La câteva zile după izbucnirea protestelor de stradă din ianuarie 2012, APADOR-CH a reacţionat public în două rânduri condamnând atât intervenţiile vădit disproporţionate ale jandarmilor cât şi lipsa de reacţie a parchetului în cazul acestora. În acest context mai multe persoane s-au adresat APADOR-CH reclamând abuzuri din partea jandarmeriei.
Acest raport conţine exclusiv informaţii furnizate asociației de persoanele care s-au adresat APADOR-CH şi care şi-au exprimat acordul ca informaţiile să fie făcute publice fie în integralitatea lor fie păstrând confidenţialitatea asupra numelui persoanei.
Concluziile şi recomandările APADOR-CH se regăsesc pe larg la finalul raportului. Pe scurt, asociaţia a constatat că unele acţiuni ale jandarmilor au fost de o brutalitate vădit disproproţionată faţă de situaţia de fapt, că multe dintre măsurile luate de jandarmi au fost arbitrare şi că majoritatea intervenţiilor nu au avut ca scop direct protejarea ordinii publice ci sunt mai degrabă acţiuni de hărţuire a protestatarilor cu scopul de a descuraja participarea cetăţenilor la evenimente de stradă.
Cazurile sunt prezentate în ordine cronologică.
Dl. Ionuţ Chiţulescu a relatat că în seara de 14 ianuarie 2012, în jurul orei 20:30 ieşise să se întâlnească cu un prieten în zona străzii Ion Câmpineanu. Înainte de a-și întâlni prietenul, s-a întâlnit cu jandarmii în apropiere de intersecţia străzilor bd. Magheru cu Ion Câmpineanu. Acolo a fost imobilizat brutal de un jandarm care i-a prins mâna şi i-a răsucit-o, i-a cerut să îl urmeze şi să îşi pună mâna neimobilizată pe cap. Dl. Chiţulescu a relatat că a fost condus astfel către parcarea din Piaţa Revoluţiei unde se aflau câteva maşini ale jandarmeriei şi că pe drum nu i s-a răspuns la întrebările privind motivul privării de libertate şi a fost lovit cu cotul în coaste. A fost perchezitionat, fotografiat, forţat să îşi închidă telefonul mobil şi băgat într-o dubă unde a stat aproximativ o jumătate de oră cu mâinile pe cap. Ulterior toţi cei din dubă au fost scoşi şi puşi să semneze procese verbale prin care erau amendaţi pentru tulburarea liniştii publice sub ameninţarea că, dacă nu semnează, vor fi duşi la poliţie şi amendaţi cu sume mult mai mari. Ionuţ Chiţulescu a semnat numai după ce jandarmii au acceptat să consemneze în procesul verbal că nu recunoaşte fapta. A fost privat de libertate aproximativ două ore şi jumătate iar în procesul verbal prezentat asociaţiei se consemnează ca motiv al sancţionării contravenţionale încălcarea Legii nr. 61/1991.
Domnul M.Ş. se afla pe 14 ianuarie seara la fântână la Universitate. În jurul orei 21:00 în zonă a apărut un grup de protestatari care aruncau cu pietre şi care erau urmăriţi de jandarmi. Dl. M.Ş. şi alte şase-şapte persoane care încercau să părăsească zona au fost încercuiţi de un cordon de jandarmi şi duşi cu mâinile la spate către o dubă mică a jandarmeriei, legitimaţi şi fotografiaţi; niciunul dintre ei nu s-a opus având în vedere rapiditatea cu care s-au desfăşurat evenimentele. Dl. M.Ş i s-a prezentat un proces verbal de amendă (100 de lei sancţiune contravenţională pentru tulburarea liniştii publice) pe care iniţial a refuzat să îl semneze. A semnat în cele din urmă sub ameninţarea:„mai bine semnează că dacă nu o să semnezi în dubă”. Incidentul a durat aproximativ jumătate de oră. M.Ş. consideră că acţiunea jandarmilor a fost un abuz având în vedere atât violenţa cât şi faptul că el nu se comportase agresiv sau de manieră să tulbure liniştea publică.
