20 de întrebări puse obsesiv în acele zile fierbinți, la care autoritățile răspund abia acum, și numai amenințate cu judecata.
- A fost sau nu instituit planul roșu de intervenție?
- A cerut sau nu România ajutorul UE pentru răniți?
- A centralizat cineva informațiile privind morții și răniții în acele zile?
- Cine a fost responsabil pentru bâlbele de comunicare între oficiali și familiile vitimelor?
- De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Floreasca?
- Câte paturi pentru arși avem în țara asta, pe bune?
Peste câteva zile, pe 30 ianuarie 2016, se împlinesc trei luni de la tragedia din clubul Colectiv. Multe lucruri s-au spus în timpul ăsta, despre modul în care autoritățile (nu) s-au descurcat în situația dată. Prea multe întrebări au rămas fără răspuns sau au primit răspunsuri diferite, în funcție de cum s-au priceput să mintă diverși oficiali. Trecerea timpului nu pare să ridice, totuși, valul de ceață. Nicio autoritate nu a încercat încă să facă măcar post factum o radiografie a lucrurilor, ca să vedem ce s-a făcut bine, ce s-a făcut rău, ce nu s-a făcut deloc, să învățăm ceva din tragedia asta și să ne descurcăm mai bine datat viitoare.
Am încercat noi, APADOR-CH, să facem asta. [Pentru că tot am moşit Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, după care am ajutat-o, încet, încet să facă primii paşi şi am încercat să o dăm şi la şcoală (care nu prea îi place), am decis să folosim și acum această lege, imperfectă, dar necesară, pentru obţinerea unor informaţii de interes public privind reacţia şi comportamentul autorităţilor în cazul Colectiv.]
Prin urmare, am formulat 20 de întrebări, pe care le-am considerat relevante privind, în special, modul în care au gestionat autorităţile situaţia de la Colectiv.
În luna noiembrie 2015, am adresat cele 20 de întrebări atât Guvernului (Secretariatului General al Guvernului), cât şi Ministerului Sănătăţii (MS) şi Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Guvernul a scăpat cel mai uşor, trimiţând cererea de informaţii la MAI şi MS. (Citește răspunsul Guvernului)
MS a răspuns la doar 2 întrebări din 20, fără a motiva de ce nu răspunde la toate. Am dat în judecată ministerul. Concomitent am adresat şi o reclamaţie administrativă la MS pentru sancţionarea celor vinovaţi de încălcarea Legii nr. 544/2001, dar fără efect.
[box]
Raspuns MS 1
Raspuns MS 2
[/box]
MAI a răspuns greu și în trepte. Iniţial ne-au comunicat că vom primi un răspuns de la un departament din cadrul ministerului. După circa o lună nu primisem niciun răspuns. Am formulat o reclamaţie administrativă la MAI pentru sancţionarea celor vinovaţi de încălcarea Legii nr. 544/2001. Ca urmare, am primit de la MAI un răspuns, incomplet însă, care se referea numai la 7 întrebări din 20. Aşa că i-am dat în judecată. După ce i-am dat în judecată, MAI a mai trimis nişte răspunsuri la alte câteva întrebări.
[box]
Raspuns MAI 1
Raspuns MAI reclamatie administrativa
Raspuns MAI 2
Raspuns MAI 3
[/box]
Totuși, cel puţin o întrebare, cea cu nr. 17, nu a primit niciun răspuns, nici de la MAI, nici de la MS. În esenţă, întrebarea se referă la motivele pentru care nu a funcţionat la data dezastrului de la Colectiv secţia specială de arşi de la Spitalul de urgenţă Floreasca, secţie care era, oficial, inaugurată de mai multă vreme. Chiar astăzi, jurnaliștii de la RISE Project publică o anchetă în care dezvăluie un posibil motiv pentru care secția respectivă nu a funcționat, motiv pentru care, probabil, nici noi nu am primit un răspuns.
Vă punem la dispoziţie informaţiile de interes public, care, până la această dată ne-au fost comunicate de către cele două ministere. Este până la urmă singura radiografie oficială a modului în care a funcționat sistemul în acele zile. Răspunsurile abundă în cuvinte mari menite să creeze impresia că lucrurile au fost sub control, dar dincolo de ele rămân faptele din acele zile: mulți dintre cei 64 de decedați au murit cu zile, pentru că nu au primit îngrijirile corespunzătoare la timp sau au contractat infecții spitalicești.
