Arhiva tag-ul pentru: APADOR-CH

La data de 19 decembrie 2012 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Craiova. Vizita precedentă avusese loc la data de 4 iunie 2004

Aspecte generale – efective, spații de deținere, personal

În Penitenciarul Craiova sunt 1157 deținuți (din care 105 femei) încadrați în toate regimurile de executare a pedepsei (regim deschis pentru deținuții care asigură deservirea unității, regim semideschis, regim închis și de maximă siguranță pentru restul). Deținuții sunt cazați în 8 secții, dintre care una de femei. Nu sunt minori deținuți în penitenciar, pentru că există, tot în Craiova, Penitenciarul de Minori și Tineri. Penitenciarul Craiova este singurul din județele Dolj, Olt și Gorj care are secție pentru femei, iar unitatea este totodată coordonatoare pentru restul unităților din zonă: penitenciarele Pelendava, Severin și Târgu Jiu precum și Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova.

Supraaglomerarea este o problemă stringentă recunoscută și de responsabili (penitenciarul are instalate 1317 paturi într-un spațiu de 2626 mp, adică de două ori mai multe paturi decât ar trebui pentru a fi respectate standardele internaționale), dar aceștia au susținut că nu au existat niciodată cazuri în care un deținut să nu beneficieze de un pat propriu. Pentru relaxarea situației au fost amenajate 40 de locuri în spațiul de producție de încălțăminte, unde sunt cazați o parte dintre deținuții care lucrează. Penitenciarul are camere de diverse tipuri, de exemplu camere în care sunt deținute maximum trei persoane (la regimul de risc pentru siguranța deținerii) și camere de câte 27 de locuri sau chiar 45 de locuri în secția de arest preventiv. Responsabilii unității au afirmat că mai au acum în lucru amenajarea secției externe de la Ișalnița, unde se dorește mutarea tuturor deținutelor în condiții mai bune decât cele existente la Craiova, ceea ce va diminua oarecum supraaglomerarea. Aceștia au estimat că secția de la Ișalnița va fi gata în primele luni ale anului 2013.

Personalul Penitenciarului Craiova care lucrează în mod nemijlocit cu deținuții constă din 353 de persoane din care 289 în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar (din care 30 în grupa de intrevenție – mascații), 16 persoane la cabinetul medical și 18 persoane angajate ale serviciului socio-educativ.

Conducerea penitenciarului admite că dispune de echipe de mascați, dar susține că sunt folosite numai ca forță de descurajare și numai pentru situațiile în care deținuții sunt transportați în exterior. Totuși, reprezentantele APADOR-CH au avut ocazia să observe mascați în interiorul penitenciarului, la momentul vizitei. APADOR-CH aminteşte de decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în speţa Cucu c. României care promovează respectarea recomandărilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor Inumane şi Degradante (CPT) referitoare la prezenţa acestor grupe de intervenţie în penitenciare. CPT consideră că grupele de „mascaţi” creează o atmosferă opresivă, întrucât purtarea măştilor face dificil de identificat un potenţial suspect, în situaţia în care există plângeri de rele tratamente. CPT recomandă, de asemenea, ca membrilor grupelor speciale de intervenţie să le fie interzisă purtarea măştilor în timpul intervenţiilor din penitenciare, indiferent de circumstanţe.

Asistenţa medicală

Penitenciarul Craiova are un corp de infirmerie cu 10 asistente și 6 medici – 3 de medicină generală, un psihiatru, un pneumolog și un stomatolog. Un medic radiolog colaborează permanent cu penitenciarul care are și un cabinet de radiologie. Afecțiunile cele mai frecvente cu care deținuții se prezintă la infirmerie sunt: afecțiuni psihice și hepatite ( 15-20 de cazuri) sifilis şi TBC (mai puţin numeroase faţă de prima categorie). Nu au cazuri de HIV, dar nici nu fac teste în acest sens. Or, în absenţa testelor, nimeni nu poate afirma cu certitudine ca nu există astfel de cazuri. Asociaţia sugerează ca, la primul examen medical după aducerea în penitenciar, să li se comunice deţinuţilor că, dacă doresc , pot fi testaţi HIV.