Sâmbătă, 14 ianuarie, în jurul orei 22:45 domnul Ţîru Bogdan se afla în zona Piaţa Universităţii. Coborâse dintr-un taxi pe strada J.L.Calderon şi avea ca destinaţie Piaţa Romană unde trebuia să se întâlnească cu câţiva prieteni la o cafenea. A fost curios să vadă ce se întâmplă în Piaţa Universității aşa că a hotărât să parcurgă ultima parte a drumului până la destinaţie pe jos. Aşadar a mers pe strada Batiştei şi a traversat Bulevardul Magheru în dreptul străzii Ion Câmpineanu, filmând cu telefonul în timp ce mergea. Dl. Tîru relatează că după ce a traversat a trecut prin dreptul unui cordon de jandarmi şi că a schimbat cu un jandarmii câteva replici în glumă. După ce unul dintre jandarmi, văzând ca filmează l-a întrebat « De la ce televiziune sunteţi? », un alt jandarm s-a apropiat şi l-a lovit pe dl. Ţîru cu scutul în cap, bruscându-l totodată pentru a-i lua telefonul. Relatarea este confirmată de înregistrarea incidentului filmată cu telefonul mobil şi prezentată de Dl. Ţîru reprezentanţilor APADOR-CH (imaginile sunt întunecate şi se succed cu mare rapiditate însă sunetul confirmă faptul că dl. Ţîru a fost lovit cu scutul).
În seara de 14 ianuarie domnii Andrei şi Augustin Ristache, fiu şi tată, luaseră parte la protestul de la Universitate timp de aproximativ o oră, în mod paşnic. În jurul orei 23:30 au părăsit piaţa, îndreptându-se spre staţia RATB de la Universitate cu intenţia de a pleca acasă, când au fost opriţi de doi jandarmi care au început să-l lovească pe Andrei Ristache. După ce Augustin Ristache a încercat să întervină a fost şi el lovit şi doborât. Cei doi au fost lăsaţi să plece şi s-au îndreptat către Casa Centrală a Armatei unde au întâlnit alt grup de jandarmi, mascaţi, care i-au lovit cu bastoanele până au căzut şi au continuat să-i lovească şi căzuţi, i-au târât până la dubă şi i-au condus la Secţia 17 de Poliţie. În dubă Andrei Ristache l-a rugat pe unul dintre jandarmi să-l ducă mai întâi pe tatăl său la spital pentru că nu mai putea să respire, dar jandarmul a refuzat, spunând că vor merge întâi la secţie să-şi primească amenzile, apoi pot să facă ce vor ei. Andrei Ristache a apelat serviciul de urgenţe 112 care a trimis un echipaj medical la Secţia 17. Salvarea l-a preluat pe Augustin Ristache şi l-a dus la Spitalul Universitar de Urgenţă, unde a rămas până la ora 7:00. Andrei Ristache a trebuit însă să rămână la Secţia 17 Poliţie, nefiind lăsat să-şi însoţească tatăl la spital. În secţie a fost legitimat şi fotografiat. În jurul orei 3:00 dimineaţa a zilei de 15 ianuarie i s-a prezentat un proces verbal prin care era amendat cu 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice. A semnat procesul verbal menţionând că nu recunoaşte fapta, grăbit fiind să meargă la spital după tatăl său. A fost lăsat să plece din secţia de poliţie abia la ora 3:30, după patru ore de privare de libertate. Andrei şi Augustin Ristache au s-au prezentat la IML pentru a obţine certificate medico-legale în vederea susţinerii plângerilor penale împotriva jandarmilor care i-au agresat. Tot în acest scop au solicitat Spitalului Universitar de Urgenţă adeverinţe medicale. Adeverinţa eliberată lui Andrei Ristache consemnează „traumatism cranio-cerebral minor nivel 0 şi contuzie toraco-abdominală”. Cea eliberată lui Augustin Ristache consemnează „traumatism cranio-cerebral minor nivel 0, contuzie toraco-abdominală, contuzie bazin şi mâna dreaptă”.