Pentru o mai uşoară parcurgere, după fiecare întrebare am inserat răspunsul primit de la MAI sau MS. (Răspunsurile complete în format PDF le găsiți în linkurile inserate în text, mai sus)
[box]
Ar fi interesant un feedback al celor care citesc întrebările şi răspunsurile ce vor fi prezentate mai jos. Consideraţi că autorităţile au răspuns complet la întrebări? Aţi fi pus şi alte întrebări, pentru obţinerea de informaţii de interes public? Vă așteptăm opiniile.
[/box]
Ce am întrebat noi, ce au răspuns autoritățile
În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă solicităm să ne comunicaţi următoarele informaţii de interes public referitoare la incendiul cu victime multiple (zeci de morţi şi peste 160 de răniţi) produs la Clubul Colectiv, la data de 30 octombrie 2015:
- În ce zi, la ce oră şi de către cine a fost activat “planul roşu de intervenţie”
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În seara producerii incendiului din Clubul Colectiv, în urma analizei informațiilor transmise în mod succesiv, în special de la fața locului, la nivelul conducerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov s-a luat decizia de a fi informat, în cel mai scurt timp posibil, prefectul Municipiului București despre producerea acestui eveniment și de a-i solicita activarea Planului Roșu de Intervenție, conform procedurilor de aplicare.
Ca urmare a solicitării venite din partea ISU „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, prefectul Municipiului București a aprobat declanșarea acestei acțiuni care a fost pusă în aplicare la ora 22:50.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care este temeiul legal al declarării acestui plan roşu de intervenţie
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Activarea Planului Roșu de Intervenție se face în baza Ordinului comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 203/1168/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului roşu de intervenţie.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Ce prevede, concret, planul roşu de intervenţie, în acest caz.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Aplicarea Planului Roşu de Intervenţie prevede asigurarea unui răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie în cazul producerii unor accidente colective şi/sau calamităţi, cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, având ca rezultat victime multiple sau având potenţialul de a produce victime multiple.
În cazul evenimentului din Clubul Colectiv, prin declanşarea Planului Roşu de Intervenţie s-a realizat o conducere unică, coordonare medicală unitară, suplimentarea resurselor la locul evenimentului, atât SMURD cât şi SABIF, suplimentarea capacităţii de intervenţie prin alertarea personalului aflat în timpul liber, asigurarea triajului medical al victimelor, precum și acordarea primului ajutor calificat şi asistenţei medicale de urgenţă şi transportul victimelor la nivelul unităţilor şi al compartimentelor de primiri urgenţe.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care sunt autorităţile/entităţile publice care intră sub incidenţa acestui plan roşu de intervenţie
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– La nivelul Municipiului Bucureşti, instituţiile implicate pentru punerea în aplicare a Planului Roșu de Intervenție sunt Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – Departamentul U.P.U. – SMURD, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Poliție a Municipiului Bucureşti și Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care sunt obligaţiile suplimentare pentru autorităţile/entităţile publice vizate de planul roşu, faţă de situaţia când un astfel de plan nu este activat.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În ceea ce privește obligaţiile suplimentare în cazul activării Planului Roşu de intervenţie, acestea presupun concentrarea structurilor S.M.U.R.D, existente la nivelul Municipiului Bucureşti şi Judeţului Ilfov, la locul evenimentului, completarea la locul evenimentului, în funcţie de necesitate, cu până la 30% din ambulanţele Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov aflate în tura de serviciu, dar și alertarea personalului care încadrează echipajele medicale aflat în tura liberă şi prezentarea acestuia la locul stabilit (locul evenimentului, subunitate) în vederea suplimentării resurselor.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Planul roşu de intervenţie funcţionează şi în prezent? Dacă nu, până la ce dată (ziua şi ora) a funcţionat.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În cazul incendiului din Clubul Colectiv, la ora 01:30, având în vedere faptul că evoluţia situaţiei operative şi necesarul de resurse umane şi tehnică de intervenţie a fost asigurat, toate victimele de la locul evenimentului fiind transportate la unități spitalicești, inspectorul şef al ISU București-Ilfov a ordonat încetarea aplicabilității Planului Roşu de Intervenţie.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Dacă, în scopul gestionării situaţiei create prin incendiul cu victime multiple a fost constituită şi a funcţionat o celulă de criză sau o altă structură similară. Dacă da, la ce dată a fost constituită, la ce nivel, din cine a fost compusă (componenţa nominală) şi cine a condus-o (numele persoanei). Mai funcţionează şi în prezent? Dacă nu, până la ce dată (ziua şi ora) a funcţionat.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– La nivelul Ministerului Afacerilor Interne funcționează, în regim 24h/24h, Centrul Național de Conducere si Coordonare a Intervenție, format din personal al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, personal din cadrul Direcției Generale pentru Monitorizarea, Controlul operațional și Inspecția activității serviciilor de Ambulanță și UPU/CPU și personal din cadrul Ministerului Sănătății.