La cabinetul medical se distribuie și prezervative, medicul generalist spunând că deținuții știu de ele și le cer ori de câte ori au nevoie. APADOR-CH consideră că prezervativele ar trebui să fie accesibile în alt loc decât cabinetul medical, pentru că unii deținuți cred că a le cere medicilor înseamnă a recunoaşte că întreţin relaţii homosexuale, lucru încă neacceptat pe deplin în sistemul penitenciar. Infirmeria are și un program de schimb de seringi, dar nu a fost nevoie în ultima vreme deoarece penitenciarul nu are deținuți narcomani. Au fost doar câțiva cu suspiciune de consum de etnobotanice.

Medicul spune că penitenciarul asigură medicația necesară deținuților, dar nu are întotdeauna toate medicamentele solicitate de aceștia. Multe consultații de specialitate se fac în oraș, chiar și la clinici private, dacă deținuții au banii necesari. Asociaţia cere conducerii ANP să rezolve criza medicamentelor din sistemul penitenciar românesc, spre exemplu prin acordarea unui buget mai mare liniei destinate achiziţionării de medicamente.

Infirmeria are 6 camere pentru internări, în momentul vizitei fiind internat un singur deținut agresat de un altul în camera de deținere, în urma unui scandal pentru un telefon mobil. Deținutul avea falca umflată și spunea că este bine îngrijit.

Norma de consultații zilnice este de minim 50 de deținuți pe zi, după cum spune doctorul prezent în timpul vizitei APADOR-CH. În 2012 s-au acordat 18.000 de consultații, conform registrului. Fiecare secție de deținere are o zi din săptămână destinată vizitei medicale, dar, spune medicul, deținuții abuzează și solicită să vină mai des la infirmerie.

Hrana și blocul alimentar

Spre deosebire de situația de la vizita precedentă, hrana nu mai este asigurată acum din producția de la GAZ (Gospodăria Agricolă Zootehnică) dar deținuții o consideră aceptabilă . Punctul forte al meniului este pâinea caldă produsă în unitate. Meniul din ziua vizitei era: micul dejun – ceai, biscuiți și brânză; prânzul – ciorbă cu os de porc și mâncare de cartofi cu carne; cina – varză cu jumări cu suplimentele aferente la normele de hrană destinate bolnavilor. Pentru hrana din ziua respectivă fuseseră folosite 34 de kg de carne pentru norma comună, 478 de porții, adică aproximativ 70 gr. carne (în crud)/deținut, exact cât prevăd reglementările.

18 deținuți lucrează la blocul alimentar și alți 10 la brutăria care poate produce 5000 de pâini pe zi, dar nu lucrează la capacitate maximă deoarece penitenciarul nu are autorizație să comercializeze surplusul. Investiția în brutărie a fost de 2 miliarde de lei vechi, din bugetul propriu al unității. Investiții recente au fost făcute și în camerele frigorifice pentru păstrarea alimentelor. Bucătăria era curată.

Un aspect pozitiv ar fi faptul că personalul unității a decis ca bucățile de carne servite deținuților să nu fie amestecate în recipientele în care se transportă felul doi, ci să fie servite separat pe farfurie, astfel încât fiecare deținut să primească sigur bucăți de carne comparabile ca mărime și calitate.