În data de 15 ianuarie, în intervalul orar 19:15 – 19:30 doamna Amelia Rusu se afla în faţa Teatrului Naţional Bucureşti, urcată pe soclul unde sunt amplasate statuile din faţa teatrului pentru a protesta. Alte persoane care protestau în zonă au urcat brusc pe statui retrăgându-se din faţa unui jet de gaze lacrimogene lansat de jandarmi fără vreun avertisment. Dna. Rusu a căzut, a început să se simtă rău din cauza gazelor lacrimogene,a coborât de pe soclu şi a strigat să vină o ambulanţă. Dna. Rusu relatează că şi-a pierdut cunoştinţa şi că şi-a revenit într-o ambulanţă SMURD care a transportat-o la Spitalul Universitar de Urgenţă. A primit tratament oftalmologic. Scrisoarea medicală eliberată la externare recomandă tratament oftalmologic timp de şapte zile. Dna. Rusu se consideră victima unui abuz deoarece intervenţia în forţă a jandarmilor nu a fost precedată de vreun avertisment.
În jurul orei 21:30 a zilei de 15 ianuarie domnul Alexandru Trandafira a ajuns în zona spitalului Colţea venind dinspre Centrul Vechi în momentul în care un grup de protestatari se manifesta violent aruncând cu pietre în jandarmi. Dl. Trandafira a început să filmeze incidentele şi s-a deplasat spre jandarmi pentru a se proteja de pietrele aruncate din toate părţile. În faţa spitalului Colţea a întâlnit o echipă de reporteri de la Antena 3 şi împreună cu aceştia a fost martor la momentul în care unul dintre protestatari a fost imobilizat de jandarmi şi bătut. Dl. Trandafira relatează că un jandarm a încercat să îl împiedice să mai filmeze lovindu-l cu piciorul şi cotul astfel că telefonul i-a căzut din mână şi s-a dezmembrat, părţi din acesta au sărind chiar sub duba jandarmeriei. În timp ce încerca să-şi recupereze componentele telefonului a fost smuls de jandarmi de sub maşină şi băgat cu forţa în dubă. După aproximativ o oră petrecută în dubă dl. Trandafira a fost dus la Secţia 18 de Poliţie (în jurul orei 23:00). În incinta secţiei dl. Trandafira trebuit să scrie o declaraţie referitoare la faptele sale, a fost fotografiat şi amprentat şi a fost amendat de 500 lei în procesul verbal consemnându-se că „a aruncat cu obiecte contondente”. Dl. Trandafira a semnat procesul verbal numai după ce a făcut menţiunea că nu a participat la violenţe. A fost lăsat să plece din secţia de poliţie abia la ora 4:00 deşi formalităţile se încheiaseră mult mai devreme.