Acest centru are rolul de monitorizare a situației operative la nivel național în domeniul situațiilor de urgență și asistență medicală de urgență şi informarea operativă a persoanelor cu funcții de decizie.
În seara de 30.10.2015, în urma informațiilor primite de la locul evenimentului, și previzionând consecințele grave ale acestuia, la ora 23:50, Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției a fost suplimentat cu personal specializat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Departamentului pentru Situații de Urgență, sub comanda Inspectorului General al IGSU. Având în vedere activitățile suplimentare atribuite DSU, referitor la asigurarea permanenței pe trei din cele șase linii ale Call-center-ului organizat la nivelul MAI pentru furnizarea de informații privind situația pacienților răniți, a fost asigurată prezența, în ture, a colegilor din cadrul departamentului, în plus față de personalul existent pentru activitatea curentă. Nivelul maxim de alertă a fost păstrat pe durata mai multor zile, el fiind coborât gradual până la nivelul de rutină.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Dacă planul roşu de intervenţie prevede existenţa unui comunicator oficial unic şi atribuţiile sale. În caz afirmativ, cine este acest comunicator şi care îi sunt atribuţiile.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În ceea ce privește gestionarea comunicării în cazul declanşării unei asemenea acțiuni, ţinându-se cont de comanda operaţiunilor de salvare, persoana/structura abilitată a menţine relaţii cu mass-media şi implicit publicul, este purtătorul de cuvânt/structura de informare şi relaţii publice a I.S.U. Bucureşti – Ilfov. În acest caz, comunicarea s-a realizat de către purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov, până la momentul preluării comunicării de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne.
Purtătorul de cuvânt al operaţiunii va informa mass-media prin briefinguri de presă care vor avea loc ori de câte ori situaţia operativă o necesită.
Măsurile destinate populaţiei vor fi transmise numai de către purtătorul de cuvânt al operaţiunii (acestea vor fi stabilite conform competenţelor instituţionale specifice).
Pe tot parcursul evenimentului se va respecta legislaţia în vigoare şi drepturile omului, şi nu se vor face referiri directe la victime prin menţionarea de nume, iniţiale, sau starea de sănătate în detaliu.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- A) Cine este responsabil de colectarea de la fiecare spital şi de centralizarea informaţiilor privind situaţia răniţilor, pe durata planului roşu de intervenţie. B) În ce zi, la ce oră și de către cine s-a realizat prima centralizare a situației răniților.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– A) Pe durata aplicării Planului Rosu de Intervenție, directorul operațiunilor de salvare medicală de la fața locului, în urma triajului, a transmis informațiile în dispecerat, în urma cărora medicul coordonator a decis spitalul la care să fie transportați răniți, acesta deținând imaginea de ansamblu a tot ceea ce înseamnă distribuția în spitale a pacienților și, bineînțeles, locurile rămase disponibile.
– B) Centralizarea răniților s-a făcut gradual, începând de la prima victimă evacuată de la locul intervenției și până la finalizarea intervenției (interval orar 30.10.2015. ora 22:43 -31.10.2015, ora 00:30). Pe durata nopții au fost desfășurate acțiuni de transporturi de răniți între spitale, astfel că centralizarea finală cu pacienți internați în fiecare dintre spitalele care au fost implicate a fost disponibilă spre dimineață, în data de 31.10.2015.
Centralizarea a fost realizată prin colaborarea între Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, dispeceratul ISUBIF și unitățile de primiri-urgențe din cadrul spitalelor în care au fost internați pacienții răniți.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Cine este responsabil de comunicarea informaţiilor privind răniţii către public/familiile răniților în această situaţie de plan roşu de intervenţie
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Planul roșu de intervenție se aplică pentru gestionarea unui eveniment cu victime multiple, caracterul acestuia este strict operativ (pentru răspuns la locul evenimentului) și se referă exclusiv la intervențiile prespitalicești, fără a avea legătura cu tratamentul pacienților după internarea acestora în spitale. Pentru informarea privind situația răniților și repartizarea acestora pe spitale, la nivelul Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției a fost constituit un call-center, asigurat de către personal din cadrul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență (COSU al Ministerului Sănătății), precum și personal suplimentat din cadrul DSU și cadrul altor structuri ale MAI, unde apelanții au primit informațiile solicitate, în limita în care aceastea erau disponibile pentru operatori.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Cine este responsabil de trimiterea familiilor victimelor de la un spital la altul, între spitale, pentru a-şi găsi rudele, în primele zile de după incendiu.
