul

APADOR-CH și ApTI susțin anularea legii printr-un amicus curiae la CCR

Marți, 16 septembrie, Curtea Constituțională a României va judeca sesizarea făcută de Avocatul Poporului de a declara neconstituțională Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice. Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH susțin demersul AVP printr-un amicus curiae depus astăzi la CCR.

Despre lege

Mai cunoscută ca Legea cartelelor pre-pay și WiFI numai cu buletinul, legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta într-o perioadă în care pe plan european fusese anulată ca neconstituțională cunoscuta Directivă Big Brother, iar în România societatea civilă a făcut numeroase demersuri pentru a zădărnici adoptarea acestui act normativ. La 8 iulie 2014 CCR constatase, de asemenea, neconstituționalitatea legii Big Brother autohtone – Legea 82/2012. Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Legea privind cartelele pre-pay și WiFI numai cu buletinul este neclară și are influențe asupra mai multor domenii. De exemplu:

toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Asociațiile semnatare consideră că legea reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, opinie exprimată de asemenea și de Avocatul Poporului însesizarea de neconstituționalitate depusă la 9 iulie 2014 la CCR.

Înregistrarea tuturor cartelelor SIM pre-plătite și identificarea tuturor utilizatorilor de rețele WiFi gratuite împiedică utilizarea anonimă a comunicațiilor electronice și constituie o bază pentru extinderea supravegherii generalizate.

CEDO a statuat pericolul pe care o lege care permite supravegherea secretă îl reprezintă la adresa democrației sub pretextul apărării ei, afirmând că „statele contractante nu pot, în numele luptei împotriva terorismului și spionajului, să adopte orice măsuri pe care acestea le consideră necesare”.

În formularea acestui amicus curiae depus azi la CCR demonstrăm faptul că legea criticată nu respectă niciunul dintre principiile ce ar trebui să fie îndeplinite cumulativ pentru a se considera că încălcarea dreptului la viață privată este legitimă: să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu scopul urmărit.

Ce este amicus curiae

Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

Precizăm că, recent, calitatea de amicus curiae a unei organizații neguvernamentale a fost recunoscută explicit de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Semnatari

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociația pentru tehnologie și Internet (ApTI)

Big Brother e neconstituțional, nu-i mai nășiți și alte rude

09/07/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Apelul societății civile către președintele Băsescu:

Domnule președinte,

După ce Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother, facem azi un apel suplimentar în favoarea solicitării de a nu promulga Legea cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională și pentru această „soră mai mică” a Legii Big brother.

Unsprezece organizații neguvernamentale doresc să aducă un argument suplimentar pentru solicitarea pe care v-au adresat-o la data de 7 iulie 2014, în sensul sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a legii cartelelor preplătite și a Wi-Fi-ului cu buletinul, care v-a fost înaintată spre promulgare.

Ieri, 8 iulie 2014, Curtea Constituțională a pronunțat, cu unanimitate de voturi, o decizie prin care a constatat neconstituționalitatea Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, mai cunoscută sub numele de Legea Big Brother.

Atât această Lege Big Brother, recent declarată neconstituțională, cât și „sora ei mai mică”, legea cartelelor preplătite și a Wi-Fi-ului cu buletinul, ridică aceeași problemă centrală, și anume încălcarea dreptului la viață privată și la protecția datelor personale, prin instituirea unor măsuri de supraveghere vădit disproportionate, care, sub pretextul protejării securității naționale, îi prezumă pe toți cetățenii drept suspecți și potențiali teroriști.

Noua lege dorește practic ca orice comunicație electronică a cetățenilor români să se poată desfășura doar după identificarea persoanei. Acest lucru va afecta numai viața privată a majorității cetățenilor, în timp ce pentru infractorii în numele cărora a fost inventată legea, soluțiile de eludare a acesteia sunt banale. Totodată legea contravine și altor acte normative sau inițiative care presupun anonimatul, ca și conditie de bază a comunicării (vezi. de ex. Legea avertizorilor de integritate sau Linia Telefonică Anticorupție).

Faptul că, ieri, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege care, în esență, încalcă aceleași drepturi și prin aceleași metode, ca și legea ce v-a fost trimisă spre promulgare în urmă cu câteva zile, constitutie un motiv suplimentar extrem de serios pentru a susține solicitarea noastră de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a legii cartelelor preplătite și a Wi-Fiului cu buletinul.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Ultimul apel pentru sesizarea neconstituționalității legii cartelelor prepay: Băsescu către CCR

07/07/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Nouă organizații neguvernamentale au cerut azi președintelui Traian Băsescu să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi.

După ce legea a fost adoptată în procedură de urgență de ambele camere ale Parlamentului, CCR rămâne garantul respectării drepturilor omului la viață privată. Sesizarea Curții nu poate fi însă făcută înainte de promulgare (conform legii de funcționare a acesteia – 47/1992), decât de următorii: Avocatul Poporului, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Președintele României sau un număr de 50 de deputați și 25 de senatori. Întrucât nu s-a primit niciun răspuns în urma apelului similar făcut săptămâna trecută către Avocatul Poporului și președinții celor două camere, și nici nu există semnale că legea ar fi fost contestată la CCR, organizațiile semnatare fac acest ultim apel azi către Președinția României.