În seara de 15 ianuarie domnii M.N. şi P.F. plecau în jurul orei 22:00 din Centrul Vechi spre Piaţa Unirii. Ajunşi în Piaţa Unirii şi constatând că au loc incidente violente în piaţă au decis să plece din zonă şi s-au îndreptat către Strada Mântuleasa. În jurul orei 23.00 în timp ce mergeau prin zona Tribunalului Bucureşti (clădirea ”Junior”), au întâlnit un cordon de jandarmi care i-au somat să se oprească şi i-au urcat cu forţa în dube mici fără să li se comunice vreun motiv. În dubă li s-a spus că merg spre secţia de poliţie. Dubele jandarmilor au staţionat timp de o oră undeva în spatele Pieţei Unirii, din câte şi-a putut da seama dl. M.N., într-o zonă cu case, timp în care toţi cei ridicaţi de jandarmi au fost coborâţi din dube, pentru legitimare. În zonă staţionau în total şase dube şi opt maşini marca Dacia. După legitimare au fost din nou urcaţi în dube şi conduși la Secţia 19 de Poliţie unde au ajuns în jurul orei 00:15. Au urmat o nouă legitimare, fotografierea şi amprentarea. M.N. relatează un episod halucinant şi anume întrebarea unui jandarm adresată celor din secţie: „pentru un milion semnează toată lumea?”. Majoritatea celor prezenţi, printre care şi prietenul său P.F., au semnat. M.N. iniţial a refuzat însă după câteva ore de privare de libertate, în jurul orei 3:00 dimineaţa, a cedat şi a semnat sub ameninţarea că altfel nu va putea părăsi secţia de poliţie. După ce le-au fost înmânate procesele verbale au aflat că luaseră de fapt amenzi de 500 lei (dl. M.N. ) şi respectiv 200 lei (dl. P.F.), ambele pentru încălcarea art. 26 litera e) din Legea 60/1991 privind adunările publice.
În evenimente similare a fost implicat şi dl. Horvath Csongor în noaptea de 15 spre 16 ianuarie. La miezul nopţii dl. Csongor venea cu un prieten dinspre zona Unirii iar când au ajuns la fântâna de la Universitate au observat incendierile. Aici cei doi şi restul persoanelor din piaţă, aproximativ 200 de persoane au fost încercuiţi de jandarmi, legitimaţi şi informaţi că după legitimare vor putea să plece. Cu toate acestea, majoritatea celor prezenţi au fost urcaţi în dube (o mică parte dintre cei legitimaţi au reuşit să plece profitând de învălmăşeala creată, printre aceştia aflându-se şi prietenul dlui Csongor) care i-au transportat la Secţia 9 Poliţie unde au ajuns în jurul orei 1:00. La intrarea în secţie au fost percheziţionaţi, li s-a cerut să-şi închidă telefoanele şi să le ţină la vedere atâta timp cât se află în incinta secţiei. După ce în secţie poliţiştii au început să amprenteze şi să fotografieze persoanele private de libertate, dl. Csongor a anunţat că refuză aceste proceduri şi că nu va semna nici procesul verbal. I s-a replicat că dacă nu colaborează nu va putea pleca din secţie cel puţin până la sosirea comandantului, adică în jurul orei 9 dimineaţa. În cele din urmă, la ora 5:30, după aproximativ 6 ore de privare de libertate, Dl. Csongor a fost lăsat să plece fără să semneze vreun document. Pe 8 februarie doi agenţi de poliţie s-au prezentat la adresa de domiciliu al dlui. Csongor (din judeţul Covasna) și i-au înmânat mamei dlui. Csongor un proces verbal fără vreo dovadă a comunicării. Sancţiunea aplicată prin procesul verbal este amendă în valoare de 200 de lei în temeiul Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Dl. Csongor consideră că amendarea sa, privarea sa de libertate timp de aproximativ 6 ore precum şi comportamentul jandarmilor în această periodă ca fiind abuzive afirmând că nimic din comportamentul său în momentul privării de libertate nu justifica astfel de acţiuni.