Magazinul alimentar din incinta penitenciarului era bine aprovizionat la data vizitei, inclusiv cu legume şi fructe proaspete, dar și mezeluri care necesită preparare – de exemplu cremwurşti. Vânzătoarea a spus că pentru a cumpăra anumite produse deţinuţii au nevoie de aprobarea conducerii, dar că în general li se vând, fără această formalitate, fierbătoare sau obiecte pentru igiena personală. Însă numai femeile au dreptul să cumpere lighene cu bine cunoscuta justificare că bărbaţii le-ar putea folosi la fabricarea alcoolului. Nu este deloc clar de ce ar fi mai mare riscul ca un deţinut să facă alcool dacă are un lighean de plastic, de vreme ce poate folosi în acest scop o mulţime de alte recipiente din acelaşi material (ambalaje de apă minerală sau suc, găleţi etc). „Discriminarea lighenelor” , practicată în toate penitenciarele, este chiar comică dar ar trebui să înceteze pentru că şi deţinuţii au „nevoi speciale” în materie de igienă corporală sau de spălat rufe.

Activitatea de reintegrare socială

Serviciul socio-educativ al penitenciarului Craiova este format din 18 angajați (teoretic sunt 20 – 19 de cadre și un șef – dar două angajate erau în concediu maternal la momentul vizitei). Există 5 psihologi pe schemă, dar numai 2 angajați, 4 asistenți sociali, 2 șefi de serviciu, 3 ofițeri educatori, 8 subofițeri educatori. Preotul ortodox al închisorii este plătit de Mitropolia Craiova. După părerea asociaţiei, toţi preoţii ortodocşi din sistemul penitenciar ar trebui plătiţi de mitropolii şi nu de ANP. Aşa se întâmplă în cazul reprezentanţilor altor credinţe religioase cu acces în penitenciare care sunt remuneraţi de cultele respective.

În timpul vizitei APADOR-CH avea loc un spectacol folcloric la sala de festivități a penitenciarului, la care fuseseră scoși mai mulți deținuți de la regimul închis, păziți de cadre și de mascați.

Serviciul socio-educativ desfășoară mai multe activități educative și de consiliere sau recreere, pe lângă cele școlare, Penitenciarul deține și o bibliotecă destul de săracă în titluri, iar personalul susține că nu prea este încurajată practica împrumutatului de cărți de către deținuți deoarece aceștia sunt mutați adesea în diverse penitenciare, iar cărțile sunt obiecte de inventar.

Clădirea unde este amenajat centrul de servicii socio-educative a fost renovată și are camere speciale pentru diverse activități precum și o sală de activități sportive de interior, pentru vreme rea.

Munca

28 de deținuți din regimul deschis muncesc în exteriorul penitenciarului, în construcții, la RECON; iar în interior, 68-70 de deținuți lucrează în spațiile de producție bugetară pentru o fabrică de încălțăminte din Alba. Penitenciarul are amenajat un atelier pe două etaje, cu mașini de cusut și alte utilaje folosite în industria de încălțăminte, achiziționate printr-o finanțare europeană.

Față de vizita precedentă, un aspect pozitiv îl constituie înființarea unei brutării care produce pâine proaspătă zilnic pentru hrana deținuților din penitenciar și pentru cei din arestul județean. În brutărie lucrează 10 deținuți, alți 18 lucrează în blocul alimentar și alte câteva zeci asigură restul serviciilor (distribuția hranei, curățenie, plantoane – în special în secția de maximă siguranță și la grad de risc sporit).

Vizite și corespondenţă

La sectorul vizite există spaţii amenajate atât cu separator cât şi fără. Conducerea penitenciarului consideră că acesta este cel mai modern centru de vizite din țară. Există două camere pentru vizite conjugale și o cameră destinată mamei și copilului. Vizitele aparținătorilor sunt programate atât telefonic cât și prin email și de regulă fiecare deținut are dreptul la o vizită de 90 de minute pe lună, însă în decembrie, fiind sărbătorile, și programul de vizite fiind mai aglomerat decât de obicei, conducerea a decis să scurteze vizitele la 60 de minute pentru fiecare deținut, ca să se poată programa mai multe vizite.

