Generalul SRI Dumitru Dumbravă explică, la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.
În cadrul proiectului „Deschide ochii înainte să se închidă urnele”, derulat de APADOR-CH în perioada campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din mai 2014, am întrebat câțiva bucureșteni dacă au de gând să meargă la vot sau nu, și ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană.
Răspunsurile obținute chiar de Ziua Europei (sărbătorită și la București) le găsiți în cele două video de mai jos:
Proiectul continuă în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din octombrie 2014.
De ce s-a ieșit în stradă în 1989 – răspunsurile din 2014
Tu știi ce drepturi ai?
În seara de 4 martie 2014, tânărul Gabriel-Daniel Dumitrache, de 26 de ani, fără ocupație, care cerea taxe ilegale de parcare în centrul Capitalei, a fost ridicat de polițiști și condus la Secția 10. În aceeași noapte poliția i-a anunțat familia că tânărul a murit. Familia îi acuză pe polițiști că l-au omorât în bătaie.
APADOR-CH a făcut un raport pe marginea acestui caz și cere parchetului să urgenteze ancheta și să facă publice rezultatele ei.
Augustus Costache, Narcis Iordache, Bogdan Moldoveanu, Mihai Petrescu. Sunt patru bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, fără antececente penale, care au avut ghinionul să se afle întâmplător în locul potrivit, la momentul nepotrivit. Printre zecile de oameni săltați de jandarmi din centrul Bucureștiului și conduși la secție în ultimele zile.
Augustus era la coadă la pateuri, lângă Cocor, Mihai plecase de la proteste tocmai pentru că anticipa că vor degenera, și se îndrepta spre metrou, Narcis era în documentare, printre protestatari, ca ziarist, Bogdan își aștepta sora – studentă la Arhitectură – ca s-o conducă acasă în siguranță. Se temeau să nu degenereze din nou manifestațiile. Toți aveau actele la ei, au fost legitimați acolo unde au fost găsiți și, în mod normal, ar fi trebuit să plece liniștiți la treburile lor, după identificare. Așa spune legea.
Totuși jandarmii i-au încărcat în dube și i-au dus la secția de poliție. Unii dintre ei au fost amprentați, fotografiați și amendați pentru ceva ce nu au făcut: „scandarea de lozinci împotriva regimului!”, „protest fără autorizație”, „tulburarea liniștii publice”, „zgomote și larmă”. Și chiar dacă le-ar fi făcut, nu erau motive suficiente pentru a fi tratați așa.
Sunt doar patru exemple, deloc izolate, care demonstrează necesitatea modificării legislației care reglementează procedura conducerii administrative la secție.
O procedură puțin cunoscută de omul care nu are de-a face cu forțele de ordine este adesea confundată cu reținerea sau arestarea. Deși nu este niciuna nici alta, conducerea la secție îmbracă forma unei privări de libertate, dar nu e însoțită și de celelalte instrumente de garantare a drepturilor persoanelor, tocmai pentru că în legisația românească nu e percepută ca o privare de libertate, ci mai degrabă ca o vizită benevolă la secție. Cu toate că e vorba de privare de libertate, legiuitorul nu a binevoit să pună în norme și drepturile explicite pe care omul le are atunci când merge la secție doar ca să fie identificat.
Vedeți [button link=”http://www.apador.org/blog/scoateti-legea-din-duba/modificari-legi-jandarmerie-politie/” size=”small” window=”yes”]aici[/button]care articolele de lege trebuie modificate
Conform acestor prevederi, manifestanții recalcitranți din Piața Universității puteau fi, într-adevăr, duși la secție, pentru că numai prin scoaterea lor din locul respectiv ar fi garantat calmarea spiritelor.
Nu era nevoie, totuși, de o astfel de măsură și în cazul cetățenilor pașnici, reținuți pe trotuare, care puteau fi lesne identificați – majoritatea aveau actele de identitate la ei – și lăsați să plece acasă.
În plus, dacă ar fi să respectăm cu strictețe litera legii ar fi trebuit imobilizate și îndepărtate numai acele persoane pe care jandarmii le-au văzut săvârșind fapta contrară legii. Despre majoritatea dintre protestatarii reținuți nu se poate spune acest lucru. Nu există probe.
În legislație nu este prevăzută obligativitatea amprentării sau a fotografierii persoanelor conduse la secție, dar nici nu e interzisă explicit. Prin urmare, polițiștii și jandarmii adesea uzează de aceste proceduri specifice reținerii/arestării, mizând chiar pe necunoașterea legii de către cetățeni.
Foarte puțin dintre cei conduși la secție pentru identificare în aceste zile au refuzat amprentarea și fotografierea, la sfatul unor avocați, dar chiar și pe ei unii polițiști au încercat să-i intimideze nerecunosându-le aceste drepturi – vezi cazul Narcis Iordache.
Deși în cazurile celor săltați din Piața Universității nu au existat rețineri în secție mai lungi de 4-5 ore, legislația prevede că o conducere la secție administrativă se poate întinde pe 24 de ore. În acest timp legea nu stipulează vreo măsură de garantare a drepturilor persoanei conduse, deși adesea cei conduși la secție seara sunt reținuți acolo pe perioada nopții. Cetățeanul ar trebui informat ce drepturi are, lăsat să-și contacteze familia sau un avocat și să i se furnizeze asistență medicală, dacă este cazul.
APADOR-CH a acordat consiliere juridică unor persoane care au avut probleme în familie sau la serviciu tocmai pentru că nu i-a crezut nimeni că au fost reținuți la poliție, atâta timp, „pentru identificare”, și nu li s-a dat nicio dovadă scrisă la plecare.
Pentru că legislația nu prevede obligativitatea polițistului de a furniza un document care să ateste prezența cetățeanului în secție pentru un număr de ore, procesul verbal întocmit pentru pretinsa contravenție este în majoritatea cazurilor singura dovadă pe care omul o are că a fost acolo.
E important să citiți ce scrie polițistul/jandarmul în procesul verbal și atunci când vi se cere să-l semnați aveți posibilitatea să completați că nu sunteți de acord cu faptele menționate în el.
Dacă l-ați semnat sub amenințarea forței sau presiune psihică exercitată de polițist contactați un avocat care vă va ajuta să contestați procesul verbal. În acest caz este bine să aveți un martor.