Arhiva tag-ul pentru: National Administration of Penitentiaries

Recomandările APADOR-CH cu privire la noul plan de acțiune al Guvernului României în cazurile Bragadireanu împotriva României și Rezmives și alții împotriva României

Cazurile Bragadireanu împotriva României (cererea nr. 22088/04) și Rezmives și alții împotriva României (cererea nr. 61467/12), plasate sub supraveghere sporită în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, privesc supraaglomerarea și condițiile precare de detenție din închisorile românești.
La 23 noiembrie 2020, România a transmis Comitetului de Miniștri noul plan de acțiune pentru perioada 2020-2025 privind măsurile generale luate până în prezent și măsurile viitoare pentru rezolvarea problemelor menționate mai sus.
Prin prezenta, APADOR-CH dorește să ofere Comitetului Miniștrilor informații și recomandări suplimentare cu privire la planul de acțiune.
APADOR-CH consideră că noul plan de acțiune conține multe măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor existente în sistemul penitenciar. Cu toate acestea, respectarea strictă a calendarului de punere în aplicare a măsurilor stabilite rămâne o chestiune importantă și trebuie să fie o prioritate în sine. În cazul vechiului plan de acțiune, o problemă gravă a fost depășirea – uneori substanțială – a termenelor stabilite pentru realizarea obiectivelor planului, în special a celor privind investițiile. Desigur, situația specială a pandemiei Covid-19 nu poate fi neglijată. Pandemia creează probleme și obstacole suplimentare în toate domeniile.

În acest context, APADOR-CH face următoarele recomandări:

1. Adoptarea și publicarea unui set de criterii pentru selectarea deținuților transferabili, pentru reducerea supraaglomerării

După cum s-a menționat la alin. 47 din noul plan de acțiune, decizia nr. 369/2018 a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor („ANP”) prevede înființarea Comisiei pentru analiza gradului de ocupare a spațiilor de detenție. Conform planului de acțiune, Comisia se întrunește săptămânal pentru a analiza ce locuri de detenție sunt cele mai supraaglomerate și cele mai puțin aglomerate.
Pe baza acestei analize, unii deținuți sunt transferați din închisori foarte aglomerate în închisori mai puțin aglomerate, pentru a realiza un echilibru între penitenciare în ceea ce privește gradul de ocupare.

Această măsură de gestionare a situației create de supraaglomerare este una rezonabilă. Cu toate acestea, în practică au apărut unele probleme, care constau în general în nemulțumirea mai multor deținuți transferați, deoarece transferul către alte penitenciare îi îndepărtează prea mult de locul de reședință. Câțiva dintre deținuții transferați au interpretat această măsură ca fiind una punitivă, îndreptată împotriva lor. În acest sens, asociația a primit plângeri de la deținuții transferați sau membrii familiei acestora, care și-au exprimat nemulțumirea că nu au fost informați cu privire la motivele transferului, împreună cu suspiciunea că transferul a fost de fapt o pedeapsă deghizată.

APADOR-CH subliniază că nu a reușit să identifice criteriile conform cărora un anumit deținut, și nu altul, este transferat dintr-un penitenciar supraaglomerat în alt penitenciar mai puțin aglomerat (transfer motivat de reducerea supraaglomerării). Prin urmare, asociația recomandă adoptarea unui set clar și unitar de criterii la nivelul ANP, care să stabilească ce deținuți sunt selectați pentru a fi transferați la un alt penitenciar pe motiv de reducere a supraaglomerării. Aceste criterii ar trebui să fie publice și accesibile tuturor.

Măsura transferului ar trebui, de asemenea, să fie motivată, iar motivația ar trebui comunicată fiecărui deținut care este transferat, deoarece transferul către un alt penitenciar este un eveniment important în viața lor. În plus, adoptarea unui set de criterii clare și uniforme care trebuie luate în considerare pentru selectarea persoanelor transferabile va contribui la asigurarea faptului că măsura este suficient de motivată în fiecare caz.

