Guvernul vrea datele posesorilor de cartele prepay ca să-i poată amenda pe cei care sună abuziv la 112
La dezbaterea organizată de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, reprezentanții MAI (Ministerul Afacerilor Interne), STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și ANCOM (Autoritata Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) au admis la unison că principala motivație pentru dorința de identificare a posesorilor de cartele preplătite este aceea de a-i găsi (și amenda?) pe cei care sună abuziv la 112. Întrucât proiectele au fost ocazionate, totuși, de nefericitul caz Caracal, în care Poliția, STS și Parchetul și-au dat măsura competenței, în context s-a spus și că dacă posesorii de cartele ar fi obligați să-și dea datele personale, ar fi mai ușor identificați atunci când ar suna la 112 ca să ceară ajutor. De fapt, modul în care au acționat autoritățile în cazul Caracal a fost elefantul din cameră la aceste dezbateri, din care, însă, țapii ispășitori se pare că vor fi doar posesorii de cartele preplătite.
Secretarul de stat Raed Arafat și-a apărat proiectele prin două exemple:
– Unul al unui cetățean care ar fi sunat în cursul unui an de 21.000 de ori la 112, de pe o cartelă preplătită (Arafat nu a spus și cum și-au dat seama autoritățile că era același cetățean).
– Al doilea, în cazul în care cineva care sună la 112 pentru o urgență reală, și care își pierde cunoștința înainte de a apuca să se identifice la telefon, ar putea fi găsit și salvat dacă datele lui personale ar fi disponibile la operatorul de telefonie, care le-ar da serviciului 112. Chiar și în cazul în care cetățeanul respectiv nu ar fi acasă, de fapt, el tot ar putea fi găsit de poliție/salvare, prin interogarea vecinilor, cunoscuților etc.
Dezbaterea a fost organizată la cererea APADOR-CH și ApTI și s-a bucurat de participarea câtorva membri ai comisiei care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență care va modifica modul în care funcționează azi sistemul 112 (OUG 34/2008 și OUG 111/2011): secretarul de stat Raed Arafat (MAI), generalul Ionel Sorin Bălan (STS), vicepreședintele ANCOM Eduard Lovin, secretarul de stat în MCSI Daniel Savu.
Punctul de vedere al APADOR-CH, susținut la dezbatere de directorul executiv Georgiana Gheorghe, a fost acela că nu suntem împotriva identificării posesorilor de cartele preplătite, dar acest lucru nu ar trebui să se facă printr-o ordonanță de urgență, ci printr-o lege care să prevadă garanții privind colectarea, păstrarea și prelucrarea datelor colectate de la cele zece milioane de posesori de cartele preplătite. Cele două cerințe sunt de altfel prevăzute în toate deciziile Curții Constituționale, care a declarat deja neconstituționale celelalte cinci tentative ale autorităților de a introduce, prin Legile Big Brother, și măsura obligativității achiziționării cardurilor preplătite cu buletinul.
Reprezentanții STS, MAI și ANCOM au susținut că au consultat cu atenție toate deciziile CCR anterioare și că ceea ce e nou de data asta, și acoperitor în cazul colectării, păstrării și prelucrării datelor personale ar fi tocmai Regulamentul de Protecție a Datelor Personale intrat în vigoare acum un an și invocat în proiectul de ordonanță. Cu alte cuvinte, simpla invocare a GDPR în ordonanță va fi suficientă pentru garantarea protecției datelor personale ale cetățenilor obligați să și le dea când cumpără o cartelă de la chioșcul din colț.
Mai mult, secretarul de stat Raed Arafat a spus că o ordonanță care va face bine oamenilor de rând nu are cum să fie neconstituțională.
Tot el a invocat și faptul că 22 de state europene și 150 de state din întreaga lume au această obligativitate de a te identifica atunci când cumperi cartele preplătite, acest lucru fiind o garanție a faptului că măsura nu are cum să fie una neconstituțională. Nu au fost furnizate, totuși, statistici care să arate dacă în statele respective a scăzut numărul apelurilor „non-urgente” la 112, după implementarea acestei măsuri.