Luni, 16 ianuarie, la ora 23:00 domnul Mihai Petrescu împreună cu doi prieteni (un bărbat şi o femeie) se aflau în zona magazinului Cocor îndreptându-se dinspre Piaţa Universităţii spre Piaţa Unirii de unde intenţionau să ia metroul spre casă. Au fost au fost surprinşi de un grup de oameni care alergau urmăriţi de jandarmi şi practic obligaţi de mulţime să se deplaseze în aceeaşi direcţie. Jandarmii care urmăreau grupul, toţi purtând cagule, au format un cordon care a încercuit aproximativ 45 de persoane, inclusiv pe Mihai Petrescu şi cei doi prieteni, lipindu-i de un perete. Cei trei s-au legitimat din proprie iniţiativă şi au cerut să fie lăsaţi să plece, însă acest lucru a fost permis doar femeilor din grup. Jandarmii au continuat legitimarile şi au folosit gazele lacrimogene deşi nicio persoană dintre cele din grup nu se manifesta agresiv. După aproximativ jumătate de oră cei rămaşi (cca. 40 de persoane) au fost urcaţi în dubă, cei care au încercat să se opună fiind îmbrânciţi, iar ulterior au fost transportaţi la Secţia 8 de Poliţie. Poliţistii au reluat legitimarea şi au început să amprenteze şi să fotografieze persoanele prezente în secţie şi să completeze procese verbale. Dl. Petrescu a refuzat să fie amprentat şi fotografiat iar când a întrebat de ce a fost adus la secţie un poliţist i-a răspuns ironic: „aţi venit singuri!”. Dl. Petrescu a semnat procesul verbal prin care a fost amendat cu 200 de lei în dreptul menţiunii că nu recunoaşte fapta. Prietenul său, mai puţin vocal, a fost sancţionat doar cu avertisment. Cei doi au putut părăsi Secţia 8 Poliţie în jurul orei 3:00 după aproximativ patru ore de privare de libertate. Dl. Petrescu se consideră victima unor abuzuri din partea jandarmeriei afirmând că nici amenda şi nici privarea sa de libertate nu se justifică.
În acelaşi grup de peste 40 de persoane oprite de jandarmi în seara de 16 ianuarie din zona magazinului Cocor în care s-a aflat dl. Mihai Petrescu a fost şi dl. Augustus Costache, care se afla în zonă fără să aibă vreo legătură cu protestele (mergea să cumpere produse de patiserie). Acesta confirmă spusele domnului Petrescu referitor la reţinerea de lângă perete, inclusiv folosirea nejustificată a gazelor lacrimogene, cât şi perioada reţinerii – aproximativ jumătate de oră. Din acest loc, dl. Costache a fost dus într-o dubă mică, împreună cu alte cinci persoane pe care nu le cunoştea, la Secţia 3 Poliție.. În incinta secţiei, toate cele 42 de persoane prezente au fost înştiinţate că au dreptul să refuze amprentarea. Au fost întocmite procese verbale pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice pentru toţi, cu diferenţa că cei care au acceptat să semnze au fost sancţionaţi cu avertisment iar cei care refuzau să semneze au primit amendă. În cele din urmă, după aproape patru ore de privare de libertate, de stat în picioare şi în frig, Augustus Costache a semnat procesul verbal. Se consideră însă victima unui abuz.
În data de 19 ianuarie, în jurul orei 22:30 domnul Bogdan Moldoveanu se afla cu câţiva prieteni la fântâna din faţa facultăţii de Arhitectură şi o aştepta pe sora lui, studentă, să iasă din facultate pentru a o însoţi pe drumul spre casă. Începuse o conversaţie cu un paznic de la un magazin din zonă când a auzit somaţia jandarmilor adresată protestatarilor de a părăsi zona. Prietenii dlui. Moldoveanu au reuşit să fugă dar acesta împreună cu paznicul (!) şi alţi aproximativ 30 de oameni au fost înconjuraţi de un cordon de jandarmi, împinşi spre strada Edgar Quinet şi aşezaţi în şir, unul lângă altul (femeilor aflate în grup li s-a permis să plece). Timp de o jumătate de oră cei din grup au fost legitimaţi (de mai multe ori) şi împiedicaţi să plece deşi au solicitat acest lucru. Dl. Moldoveanu a povestit că în acest interval a putut vedea cum în capătul străzii mai mulţi jandarmi băteau o persoană căzută. La ora 23:00 toţi cei înconjuraţi de cordonul jandarmilor (inclusiv paznicul şi un tânăr care aparent suferise un atac de panică) au fost urcaţi în două două dube unde li s-a comunicat că vor fi transportaţi la Secţia 11 Poliţie şi li s-a permis să îşi folosească telefoanele mobile. În secţia de poliţie, după o nouă legitimare, dlui. Moldoveanu i s-a prezentat un proces verbal prin care era sancţionat contravenţional pentru tulburarea liniştii publice. A refuzat să semneze şi a menţionat în formular că nu recunoaşte faptele de care este acuzat. Dl. Moldoveanu a încercat să refuze şi amprentarea şi fotografierea însă i s-a spus că acestea sunt parte a unei proceduri standard şi, neavând cunoştinţe juridice pentru a contrazice aceste argumente, s-a supus procedurilor. Odată cu înmânarea proceselor verbale Dl. Moldoveanu a constatat că fost amendat cu 1000 de lei pe când majoritatea persoanelor aflate în secţie, care semnaseră procesele verbale, fuseseră amendate cu 200 de lei. Privarea de libertate a dlui. Moldoveanu a încetat la 2:00, după mai bine de trei ore.