În concluzie, adoptarea acestui set de criterii disponibile publicului pentru selectarea deținuților transferabili ar duce la dezamorsarea unor situații tensionate și ar elimina, de asemenea, suspiciunile și nemulțumirea actuală a unor deținuți și a familiilor acestora.

2. Creșterea transparenței și îmbunătățirea comunicării publice în cadrul ANP privind deținuții infectați cu Covid-19

Comunicarea publică a ANP pe subiectul pandemiei și raportarea cazurilor de deținuți infectați cu Covid-19 prezintă unele discrepanțe care pot ridica întrebări cu privire la transparența instituției în general.

APADOR-CH a folosit două metode pentru a monitoriza evoluția răspândirii virusului în sistemul penitenciar de la începutul pandemiei: monitorizarea declarațiilor publice postate pe site-ul ANP și cereri de informații publice conform Legii 544/2001 . Cifrele rezultate din cele două metode de monitorizare diferă substanțial, iar APADOR-CH nu are nicio explicație în acest sens.

Monitorizarea declarațiilor publice de pe site-ul instituției a arătat următoarele:

• Pe 28 aprilie a fost anunțat primul caz de deținut infectat cu Covid 19 (Penitenciarul Deva)
• Pe tot parcursul verii, până la 6 august 2020, când metodologia de raportare a cazurilor a fost modificată, au fost raportate un total de 7 cazuri de deținuți bolnavi
• Începând cu 6 august 2020, comunicarea a început să fie mai generală și mai puțin regulată, a fost anunțat doar totalul cazurilor de deținuți infectați, fără a numi unitățile din care provin pacienții. La sfârșitul lunii septembrie 2020 erau 12 deținuți infectați
• Până în octombrie 2020, numărul deținuților cu Covid-19 a ajuns treptat la 80, cifră care include toate cazurile anunțate de la începutul pandemiei (aprilie-octombrie), inclusiv cele care probabil s-au negativat între timp. Cu toate acestea, într-o declarație emisă la 21 octombrie, 81 de cazuri active de deținuți bolnavi au apărut brusc la Penitenciarul Jilava și la 26 octombrie – 105 cazuri active
• La 11 noiembrie 2020 cazurile s-au triplat, în Penitenciarul Jilava au fost anunțate 214 de cazuri de deținuți cu Covid-19 și 123 declarați recuperați, adică un total de 337 de cazuri
• La 9 decembrie 2020, a fost anunțat primul deces în rândul deținuților, iar la 14 decembrie, au fost anunțate 164 de cazuri de deținuți aflați în tratament la Jilava și Poarta Albă
• La 7 ianuarie 2021, ANP a anunțat că avea doar 50 de deținuți infectați cu Covid 19 în spitalele penitenciare Jilava și Poarta Albă

Răspunsul primit de APADOR-CH de la ANP, la o cerere de informații din decembrie 2020, dezvăluie cu totul alte statistici. La 5 ianuarie 2021, în sistemul penitenciar erau 853 deținuți infectați cu Covid-19. Dintre acestea, la 31 decembrie 2020, 729 de persoane erau recuperate și 115 persoane se aflau în tratament. Răspunsul ANP conține, de asemenea, și 5 decese. Acestea nu sunt publicate pe site-ul instituției nici până acum.

Datele furnizate de ANP sunt deficitare, atât în ​​comunicatele de presă de pe site-ul instituției, cât și în răspunsul oferit APADOR-CH: cifrele colectate din toate comunicatele de presă, pe tot parcursul anului 2020, nu se potrivesc nici cu datele furnizate APADOR- CH, nici cu diferitele date anunțate pe site. Ca atare, nu este posibil să se cunoască exact amploarea pandemiei în sistemul penitenciar, care au fost cele mai afectate penitenciare, cauzele care au determinat focarele și modul în care administrația a gestionat situația.

