Arhiva tag-ul pentru: legi poliție

APADOR-CH cere clarificarea sau eliminarea unor propuneri de modificare a legilor poliției, de natură să încalce drepturi ale omului sau să favorizeze abuzuri ale polițiștilor – de la incriminarea unor simple huiduieli la proteste până la rețineri pe durată nedeterminată sau obligarea cetățenilor să stea în „poziție inofensivă” în fața organelor de ordine

APADOR-CH a transmis Ministerului Afacerilor Interne o serie de comentarii pe marginea proiectelor de modificare a legilor din domeniul ordinii publice, aflate în dezbatere pe site-ul ministerului. Modificările propuse la Legea 61/1991 (a ordinii și liniștii publice), la Legea 218/2002 (a poliției) și la OUG 104/2001 (a poliției de frontieră) sunt pe alocuri de natură să încalce drepturi și libertăți sau permit, prin ambiguitatea lor, abuzuri pe care organele de ordine ar putea să le facă la adresa cetățeanului. De aceea APADOR-CH a cerut clarificarea acestor propuneri sau eliminarea unora dintre ele.

Exemple de propuneri controversate  de modificare a legilor poliției:

• Propunerea de incriminare și pedepsire cu închisoare de la 3 luni la un an pentru fapta de a „întrebuința cuvinte, expresii, gesturi jignitoare sau obscene” la adresa organelor de ordine este atât de largă şi de vagă încât orice gest sau cuvânt dezagreat de un poliţist poate fi calificat drept comportament infracţional (infracţiunea de ultraj). Spre exemplu, în cadrul unei adunări publice, nemulţumirea, protestul se exprimă şi sub forma unor huiduieli. Potrivit textului de lege propus, aceste huiduieli pot fi interpretate de poliţist drept „cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare”, astfel că toate persoanele participante la acea adunare publică pot deveni autori ai infracţiunii de ultraj. În prezent, în art. 257 din Codul penal este incriminată o formă a ultrajului verbal, şi anume ultrajul comis prin ameninţare. Ameninţarea este o faptă mai gravă decât „jignirea” şi de aceea sancţionarea penală a celui care ameninţă un poliţist se justifică prin pericolul unei astfel de fapte. Dar, altul, mai scăzut, este pericolul unor „gesturi, cuvinte sau expresii jignitoare”. În plus, jurisprudenţa CEDO acceptă exprimări şocante şi chiar ofensatoare atunci când se urmăreşte atragerea atenţiei asupra unor chestiuni de interes public.  APADOR-CH solicită eliminarea completă a acestei propuneri de reincriminare în Legea 61/1991.
• Introducerea unui nou caz de privare de libertate – „reținere administrativă” – adică posibilitatea ca polițistul să îi interzică unei persoane să părăsească un anumit spațiu, deși în legea poliției avem deja procedura „conducerii administrative” la secție care este o măsură similară.  Textul de lege propus nu prevede nicio limitare în timp a duratei reţinerii administrative, nici procedura dispunerii ei şi nici care sunt drepturile şi garanţiile persoanei reţinute administrativ. O astfel de reglementare, în mod vădit lacunară, nu poate fi folosită ca temei pentru privarea de libertate a unei persoane, ca atare  APADOR-CH a cerut eliminarea acestei propuneri din Legea 218/2002.
• Introducerea unei noțiuni vagi precum „poziție inofensivă” pe care o persoană care face obiectul cercetării polițienești ar trebui să o adopte – APADOR-CH cere definirea acestei poziții, în caz contrar fiecare polițist va avea libertatea de a-și imagina cum dorește această „poziție inofensivă”, chiar și pe burtă cu mâinile la spate.
• Definirea mai clară a unor noțiuni introduse suplimentar în Legea poliției, ce vizează fotografierea, amprentarea și controlul corporal sau al bagajelor

Citiți pe larg toate comentariile și propunerile formulate de APADOR-CH pe marginea acestor modificări legislative.

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki consideră că poliţistul trebuie să beneficieze de o protecţie reală, efectivă şi de mijloace adecvate, inclusiv de natură legislativă, atunci când îşi exercită, în mod corect, atribuţiile legale. În acelaşi timp, exercitarea abuzivă a funcţiei nu numai că nu trebuie acceptată, ci trebuie prevenită şi, dacă s-a produs, sancţionată sever. De aceea, orice reglementare, chiar bine intenţionată, în acest domeniu, nu trebuie  să creeze, prin ambiguitate/neclaritate sau disproporţionalitate, premisele pentru exercitarea abuzivă a funcţiei.