În acelaşi grup de peste 30 de oameni încercuiţi de jandarmi pe strada Edgar Quinet în seara de 19 ianuarie a fost şi dl. Narcis Iordache (jurnalist, editor www.romaniacurata.ro), împreună cu doi prieteni. El povesteşte că se afla în zonă şi observa cu interes profesional incidentele violente de la Universitate din acea seară, când a fost împins pe strada Edgar Quinet de o busculadă creată de protestatari care fugeau şi jandarmi care încercuiau zona venind din mai multe direcţii. Dl. Narcis Iordache a rămas în spaţiul dintre cele două cordoane de jandarmi care blocau strada în grupul de persoane în care se afla şi Bogdan Moldoveanu ale cărei relatări despre evenimentele petrecute pe strada Edgar Quinet le confirmă. Dl. Iordache a fost de asemenea condus la Secţia 11 Poliţie, însă, spre deosebire de dl. Moldoveanu, cunoscându-și drepturile, a refuzat cu fermitate să fie amprentat şi fotografiat. Impresia personală a dlui. Iordache este că această fermitate a condus la punerea lui în libertate înaintea multora dintre cei conduşi la Secţia 11 Poliţie deoarece poliţiştii ar fi dorit să evite informarea celolalte persoane cu privire la dreptul de a refuza amprentarea şi fotografierea. Cert este că i s-a prezentat un proces verbal prin care i s-ae aplicase sancţiunea amenzii în valoare de 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice, i s-a comunicat că poate refuza să semneze şi i s-a permis să plece din incinta secţiei de poliţie. Narcis Iordache a semnat procesul verbal menţionând că nu recunoaşte faptele de care este acuzat. Principala sa nemulţumire este legată de faptul că în perioada privării de libertate, aproximativ 2 ore, poliţiştii nu numai că nu au informat persoanele din incintă cu privire la drepturile pe care le au ci au încercat chiar să le ascundă aceste drepturi şi să le supună unor proceduri abuzive prezentându-le ca fiind obligatorii.