Răspuns MAI – lipsă
Răspuns MS – lipsă
- Cine este responsabil pentru bâlbele de comunicare care au trimis familia unui pacient în Belgia, deși el era transportat în Austria.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În primul rând, menționăm faptul că la nivelul DSU nu s-a ținut legătura în mod direct cu familiile răniților, aceasta fiind asigurată de către medicii din spitale și, în anumite situații, de către Ministerul Sănătății. În ceea ce privește situația semnalată de către dumneavoastră prin intermediul întrebării nr. 12, vă comunicăm explicit următoarele:
În urma discuțiilor demarate, la solicitarea autorităților române, începând cu data de 2.11.2015, o echipă medicală din Belgia, condusă de domnul colonel doctor Serge JENNES – șeful centrului de arsuri din Spitalul Militar Reine Astrid Bruxelles – a venit în 04.11.2015 la București, pentru a-și oferi sprijinul în vederea transferului a opt pacienți din rândul victimelor din incendiu. În acest scop echipa medicală belgiană a vizitat toți pacienții internați în spitalele din București pentru a hotărî care pacienți pot fi transferați. Echipa medicală belgiană a întocmit o listă de priorități formată din 15 pacienți (șase pacienți intubați și nouă pacienți neintubați). Pacientul la care faceți referire era în stare gravă, era intubat și conform prioritizării întocmite de echipa medicală belgiană era prioritatea 4 din rândul pacienților intubați. Trebuie menționat faptul că echipa medicală belgiană avea posibilitatea să transfere, în vederea tratamentului, numai trei pacienți intubați și cinci pacienți neintubați.
În vederea efectuării transferului în străinătate al pacienților, indiferent în care țară din Uniunea Europeană, trebuiesc întocmite anumite formalități. În acest scop toate spitalele care aveau pacienți pe lista de priorități a echipei medicale belgiene au fost notificate în data de 06.11.2015 în vederea pregătirii acestor documente (act de identitate, acordul scris al familiei pentru transfer, bilet de externare în limba engleză și Formularul E 112/S2 întocmite de medicul curant). În funcție de răspunsurile primite de la spitale, echipa medicală belgiană a putut în final să hotărască care sunt cei opt pacienți care vor fi transferați din lista extinsă de 15 pacienți. Din lista pacienților intubați, familia pacientului cu prioritate 3 a refuzat inițial transferul. Ca urmare a fost notificat Spitalul Universitar că pacientul la care faceți referire poate fi transferat în Belgia. Ulterior familia pacientului cu prioritate 3 a revenit asupra deciziei inițiale, anunțând că dorește transferul, ceea ce a determinat modificarea listei, având în vedere că numai trei pacienți intubați puteau să fie preluați de Spitalul Militar Reine Astrid din Belgia, iar pacientul semnalat de dumneavoastră fusese încadrat de către medicii belgieni ca prioritatea 4 între pacienții intubați.
Într-un interval de timp foarte scurt (transferul pacienților către Belgia s-a efectuat în noaptea de 06 spre 07.11.2015) au trebuit întocmite o serie de documente, s-a asigurat comunicarea cu echipele medicale (din Belgia și alte țări europene), cu medicii curanți, cu echipajele care trebuiau să preia pacienții în vederea transportului aerian și s-au elaborat și transmis documentele legate de asigurarea accesului pentru pacienți și pentru echipele medicale la Baza Militară 90, de unde au decolat cele două avioane MapN către Belgia, respectiv Olanda. Din cauza volumului mare de activități care trebuiau derulate într-un interval de timp foarte scurt, s-a produs o regretabilă eroare, în sensul în care Spitalul Universitar nu a mai fost anunțat asupra modificărilor survenite, ulterior anunțului ințial, în lista finală a pacienților care urmau să fie transferați în Belgia. În acest context, lipsa comunicării imediate a acestei schimbări în lista pacienților care urmau să fie transferați a condus la situația regretabilă în care spitalul nu a mai putut informa, în timp util, familia pacientului cu privire la acest aspect. În urma analizei interne efectuate la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, această eroare a fost identificată și asumată ca atare, fiind legată de responsabilitățile pe care departamentul și le-a asumat în contextul situației dificile din momentele respective.
