Raport asupra vizitei în Penitenciarul Codlea
Două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Codlea, județul Brașov, la data de 29 ianuarie 2016. Precedenta vizită efectuată de APADOR-CH la Codlea a fost în 2002, conform raportului de pe site-ul organizației.
Descriere generală
Penitenciarul Codlea este situat în localitatea cu același nume din județul Brașov și este compus din cinci secții, din care numai două sunt parțial reabilitate, restul de trei oferind condiții improprii de detenție și fiind supraaglomerate. Capacitatea de cazare a penitenciarului, la norma legală de 4 mp pentru un deținut, ar fi de numai 399 de locuri, dar penitenciarul avea instalate la data vizitei 757 de paturi și un număr de 671 de deținuți (toți de sex masculin), după cum urmează:
– 61 de arestați preventiv (din care un adult aflat în tranzit);
– 610 condamnați (din care 4 minori aflați în tranzit);
Ca regimuri de executare a pedepselor, penitenciarul asigură regim deschis pentru 109 condamnați, regim semideschis pentru 453 de condamnați, regim închis pentru 7 persoane și arest preventiv pentru 83 de persoane. 19 persoane erau neincluse într-un regim, aflându-se în carantină la data vizitei.
Pe secții, situația se prezintă astfel:
Secția 1 (regim semideschis) – 16 camere, 75 de locuri calculate la norma de 4mp, 172 de locuri la norma de 6mc, dar în realitate 186 paturi instalate, majoritatea ocupate;
Secția 2 (carantină, arest preventiv, minori/tineri, regim semideschis, refuz de hrană*, infirmerie) – 27 camere, 110 de locuri la 4mp, în realitate 235 paturi instalate;
Secția 3 (semideschis și deschis) – 10 camere, 31 de locuri la norma de 4mp, în realitate 81 de paturi instalate, toate ocupate la data vizitei;
Secția 4 (semideschis) – 5 camere, 44 de locuri la norma de 4mp, 123 de paturi instalate;
Secția 5 (deschis) – 6 camere, 81 de locuri a câte 4mp, 96 de paturi instalate;
Penitenciarul mai deține câteva spații de cazare la Gospodăria Agro Zootehnică de la Rotbav – 5 camere, cu 39 de locuri la 4mp în total, dar cu doar 35 de paturi instalate.
Penitenciarul este extrem de supraaglomerat însă gradul de supraaglomerare diferă de la secție la secție. De exemplu, în secția 3, fiecărui deținut îi reveneau doar 1,53 mp de spațiu personal.
*Camerele pentru refuz de hrană erau de fapt niște camere de izolare transformate în camere pentru refuz de hrană, însă fără vreo dotare specială pentru noul scop în care erau folosite. Asociația solicită penitenciarului să le desființeze și să cazeze eventualele cazuri de refuz de hrană la infirmerie.
Personalul penitenciarului este compus din 242 de cadre, deși în schema de personal sunt prevăzute 313 posturi – 71 de posturi neocupate. Există 192 de posturi la sectorul siguranța deținerii (numai 158 ocupate), 22 de posturi la asistență socială și educație (din care numai 11 ocupate) și 13 posturi la sectorul medical, din care numai 9 ocupate (2 medici și 7 asistenți).
Declarativ, există proiecte în diverse faze de elaborare, aprobare sau execuție, pentru reabilitarea tuturor secțiilor de deținere, ultimele fiind programate pentru anul 2017. Până atunci, însă, unele secții ale penitenciarului oferă condiții improprii de detenție.
Conform declarațiilor personalului din conducerea penitenciarului, bugetele aprobate pentru 2015 și 2016 sunt foarte mari comparativ cu cele din anii precedenți (care se terminau înainte de finele anilor), însă chiar și așa cheltuielile prevăzute pe diverse categorii de servicii nu includ construcția de noi spații de detenție sau reabilitarea de urgență a celor existente, astfel încât să se reducă rapid și simțitor supraaglomerarea din penitenciar. Conducerea recunoaște că toate corpurile de clădire din componența penitenciarului sunt improprii, întrucât penitenciarul a fost amenajat în urmă cu zeci de ani într-o fostă fabrică de mezeluri, naționalizată, iar spațiile au fost adaptate din mers pentru noile funcțiuni, astfel că în prezent se prezintă ca un labirint de camere și curți înghesuite, adăugate fără un proiect clar la cele existente, pe măsură ce creștea numărul de deținuți.
Vizita
Blocul alimentar: este cea mai nouă investiție a penitenciarului, finalizată în decembrie 2015. Bucătăria arăta impecabil, pereți curați, marmite noi, recipiente de inox, veselă curată, încăperi aerisite, organizare eficientă a spațiilor de depozitare. La ora vizitei masa de prânz era gata și se ambala în recipientele pentru distribuire pe camere. Mâncarea avea aspect și miros plăcute.
În meniul din ziua respectivă figurau: Mic dejun: norma comună – ceai, biscuiți, marmeladă, iar pentru minori și tineri adăugat parizer, ouă ochiuri și compot; Prânz: similar pentru toate normele – felul unu – ciorbă de legume, felul doi – tocană de legume și câte două chiftele cu carne pentru fiecare deținut; Cină: similar pentru toate normele de hrană – pilaf cu carne și un pahar cu lapte făcut din lapte praf.