Vicepreședintele ANCOM, Eduard Lovin, a adăugat că oricum toate companiile de telefonie au derulat până acum campanii de marketing prin care și-au îndemnat clienții să-și înregistreze cartelele preplătite și deci dețin într-o măsură oarecare datele clienților.
Matei Vasile, reprezentantul ApTI, a avertizat că aceste date au fost colectate în scop comercial și nu vor putea fi folosite în alte scopuri, fie și pentru cel nobil al 112. Ba da, i-a replicat un reprezentant STS, pentru că asta se va stabili prin noua ordonanță aflată în dezbatere. Ca să curme mica lor contradicție, Raed Arafat a conchis că „OK, le vom mai colecta o dată!”.
La dezbatere au apărut și câteva idei tehnice care ar putea rezolva și nevoia autorităților de identificare a apelanților, și ar proteja și datele cetățenilor. Respectiv posibilitatea ca un cumpărător de cartelă să se identifice introducând o parte din CNP, seria și numărul de la buletin atunci când introduce cartela în telefon și apelează numărul de activare al operatorului (*xxx#). Aceste date ar putea să fie verificate direct în baza de date a Evidenței populației, care deja le are, și astfel ele nu ar mai fi stocate de operator.
Reprezentanții STS au declarat că e o soluție de luat în seamă și că o vor discuta.
Un reprezentant al Asociației Naționale a Furnizorilor de Internet a felicitat autoritățile că vor implementa în sfârșit sistemul de localizare AML a apelanților la 112 – deși faptul că nu s-a implementat până acum e rușinos pentru România – și a punctat de asemenea că autoritățile ar fi avut și până acum mijloacele tehnice să identifice apelatorii care abuzează de 112, să-i amendeze și să popularizeze cazurile astfel încât să facă astfel și o educație publicului pentru a limita apelurile false.
Secretarul de stat Raed Arafat a ținut să menționeze că, dat fiind că numai 12 state UE au implementat sistemul de localizare AML, la capitolul rușine ne aflăm în compania celorlalte țări UE care nu l-au implementat, dar că acum facem totul ca să grăbim lucrurile.
Întrebați și de ce în România, spre deosebire de alte state europene, nu pot fi făcute apeluri către 112 de pe telefoanele inteligente, fără a avea o cartelă în telefon (deși tehnic telefoanele permit acest lucru), generalul Sorin Bălan de la STS a citat din OUG 111/2011, privind comunicațiile electronice, articolul 70, spunând că pentru a putea iniția un apel la 112 trebuie să fii „utilizator final” al unei rețele de telefonie, deci să ai un card în telefon.
Cum se împacă acest lucru cu dorința arzătoare a autorităților, invocată în preambulul noilor proiecte de ordonanță dezbătute, de a salva cât mai repede și mai mulți apelanți la 112?
Răspunde același general Bălan, că Institutul European pentru Standardizare în Comunicații a lăsat la latitudinea fiecărui stat să stabilească prin norme interne posibilitatea apelării numărului de urgențe. Iar România a decis să nu permită apelarea fără cartelă în telefon din cauza numărului mare de apeluri false înregistrate în primul an după punerea în funcțiune a serviciului 112.
În concluzie, am plecat de la dezbatere așa cum am venit, reprezentanții autorităților menținându-și punctul de vedere că identificarea posesorilor de cartele este obligatorie, mai ales că, după cum a punctat secretarul de stat Raed Arafat, în Constituție nu există dreptul de a telefona anonim, așa cum nu există nici dreptul de a circula cu o mașină neînmatriculată (argument invocat în trecut și de generalul Dumbravă de la SRI, care voia să vadă prin Legea Big Brother toate computerele înmatriculate ca mașinile).
Autoritățile par decise să adopte prin ordonanță de urgență o măsură declarată neconstituțională într-o lege în 2014. Dacă se va adopta, ea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020, cu o perioadă de grație de șase luni în care toți posesorii de cartele vor trebui să se înregistreze la operatorii de telefonie, dacă vor să mai beneficieze de servicii. Suntem curioși ce va spune/face Avocatul Poporului, totuși, care a avut un reprezentant la dezbatere, dar nicio poziție publică până la această dată.