Pentru remedierea situației create, în aceeași zi de 7.11.2015 în care s-a efectuat transferul pacienților în Belgia, Departamentul pentru Situații de Urgență a contactat spitalul AKH care, în conformitate cu informațiile primite de la conducerea spitalului Universitar, deja își exprimase anterior un acord pentru transferul acestui pacient. Astfel, a fost transmis dosarul medical actualizat, precum și formularul E112/S2 și s-a primit în aceeași zi acceptul de transfer astfel încât, vineri, 7.11.2015, la orele 17.00, avionul SMURD a decolat către Viena transportându-l pe acest rănit, care a fost internat în seara aceleiași zile la spitalul AKH din Viena. Asumându-și eroarea regretabilă pentru această situație neplăcută prin care au fost nevoiți să treacă aparținătorii pacientului, DSU a formulat un răspuns la solicitarea familiei, explicând, pe această cale, concret, firul evenimentelor.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- A) Indicaţi fiecare autoritate/entitate dintr-o altă ţară, europeană sau nu, căreia i-aţi solicitat sprijinul/asistenţa/ajutorul
B) Pentru fiecare dintre aceste solicitări, indicaţi la ce dată şi în ce modalitate aţi efectuat-o, precum şi ce aţi solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură suplimentară, transfer răniţi în străinătate etc.)
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– La doar 24 de ore de la internarea pacienților în spitalele din București, au fost inițiate contacte pentru demararea procedurilor necesare transferului răniților către clinici din străinătate și s-a luat legătura în acest sens cu clinici medicale din mai multe țări europene.
De asemenea, la solicitarea directă a familiei sau din inițiative private, au fost solicitați și au ajuns în România și medici din alte țări din afara Uniunii Europene care au evaluat anumiți pacienți în vederea stabilirii indicațiilor pentru transferul acestora la clinici din țările respective.
Pentru obiectivitatea procesului de selecție, DSU și Ministerul Sănătății au luat decizia ca aceasta să se realizeze de către echipe medicale venite de la spitalele primitoare. Special în acest scop, în perioada 4 – 10 noiembrie 2015, echipe medicale din Belgia, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie, Germania și Franța s-au deplasat către București pentru a efectua vizite medicale și pentru a hotărî care pacienți pot fi transferați către clinicile medicale din țările lor. Mai mult decât atât, în procesul de comunicare cu spitalele, s-au implicat și doi voluntari din Norvegia, respectiv Austria.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- La ce dată şi cine a solicitat Comisiei Europene sprijin/asistenţă/ajutor? Ce s-a solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură, transfer răniţi în străinătate etc.)
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
(comun pentru întrebările nr. 14 și 15) – În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Dacă solicitarea adresată Comisiei Europene nu a fost făcută chiar în seara producerii incendiului cu zeci de morţi şi peste 160 de răniţi, cum explicaţi întârzierea.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
(comun pentru întrebările nr. 14 și 15) – În ceea ce privește solicitarea de sprijin către Comisia Europeană, vă aducem la cunoștință faptul că, la doar trei zile de la incident, conducerea DSU a luat legătura telefonic cu persoanele implicate în activarea mecanismului european de protecție civilă; după analizarea evenimentului, s-a ajuns la concluzia comună că este o situație atipică pentru declanșarea mecanismului, și s-a convenit că este mult mai eficientă și convenabilă varianta de continuare a colaborărilor bilaterale deja demarate.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Cine a făcut repartizarea răniţilor pe spitale şi care au fost criteriile în funcţie de care răniţii au fost repartizaţi.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Repartizarea răniților către spitale a fost făcută în două faze și anume, în prima fază s-a efectuat triajul medical și evacuarea cât mai rapidă de la locul intervenției către spital, posibile cu ajutorul medicilor coordonatori din dispeceratele ISUBIF și SABIF.
În cea de a doua fază, după ce toți răniții au fost evacuați de la locul evenimentului, au fost luate măsuri de transport între spitale în funcție de gravitatea rănilor și, bineînțeles, pentru echilibrarea locurilor și gestionarea corespunzătoare de către personalul medical.