Camera de primire a pachetelor este prevăzută cu vizetă şi pachetele se deschid în prezenţa deţinuţilor și a vizitatorilor acestora. Este permis ca un pachet să conţină cel mult 10 kg alimente, 6 kg fructe şi legume proaspete, 20 l apă/suc. Nu sunt permise alimente gătite ce necesită încălzire și de regulă bucățile mari de alimente se taie sau sunt scanate ca să nu ascundă diverse obiecte interzise.

Fiecare deținut are dreptul să cumpere bunuri în valoare de 350 de lei pe săptămână, dacă are aceste fonduri, și să vorbescă 20 de minute la telefon. Corespondența primită de deținuți este notată într-un registru – numele expeditorului și al destinatarului.

Judecătorul delegat

Judecătorul delegat are biroul în clădirile administrative ale penitenciarului şi este ajutat de un grefier. Același grefier lucrează şi pentru încă două penitenciare din zonă. Judecătorul susține că problemele reclamate de deținuți sunt legate în cea mai mare parte de regimul de detenţie şi de sancţiunile primite de la conducerea unității. În 2012 au fost date 1200 de sancțiuni în Penitenciarul Craiova, conform registrului judecătorului delegat. Deținuții reclamă de regulă trecerea într-un regim de deținere mai sever, dar au fost cazuri și de deținuți care au contestat trecerea la un regim mai ușor, pe motiv că nu doreau să fie mutați din Craiova la Târgu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin sau Pelendava – chiar dacă în Craiova ar fi avut un regim mai sever – ca să fie aproape de familie. Alte contestații au vizat regimul de izolare.

Judecătorul a afirmat că au existat și cazuri de refuz de hrană, dar el le-a catalogat ca fiind „așa-zis refuz de hrană”, unul dintre ele ar fi durat chiar 7 zile. Judecătorul susţine că deținuții care apelează la această formă de protest cred că astfel ajung la cunoștința instanței cu plângerile lor privind condițiile de detenție. Au fost și cazuri de automutilări pe motiv că deținuții nu și-au primit toate medicamentele odată pentru un tratament. Motivația dată de judecător și de medic a fost aceea că dacă li se dădeau toate medicamentele odată le-ar fi traficat. Judecătorul delegat a afirmat că a luat decizii contrare celor ale conducerii penitenciarului şi că, de cele mai multe ori, s-a ţinut cont de opinia sa.

Penitenciarul Craiova nu are deocamdată implementat sistemul infochioșc, așa cum există în alte penitenciare, dar deținuții au cartele telefonice pe care le folosesc pentru convorbirile zilnice la care au dreptul.

Secția de femei

În Penitenciarul Craiova cele 105 femei sunt cazate în secția 1, într-o clădire care are toate ferestrele spre o curte interioară, ca să se evite orice legătură cu secțiile pentru bărbați. În secția de femei sunt toate regimurile de pedepse: 16 deținute la regim deschis, 57 regim semideschis, 14 la regim închis, două la maximă siguranță, 15 arestate preventiv și una care nu a fost încă inclusă în vreun regim. Faptul că toate camerele femeilor se află în aceeași secție face ca procedurile privind regimurile să nu poată fi respectate. Deși femeile din regimul deschis și cele din regimul semideschis beneficiază în general de dreptul de a avea ușile camerelor deschise pe durata zilei, ele sunt închise de fiecare dată când e nevoie să fie transportate celelalte deținute din camere în diverse scopuri.

Secția pentru femei are o sală de mese, spațiu folosit și pentru alte activități, în principal pentru cursuri școlare (clasele 1-4) pentru 18 deținute, iar la momentul vizitei era în pregătire acolo un spectacol de colinde oferit de un cult religios. Secția are și o spălătorie dotată cu o mașină automată la care deținutele au acces. Camera 2, cu regim deschis, are 15 paturi amplasate în cca. 30 mp, iar cea cu regim semideschis are 24 de paturi în 27 de mp. Camera 7 (șase paturi în cca. 6 mp) este folosită pentru regimul de maximă siguranță și găzduia două deținute, iar în camera 4 ( două paturi în cca. 4 mp.), folosită pentru carantină, erau două femei din care una gravidă în 7 luni.