Dl. Ad. V. este regizor şi este implicat într-un proiect cinematografic având ca temă Bucureştiul. Din acest motiv, în primele zile ale protestelor a filmat în centrul capitalei cu intenţia de a-şi îmbogăţi arhiva personală. Pe 19 ianuarie, puţin după ora 22:00 dl.Ad. V. a ieşit împreună cu A.V. şi C.P dintr-o ceainărie de pe strada Edgar Quinet şi s-a îndreptat spre Universitate filmând mulţimea care părăsea în fugă piaţa în urma somaţiilor jandarmilor. În doar câteva minute pe stradă dinspre piaţă a înaintat un grup de jandarmi din rândul cărora s-a desprins un grup de trei care l-au imobilizat pe dl. Ad. V. şi l-au lovit cu bastoanele în mod repetat, atât pe corp cât şi în cap. Dl. Ad. V. a fost împins într-o nişă a peretelui Facultăţii de Litere unde erau căzuţi încă doi tineri şi obligat prin violenţă (lovituri de baston) să şteargă imaginile filmate . După aproximativ 15 minute dl. Ad. V. a fost urcat într-o dubă împreună cu alte 21 de persoane şi în jur de şase jandarmi care s-au manifestat violent (lovituri, ameninţări, urlete) pe parcursul drumului spre Secţia 4 Poliţie, drum care a durat o jumătate de oră. Referitor la cele întâmplate în secţia de poliţie, dl. Ad. Vlad reclamă alte abuzuri: a fost amprentat şi fotografiat fără a fi informat că are dreptul să refuze aceste proceduri, iar poliţistul care a întocmit procesul verbal a completat la menţiuni „nu are obiecţiuni” cu toate că dl. Ad. V. a afirmat că nu este vinovat de tulburarea liniştii publice. Cu toate că sancţiunea aplicată prin acest proces verbal este doar un avertisment, dl. Ad. V. a decis să o conteste în instanţă deoarece i se pare un abuz să fie sancţionat pentru o faptă pe care nu a comis-o. De asemenea, a decis să facă plângere penală împotriva celor care se fac în mod direct vinovaţi de privarea sa de libertate pentru aproximativ trei ore şi de modul violent în care aceasta sa produs.
În data de 14 februarie, în jurul orei 9:15, dl. Andrei Rus se afla cu un grup de prieteni în Centrul Vechi (zona pietonală) şi se deplasau manifestându-se în favoarea libertăţii de exprimare, a dreptului la liberă întrunire şi protest. Li s-au alăturat şase-şapte jandarmi care i-au însoţit o perioadă şi i-au oprit în zona Centrului Ceh, de pe strada Ion Ghica (lângă Biserica Rusă). Dl. Rus şi prietenii săi au întrebat de ce nu se pot deplasa mai departe iar jandarmii le-au răspuns motivele erau numeroase: erau într-un marş organizat, tulburau liniştea publică, blocau strada şi nu se putea circula. Grupul de protestatari a eliberat strada continuându-şi marşul până în dreptul Teatrului de Comedie unde au fost opriţi din nou de jandarmi şi li s-a cerut să se legitimeze. În plus, li s-a comunicat că au zece minute la dispoziţie să se disperseze pentru că erau în situaţia în care încălcau Legea nr. 60/1991 şi Legea nr. 61/1991. O persoană din grup a telefonat unui post de televiziune să semnaleze situaţia iar jandarmii s-au retras imediat. Au revenit însă cu efective sporite, aproximativ 20 de jandarmi, peste aproximativ jumătate de oră, când în grup mai rămăseseră doar câteva persoane, i-au înconjurat reţinându-i în cerc timp de 40 de minute, perioadă în care i-au legitimat (pe unii de mai multe ori, pe alţii deloc). Dl. Rus consideră că aceste acţiuni ale jandarmilor reprezintă abuzuri deoarece încalcă mai multe drepturi ale unor persoane paşnice, printre care: dreptul la exprimare, la protest, la liberă circulaţie şi la libertate.
Tot în data de 14 februarie, de această dată seara, în jurul orei 21:45, dl. Gabriel Viorel Negulescu venea cu un grup de prieteni din Piaţa Universităţii, unde protestaseră, spre Centrul Vechi. Pe strada Ion Ghica, în zona Centrului Ceh, au fost opriţi de patru jandarmi care au încercat să-i disperseze bruscându-i şi somându-i să să meargă pe trotuar pentru că blochează circulaţia. Grupul şi-a continuat deplasarea până pe strada Smârdan unde a fost înconjurat de jandarmi care au legitimat o parte din persoanele din grup. În aceste condiţii cei din grup au decis să se întoarcă în Piaţa Universităţii însă pe drum, pe strada Toma Caragiu, au fost din nou încercuiţi şi legitimaţi de acelaşi grup de jandarmi care nu i-au lăsat să părăsească încercuirea timp de aproximativ jumatate de ora. Dl. Negulescu se consideră victimă a încălcării unor drepturi fundamentale din partea jandarmilor afirmând că aceştia nu au nicio justificare să oprească, să legitimeze şi să împiedice să se deplaseze nişte persoane paşnice.