Dacă legea nu va ajunge în analiza CCR înainte de promulgare, ultima șansă pentru ca ea să nu intre în vigoare ar fi ca Președintele României să o trimită înapoi Parlamentului pentru reexaminare.

Mai jos, textul integral al solicitării, pe care-l puteți lua cu copy/paste și trimite personal la Președinția României, dacă doriți ca această lege să nu fie aplicată. Scrie-i și tu președintelui Băsescu – pe adresa procetatean@presidency.ro – să sesizeze la CCR neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi.

Domnului Traian Băsescu, Președintele României

Ref: Solicitare sesizare CCR înainte de promulgare

Stimate domnule președinte,

Organizațiile semnatare consideră că Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice, adoptată ieri, 2 iulie, de Camera Deputaților în procedură de urgență, afectează grav dreptul la viață privată consfințit de Constituție și vă solicită să sesizați Curtea Constituțională cu privire la potențiale aspecte de neconstituționalitate.

Legea adoptată este neclară și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014, a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Guvernul a adoptat această inițiativă– contestată de societatea civilă – la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că legea urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. Comisiile Camerei Deputaților, sesizate pe fond, doar au simulat dezbaterea publică și au adoptat proiectul la o zi după ce președintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicații a afirmat public că se așteaptă amendamente și că proiectul va mai fi dezbătut abia în sesiunea ordinară din toamnă.

În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să intre în vigoare legi lacunare și care nu au practic niciun efect benefic serios, dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Istoricul adoptării acestui proiect ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Trebuie precizat că legea este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani, toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Amintim și că peste 1500 de organizații prestigioase și cetățeni au semnat până acum o petiție împotriva activităților de supraveghere în masă din România (http://coliberator.ro/petition/).

Organizațiile semnatare vă solicită să acționați în spiritul mandatului dumneavoastră și să vă exercitați atribuțiile legale, sesizând Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private, înainte de promulgarea ei.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Susțin demersul:

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

APADOR-CH le-a scris parlamentarilor și partidelor să abroge Legea Big Brother

15/04/2014/în Comunicate /de Rasista

În urma invalidării, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a Directivei 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni, APADOR-CH le-a trimis azi un apel tuturor parlamentarilor români, precum și partidelor parlamentare, cerându-le să adopte de îndată o lege prin care să abroge toate actele naționale derivate din amintita directivă europeană.

Apelul de mai jos poate fi folosit de fiecare cetățean care dorește să susțină acest demers, scriindu-le personal parlamentarilor care-l reprezintă și cerându-le să abroge Legea 82/2012.

Scrisoare către parlamentari

Stimată doamnă/Stimate domn deputat/senator

Către Partidul…

Către Președintele Camerei Deputaților, Președintele Senatului

Prin Decizia din 8 aprilie 2014, pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)[1], a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit comunicatului de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE[2], Directiva 2006/24/CE a fost invalidată începând chiar cu data intrării sale în vigoare, ceea ce are semnificația anulării acesteia.

Directiva 2006/24/CE a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Consecința logică a invalidării Directivei 2006/24/CE este rămânerea fără suport a legilor interne (din fiecare țară) prin care a fost implementată această directivă, intrucât în acest caz se aplică principiul juridic „accessorium sequitur principalem”, în sensul că legislația „secundară”, de implementare a directivei, urmează soarta reglementării principale, care a fost invalidată/anulată începând chiar cu data intrării sale în vigoare. Nu este posibil să fie menținută la nivel național o reglementare care a transpus o directivă europeană invalidată, pentru că prejudiciază drepturi funamentale.

Din aceste motive, este absolut necesar să fie imediat abrogată Legea nr. 82/2012, care transpune în legislația națională directiva europeană invalidată.

În acest sens, vă adresăm solicitarea de a iniția de urgență un proiect de lege cu următorul conținut:

„Articol unic – Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 18.06.2012, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”

Director executiv,

Maria-Nicoleta Andreescu

[1] Decizia din 8 aprilie 2014 pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele reunite C-293/12 și C-594/12 poate fi accesată aici.

[2] Comunicatul de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE poate fi accesat aici.

Cerem parlamentarilor să nu voteze proiectul de lege privind înregistrarea cartelelor pre-pay

11/04/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Semnatarii acestui apel își exprimă dezacordul față de adoptarea de către Guvern, în ședința din 9 aprilie 2014, a proiectului de lege privind înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice pre-plătite și le cer parlamentarilor să nu voteze proiectul.

Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Semnatarii consideră că și proiectul de lege adoptat de Guvern în ședința din 9 aprilie 2014 urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați în stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

În plus aceasta este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani (găsiți aici o cronologie), toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament.

Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Semnatarii solicită Guvernului să nu se transforme într-o anexă, cu mai puțin personal, a serviciilor de informații sau a CSAT-ului și să retragă acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private. De asemenea, le cerem parlamentarilor care își declară sau asumă convingeri de sorginte democratică să nu voteze acest proiect de lege, în cazul, previzibil, în care el nu va fi retras de Guvern.

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Pentru detalii

Maria Nicoleta Andreescu,

director executiv APADOR-CH,

0733.078.721

e-mail: office@apador.org