Deținutele au afirmat că beneficiază de apă caldă de trei ori pe zi și că în general regimul de detenție este acceptabil. O deținută din camera de carantină a reclamat faptul că nu se poate informa cu privire la drepturile sale și a solicitat mai multe cărți, printre care unele cu regim juridic iar o alta s-a plâns că nu beneficiază de fizioterapie pentru scolioza de care suferă. În acest caz responsabilii au afirmat că nu i se poate acorda tratament până nu prezintă o recomandare în acest sens de la medic.

Femeile au la dispoziție o curte interioară în care sunt scoase la plimbare și unde se întind, tototdată, și rufele la uscat. Cutia poștală este amplasată la ieșirea din clădire, unde deținutele nu pot ajunge decât sub pază. Dar personalul închisorii susține că deținutele au acces la cutia poștală ori de câte ori solicită și că ar fi imposibil să mute cutia în secție, atâta vreme cât corespondența e ridicată de un lucrător poștal, și accesul acestuia în secția de femei ar fi nerecomandat. Asociația consideră că prezența unui lucrător poștal pentru ridicarea corespondenței în secția de femei nu este de natură a crea probleme și recomandă mutarea cutiei poștale în holul secției, acolo unde sunt amplasate și telefoanele.

Din cele 105 femei, 21 ies la muncă într-un spațiu separat amenajat pentru producătorul de pantofi.

Spaţii de deţinere bărbați

Deținuții bărbați sunt împărțiți astfel pe regimuri: 236 arestați preventiv, 164 regim de maximă siguranță din care 25 la GSR (grad sporit de risc), 559 regim închis, 13 regim semideschis, 36 regim deschis și 44 neincluși în vreun regim. Camerele în care sunt cazați au 77,64 mp cele cu 48 de paturi, între 34-38 de mp cele cu 27 de paturi, 6 mp camerele de deținere de maximă siguranță unde sunt instalate câte două paturi și între 22-32 mp camerele cu 15-21 de paturi de la regimul închis.

Reprezentantele APADOR_CH au vizitat secțiile: arest preventiv și observare-carantinare (OC), închis, maximă siguranță și grad sporit de risc (GSR) precum și zona în care se află camerele de izolare.

Secția de arest preventiv și OC

Această secție are 5 camere pentru arestații preventiv și trei de OC. Ca și în secția pentru femei, la arest preventiv există o sală cu mese, veselă și tacâmuri, dar deținuții pot alege să-și ia mâncarea în cameră dacă doresc. Secția dispune de trei curți de plimbare, una dintre ele fiind dotată cu aparate de forță. În camera 16 – arest preventiv – erau cazate 48 de persoane arestate în 48 de paturi instalate (pe trei niveluri) pe o suprafață de aproximativ 60 mp. Supraaglomerarea este evidentă. Arestații preventiv au spus că mâncarea este acceptabilă, regimul la fel, au apă caldă, 2 ore de plimbare afară în curte și activități sportive și susțin că le este suficient unicul grup sanitar pe care-l împart și care constă în trei WC-uri și patru dușuri. Ei s-au plâns doar de faptul că magazinul practică prețuri mari, în special la mezeluri.

Regimul închis

Bărbații repartizați în regim închis ocupă secțiile 4 și 5 amplasate într-o clădire tip „potcoavă închisă”. Aceștia sunt cazați în camere de două tipuri: camere mai mari (32 mp) în care sunt instalate 21 de paturi și camere mai mici (22 mp) a câte 15 paturi. Paturile sunt dipsuse pe trei niveluri. Fiecăruia dintre deținuți îi revine o suprafață de aproximativ 1,5 mp ceea ce reprezintă un nivel grav de supraaglomerare. Grupurile sanitare din camere, în stare acceptabilă, constau din două dușuri și două WC-uri. Camerele au aspect îngrijit și sunt suficient încălzite și luminate natural. La momentul vizitei mulți dintre deținuții încadrați în regim închis se aflau la muncă. Cei prezenți în camere (și care făceau curățenie) s-au declarat mulțumiți de condițiile din penitenciar.