Concluzii şi recomandări:
1. APADOR-CH a constatat că multe acţiuni ale jandarmilor au fost de o brutalitate vădit disproproţionată faţă de situaţia de fapt, cu excepţia serii de 15 ianuarie 2012, atunci când jandarmii au fost atacaţi cu pietre şi alte obiecte contondente de o parte a demonstranţilor, în perimetrul dintre Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii; chiar și în această situație, recurgerea la forță ar fi trebuit îndreptată exclusiv către imobilizarea, îndepărtarea și sancționarea legală a demonstraților violenți (nu a altor persoane).
2. Asociaţia consideră că multe dintre măsurile luate de jandarmi (imobilizare, transport la dubă, conducere la sediul poliţiei, amprentare, fotografiere şi redactarea unor procese verbale) au vizat persoane care fie se aflau în trecere prin zonă, fie manifestau paşnic. Intervenţiile în forţă împotriva acestor persoane au fost complet nejustificate. De asemenea, în cazul tuturor persoanelor conduse la sediul poliţiei, în mod justificat sau nu, condiţiile de transport (dube supraaglomerate), aşteptarea îndelungată în sediile poliţiei, amprentarea şi fotografierea (cel mai frecvent fără informarea persoanelor asupra dreptului de a refuza aceste măsuri) şi prelungirea abuzivă a perioadei de privare de libertate până când persoanele cedau şi semnau procesul verbal echivalează cu tratament degradant din partea Jandarmeriei.
3. În opinia asociaţiei majoritatea intervenţiilor nu au avut ca scop direct asigurarea sau restabilirea ordinii publice (atribuții prevăzute în sarcina Jandarmeriei de Legea nr.550/2004) ci sunt mai degrabă acţiuni de hărţuire a protestatarilor cu scopul de a descuraja participarea cetăţenilor la manifestații de stradă, inclusiv neviolente, sub pretextul aplicării unei legi de acum 21 de ani (Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice). Această lege este în mod evident depăşită, interzicând orice manifestare publică spontană şi prin aceasta, goleşte de conţinut libertăţile omului de exprimare si adunare. Astfel de acțiuni de intimidare nu pot fi reținute nici ca expresie a aplicării atribuției Jandarmeriei de a desfăşura ”activităţi de cercetare şi documentare în vederea constituirii bazei de date de interes operativ, necesară executării misiunilor specifice, cu persoanele cunoscute cu antecedente în comiterea de acte de dezordine cu prilejul unor manifestări publice, cu cele cunoscute ca aparţinând unor grupuri cu comportament huliganic, precum şi cu alte informaţii de interes operativ necesare executării misiunilor” (art. 19 alin.(1) lit. s) din Legea Jandarmeriei), atât timp cât au fost îndreptate către persoane care nu aveau nici comportament huliganic și nici nu participau la acte de dezordine.
4. Dată fiind similitudinea procedurilor urmate de jandarmi, rezultă că incidentele descrise în acest raport nu au fost situații accidentale, ci rezultatul modului în care au fost instruiţi jandarmii să acţioneze. APADOR-CH recomandă Jandarmeriei ca, până la adoptarea unei noi legi privind adunările publice, să dea dovadă de reţinere în intervenţiile împotriva participanţilor la proteste spontane în sensul imobilizării numai a persoanelor care chiar se comportă în mod vădit violent.
APADOR-CH
Bucureşti, Martie 2012