De asemenea, menționăm că un număr important de pacienți a ajuns la spitalele de urgență, în special la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), prin intermediul altor mijloace de transport decât cele ale serviciilor de urgență, ceea ce se întâmplă frecvent în cazul unor astfel de evenimente majore cu victime multiple.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca
Răspuns MAI – întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.
Răspuns MS – lipsă
- De ce nici ambulanţele şi nici spitalele/secțiile de arși din România nu au în dotare Cyanokit – un antidot pentru inhalarea de noxe rezultate din incendii – în condițiile în care medicamentul este pe piață din 2007 şi, potrivit relatărilor din presă, este folosit de alte ţări (SUA, Marea Britanie, Franţa) în procedurile de urgenţă privind victimele incendiilor.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MAI” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În ceea ce privește dotarea ambulanțelor cu Cianokit, din informațiile noastre, acest produs nu are autorizație de punere pe piață pentru România. Pe de altă parte, conform referințelor medicale de specialitate, produsul Cianokit-ul nu este utilizat în mod curent în terapia intoxicațiilor cu cianuri, nici măcar în țările dezvoltate și nu este inclus în protocoalele terapeutice obligatorii pentru pacienții cu arsuri. Spre exemplu, o statistică realizată în Marea Britanie arată că 80% dintre unitățile de primiri urgențe din această țară nu utilizează tratamentul cu Cianokit în mod curent. Menționăm, de asemenea, că principala substanță activă din Cianokit este hidroxicobalamina, care este o formă de Vitamina B12; din informațiile pe care le avem, Vitamina B 12 a fost utilizată în spitalele din România pentru tratamentul pacienților care au fost răniți în incendiul de la clubul Colectiv.
Mai mult decât atât, referitor la dotarea echipajelor de intervenție de pe ambulanțe cu acest kit, subliniem faptul că, deoarece semnele și simptomele unei intoxicații cu cianuri nu sunt specifice, diagnosticul nu se poate pune în prespital, fiind necesare investigații suplimentare de specialitate. Tratamentul unei intoxicații acute se bazează în special pe decontaminare, susținerea funcțiilor vitale, transportul la spital pentru continuarea tratamentului, investigații suplimentare de specialitate și inițierea tratamentului specific, dacă acesta există.
[/toggle]
Răspuns MS – lipsă
- Care este numărul total al paturilor funcționale, special destinate pentru arși, în spitalele din București în acest moment şi care este defalcarea lor pe fiecare spital. Întrebarea nu se referă la numărul paturilor care pot fi amenajate ad-hoc, ci doar la cele special construite şi dotate pentru această destinaţie.
Răspuns MAI – întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MS” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– Numărul paturilor aprobate/avizate la nivelul spitalelor din București pentru arși și defalcarea acestora pe sptiale 51, din care:
- Spitalul Clinic de Urgență Floreasca – 6 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 10 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, reparatorie și Arsuri – 28 paturi
- Spitalul Clinic Universitar de Urgență Miliatar Central „Dr. Carol Davila” – 5 paturi
- Spitalul Clinic de Urgență „Dr. Agripa Ionescu” București – 2 paturi.
[/toggle]
- Care este numărul total al paturilor funcționale, special destinate pentru arși, în spitalele din România în acest moment şi care este defalcarea lor pe fiecare judeţ. Întrebarea nu se referă la numărul paturilor care pot fi amenajate ad-hoc, ci doar la cele special construite şi dotate pentru această destinaţie.”
Răspuns MAI – întrebările 17, 19 și 20 exced atribuțiilor DSU stabilite prin lege.
[toggle title_open=”Inchide” title_closed=”Răspuns MS” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”]
– În țară 205 paturi, din care:
- Alba – 2 paturi
- Arad – 5 paturi
- Argeș – 10 paturi
- Bacău – 21 paturi
- Bihor – 5 paturi
- Bistrița Năsăud – 5 paturi
- Botoșani – 5 paturi
- Buzău – 10 paturi
- Cluj – 5 paturi
- Dolj – 10 paturi
- Galați – 15 paturi
- Gorj – 6 paturi
- Hunedoara – 10 paturi
- Iași – 25 paturi
- Maramureș – 8 paturi
- Mureș – 6 paturi
- Olt – 10 paturi
- Prahova – 9 paturi
- Satu Mare – 10 paturi
- Sălaj – 3 paturi
- Sibiu – 5 paturi
- Timiș – 10 paturi
- Tulcea – 10 paturi
[/toggle]