Regimul maximă siguranță și GSR

Deținuții repartizați la maximă siguranță și GSR ocupă o cladire semicirculară care dispune de 19 camere pe fiecare pe etaj. Camerele au aproximativ 6 mp (inclusiv grupul sanitar) și în fiecare sunt instalate câte trei paturi.

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat secția 6B – maximă siguranță și secția 6A – Grad de risc sporit (GSR). Deținuții din secția 6B au afirmat că sunt mulțumiți de condițiile de detenție. În secția a 6A sunt cazați cei 25 de deținuți încadrați la grad sporit de risc. APADOR-CH repetă că deţinuţii declaraţi cu „grad sporit de risc” trebuie să rămână la regimurile de detenţie stabilite de comisia de repartizare a penitenciarului , cu diferenţa că agenţii şi ofiţerii au datoria de a-i supraveghea mai atent. Nu este normal ca un deţinut cu eticheta GSR să ajungă automat la regimul de maximă siguranță. Într-una din camere era un deținut cazat singur în cameră de 8 zile care s-a plâns de acest lucru mai ales că nu avea nici televizor. A afirmat că îi este foarte greu deoarece nu are cu cine să discute și aștepta să îi fie aprobată solicitarea adresată conducerii penitenciarului de a-i aproba transferul unui aparat TV al altui deținut care nu mai avea nevoie de el. Deținutul s-a plâns și de lipsa activităților și de frigul din cameră.

Izolatorul

Camerele de izolare sunt situate la ultimul etaj al clădirii unde funcționează și secția de maximă siguranță. Pereții exteriori ai acestui etaj sunt integral din cărămidă de sticlă, motiv pentru care la acest etaj este foarte frig. Pe același etaj, destinat camerelor de izolare, a fost amenajată camera 101 care pare o improvizație pe un hol. Nu are ușă, ca și camerele de izolare, deși cei 5 deținuți de aici nu au regim de izolare, ci regim închis. Deținutul Constantin Cernea s-a plâns că nu este scos la cabinetul medical de câte ori are nevoie și că e răcit de câteva zile din cauza frigului de pe acel hol, dar nu primește medicamentele necesare. Deținutul afirmă că asistentele medicale îi vorbesc urât. Deținuții de la camera 101 nu au grup sanitar propriu, și sunt duși doar de două ori pe săptămână să facă duș.

Camerele de izolare sunt mici, întunecoase, nu au uși, ci doar gratii care dau în holul iluminat prin zidul de cărămidă de sticlă. În camera 104 stă singur deținutul Ion Stan care prezintă vizibile manifestări ale unei afecțiuni psihice și urme de automutilare. Acesta a afirmat că nu are rude în libertate și nu este vizitat. APADOR-CH a semnalat cazul conducerii penitenciarului care a afirmat că persoana a fost prezentată la psihiatrie în mai multe rânduri şi că, de fiecare dată, a fost retrimisă în penitenciar cu menţiunea „ameliorării” stării.Asociaţia consideră că, în prezent, deţinutul este supus unui tratament inuman şi cere conducerii penitenciarului şi ANP să găsească o soluţie pentru a-i asigura îngrijirile medicale adecvate precum şi condiţii de detenţie mai bune.

În camera 105 sunt doi deținuți la izolare, aduși de la regimul de maximă siguranță care au declarat că trăiesc în condiții acceptabile.

Alte concluzii şi recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic

Raspuns ANP Craiova 2013