Site-ul ANP este un mijloc de informare, deopotrivă pentru public și pentru familiile deținuților care, în absența posibilității de a-și vizita rudele în timpul pandemiei, ar fi trebuit să aibă informații clare și sigure despre starea de sănătate a rudelor lor aflate în închisoare. În această perioadă, APADOR-CH a primit e-mailuri de la rudele unor deținuți, îngrijorate de condițiile din penitenciare și de posibilitatea ca rudele lor să contracteze virusul și să nu primească îngrijiri adecvate.
Ca atare, o comunicare mai clară a ANP este necesară într-o perioadă complicată și într-o chestiune sensibilă cum este o astfel de boală periculoasă.

3. Intensificarea eforturilor de atragere a personalului medical în sistemul penitenciar

În sistemul penitenciar există încă un deficit de personal medical, așa cum este prezentat de guvern în noul plan de acțiune. Potrivit răspunsului ANP la cererea de informații publice a APADOR-CH, la 5 ianuarie 2021, deficitul era de 50,89%. Pentru a remedia situația, în 2020 au fost organizate concursuri pentru ocuparea a 95 de posturi medicale vacante, în urma cărora au fost angajați 48 de medici. De asemenea, conform planului de acțiune, un alt deziderat al Guvernului este îmbunătățirea cadrului legislativ privind personalul medical. Această măsură este necesară pentru a face munca în sistemul penitenciar atractivă pentru medici. Cu toate acestea, acest deziderat nu este inclus ca prioritate în anexa III la planul de acțiune, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la fezabilitatea acestuia și îndoieli cu privire la motivația Guvernului în acest sens.

În ceea ce privește medicina psihiatrică în special, APADOR-CH consideră că numărul de psihiatri prevăzuți în schema personalului este prea mic în comparație cu populația carcerală. Potrivit răspunsului ANP la cererea de informații publice a APADOR-CH, sunt prevăzute 21 de posturi de psihiatru pentru 40 de unități penitenciare, dintre care numai 13 posturi sunt ocupate. În 2019, doar în primele 6 luni ale anului, au fost 2225 deținuți care au primit tratament psihiatric. La acea vreme, doar 11 psihiatri lucrau în sistem. Gravitatea situației a fost confirmată și în urma vizitelor de monitorizare efectuate de APADOR-CH în cursul anului 2019. Prin urmare, APADOR-CH consideră că este necesară prezența unui psihiatru, cel puțin,  în fiecare penitenciar. Chiar și în aceste condiții, volumul de muncă ar fi foarte mare (un psihiatru poate avea până la 100 de pacienți sub tratament), ceea ce iscă îngrijorări cu privire la calitatea serviciilor psihiatrice. Din aceste motive, este necesar să se completeze numărul de posturi și să se intensifice eforturile de angajare.

Nu în ultimul rând, APADOR-CH consideră că aceleași măsuri ar trebui să vizeze și psihologii din sistemul penitenciar. Trebuie subliniat faptul că serviciile psihologice sunt acordate tuturor deținuților și implică o sferă largă de activități cu aceștia. Potrivit răspunsului ANP la solicitarea de informații publice a APADOR-CH, în prezent în sistem lucrează 136 de psihologi, numărul prevăzut în schema de personal fiind 192. La 26 ianuarie 2021 erau 21.788 deținuți în sistemul penitenciar (pentru 136 de psihologi). Această realitate a rezultat și din vizitele de monitorizare efectuate de APADOR-CH în cursul anului 2019 (un psiholog având sub supraveghere o medie de 150 de deținuți). Ca să nu mai vorbim că, în contextul actual al pandemiei și al restricțiilor impuse, nevoia de asistență psihologică este și mai mare. Această situație necesită mai multe eforturi pentru a completa funcțiile și pentru a atrage psihologii în sistem.

APADOR-CH apreciază eforturile ANP de a rezolva lipsa lucrătorilor medicali din sistem prin organizarea de concursuri, dar gravitatea situației necesită mult mai mult. APADOR-CH subliniază importanța măsurilor legislative și financiare pentru a motiva medicii să lucreze în sistemul penitenciar și, de asemenea, pentru a crește calitatea serviciilor medicale din penitenciare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Guvernul trebuie să se gândească la o strategie adecvată și complexă de măsuri, strategie care trebuie inclusă în bugetul planului de acțiune.