Arhiva tag-ul pentru: retrocedarea proprietăților

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va lăuda, cel mai probabil, România pentru noua lege a restituirilor, la întrunirea ce urmează să aibă loc în 4-6 iunie la Strasbourg, dar va fi cu ochii pe noi în continuare. De asemena, CEDO nu a decis încă ce va face cu cele peste 3000 de dosare suspendate, ale foștilor proprietari nemulțumiți de tergiversarea retrocedărilor din țară. Instituțiile europene așteaptă să vadă cum va fi pusă noua lege în aplicare și dacă va da rezultate cu adevărat.

O reprezentantă APADOR-CH a participat recent la o întâlnire premergătoare reuniunii Comitetului de Miniștri ai CE, organizată de Open Society Justice Initiative, la care au luat parte delegați ai 16 misiuni permanente. Aceasta a arătat care sunt punctele neclare ale noii legi, în opinia organizației .

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a identificat încă din 2004 probleme în modul de restituire a proprietăților naționalizate, fiind asaltată de dosare ale proprietarilor nemulțumiți. În octombrie 2010, CEDO a dat o decizie pilot – cazul Maria Atanasiu și alții – prin care i-a trasat României un termen de redresare prin adoptarea unei noi legi a retrocedărilor. De două ori prelungit de atunci, termenul s-a încheiat la 12 mai anul acesta, când în sfârșit, la limită, Guvernul Ponta și-a asumat răspunderea pe noua lege –  Legea 165/2013.  Comitetul de Miniștri ai CE a urmărit an de an măsurile luate de România pentru rezolvarea situației și punerea în practică a deciziilor CEDO. Acum urmează să se pronunțe asupra noii legi, și e de așteptat ca punctul de vedere al Comitetului să fie unul pozitiv, dar rezervat. Cu alte cuvinte vom fi lăudați că avem în sfârșit o lege, chiar dacă ea nu e perfectă.

La întrunirea premergătoare care a avut loc la Strasbourg la sfârșitul lunii mai, APADOR-CH a semnalat următoarele puncte slabe ale noii legi:

–         nu sunt menționate sumele necesare pentru aplicarea legii, ci doar dimensiunea financiară a retrocedărilor. Dar pentru punerea lor în practică va fi nevoie de comisii, instituții, funcționari care trebuie plătiți de la bugetul central și bugetele locale

–         termenele prevăzute de lege sunt nerealiste, în lipsa unor clare alocări bugetare pentru funcționarea mecanismului, în condițiile în care ar trebui retrocedate sau rezolvate în următorii maxim trei ani solicitări pe care statul nu a fost capabil să le soluționeze în ultimii 10-15 ani;

–         legislația secundară nu există încă, iar termenul de adoptare a celei mai importante piese din acest pachet, normele metodologice ale legii, expira peste numai câteva zile. În lipsa legislației secundare, adoptate cu respectarea obligațiilor de consultare publică, legea este practic încă neaplicabilă. .

–         multe dintre criticile aduse proiectului de lege de către reprezentații unor instituții ale Consiliului Europei la începutul lunii aprilie 2013 sunt în continuare valabile, în ciuda unor modificări aduse în forma finală a legii.

Guvernul promite că veghează inflația

Premierul Victor Ponta însuși a declarat pentru Hotnews, după ce guvernul și-a asumat răspunderea pentru lege, că aplicarea acesteia va fi mai dificilă decât aprobarea ei. El a admis că experții CEDO au avut anumite cerințe de modificare a proiectului legii, înainte de adoptare, dar susținea că ele au fost clarificate.

În realitate, conform datelor prezentate pe site-ul Consiliului Europei, experții CEDO au criticat sistemul de despăgubiri „pe puncte” în loc de moneda națională, considerând că acesta va îngreuna mai mult decât va ușura retrocedările.

De asemenea, experiții au constatat că autoritățile nu au calculat impactul bugetar al măsurilor impuse de lege și nici justețea despăgubirilor care vor fi făcute abia din 2017. Valorea imobilelor va fi calculată după grila notarială din 2013, însă plățile vor fi făcute eșalonat din 2017, iar CEDO consideră că era nevoie de o indexare a plăților pentru această perioadă lungă.

Guvernul a motivat că nu e nevoie de indexare pentru că va avea grijă de inflație în următorii ani. Între timp și foștii proprietari sunt nemulțumiți, considerând că amânarea până în 2017 a despăgubirilor va arunca pisica moartă în curtea altui guvern.

Chiar dacă la reuniunea din aceste zile, Comitetul de Miniștri va saluta adoptarea legii de către România, mutarea cu adevărat decisivă va fi a CEDO, care va trebui să anunțe ce decide în legătură cu cele peste 3000 de dosare suspendate în așteptarea legii românești. Le va amâna Curtea până când va vedea dacă implementarea legii în România chiar funcționează sau le va respinge considerând că de data asta statul român le va face dreptate foștilor proprietari?

*sursa foto: stirileprotv.ro