Pâinea este achiziționată de la Rotbav, o parte din carne este produsă în GAZ-ul penitenciarului, iar restul se achiziționează de la Ferma Penitenciarului Craiova – Pelendava. De asemenea legumele pe timp de vară sunt asigurate de gospodăria proprie (pentru iarnă au fost puse murături din aceeași sursă) și restul se cumpără. Există un contract special pentru mere, despre care conducerea sectorului alimentar susține că sunt furnizate zilnic tinerilor, minorilor și deținuților care au regim alimentar special (norma 18). Deținuții cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au spus că primesc uneori și mere ca desert la masă.
La bucătărie și deservirea adiacentă lucrează 21 de deținuți, în ture, cărora li se fac analize medicale periodic.
Sectorul medical: Penitenciarul are 9 cadre medicale (2 medici de medicină generală și 7 asistenți) și a avut până de curând un stomatolog care s-a pensionat. În schemă figurează 13 posturi de cadre medicale (4 doctori și 9 asistenți).
Medicul şef responsabil cu sectorul medical spune că în 2015 cabinetul a avut peste 23.000 de consultații oferite deținuților (o medie de 50-100 de consultații pe zi), numărul mare de consultații datorându-se unui abuz de solicitări venite din partea deținuților. Programul de consultații al medicilor a fost până anul acesta, zilnic de la 8.00 la 15.00, dar din 2016 conform unui regulament intern va exista un medic de gardă în penitenciar și de la 12.00 la 19.00, marțea și joia. Turele de permanență, inclusiv noaptea, vor fi asigurate, prin rotaţie, ca și până acum de cei 7 asistenți.
Cele mai frecvente afecțiuni constatate la deținuți în Penitenciarul Codlea sunt: 56 de cazuri de bolile psihice (din care 36 tulburări de comportament), hipertensiunea, bolile cardiovasculare și diabetul (există un deținut căruia i-a fost depistată boala în penitenciar și în prezent face dializă).
În 2015 penitenciarul a înregistrat două decese: un deținut s-a spânzurat în punctul termic unde lucra – medicul susține că nu era cunoscut cu nicio afecțiune, nu manifestase înainte de sinucidere niciun simptom depresiv. Al doilea deces a fost produs de un infarct. Ambele decese fac obiectul unor cercetări efectuate de Parchet.
Cabinetul medical nu a înregistrat sincope în aprovizionarea cu medicamente în 2015, comparativ cu anii dinainte, când au mai fost astfel de cazuri, conform declarațiilor medicilor, dar și în acest penitenciar se practică metoda aducerii medicației din afară, fie de către familia deținutului, fie cumpărată de la farmacie de către penitenciar, dar pe banii deținutului și numai pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul de penitenciar şi aprobată de director. Această metodă este folosită, spune medicul şef, atunci când deținutul dorește să folosească un medicament anume, care nu există în farmacia penitenciarului.
În același mod se procedează cu consultațiile și lucrările dentare, când este nevoie, este chemat un stomatolog extern care asigură tratamentele dentare de specialitate din banii proprii ai deţinuţilor.
La sectorul medical nu există prezervative pentru deținuți, medicul șef declară că nu au mai primit de cel puțin un an. Prezervativele lipsesc și de la camera intimă.
Munca deținuților: Penitenciarul are un GAZ (gospodărie agro-zootehnică) la care lucrează 8 deținuți. Penitenciarul deține 20 de hectare de teren agricol pe care cultivă cereale și furaje pentru animale, dar și legume folosite la hrana deținuților. În jur de 60-70 de deținuți asigură deservirea penitenciarului, iar 150 de persoane private de libertate lucrează, remunerat, fie la cusut pantofi, fie la dezasamblat piese auto sau (un număr foarte mic) în afara penitenciarului, la munci sezoniere solicitate de autorități locale sau de diverse firme (construcții, spații verzi). Conducerea penitenciarului spune că are solicitări mai multe pentru a trimite deținuți la muncă în afara penitenciarului, însă nu există suficient personal de pază pentru a-i supraveghea. Există și câțiva deținuți care execută pedeapsa în regim deschis care merg singuri la muncă în Brașov, la construcții.
Vizita pe secții
Secția 1 are regim semideschis și este amplasată într-o clădire care a intrat în modernizare în 2008, dar în 2010 a apărut un litigiu între penitenciar și constructor și din această cauză lucrările au fost blocate în stadiul de 65% la care ajunseseră. Camerele au suprafețe cuprinse între 17 și 28 de metri pătrați și sunt ocupate în general de câte 12 deținuți, cu două excepții în care sunt 9 deținuți în 12 paturi. De exemplu în camera 1.18, care are 23 de mp inclusiv grupul sanitar sunt 12 paturi instalate, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,9 mp.
Secția 2 are regim semideschis, carantină, arest preventiv, minori și tineri aflați în tranzit. Camerele sunt renovate în 2010-2011 și sunt supraaglomerate. Suprafețele camerelor variază de la 13 mp cu tot cu grupuri sanitare (și 4 paturi instalate) până la 26 de mp (și 15 paturi instalate)
Camera 2.40 are 25 de mp și 15 paturi dispuse pe trei niveluri, toate ocupate (1,6 mp de arestat) și igrasie pe tavan, din cauza aglomerației și a furnizării sporadice a căldurii. Toți ocupanții sunt arestați preventiv și susțin că în urmă cu 3-4 luni au fost mai mulți în același număr de paturi. Camera are un WC turcesc și un duș. Arestații spun că au apă caldă zilnic, dar presiunea mică și timpul limitat în care este furnizată – 30 de minute – face imposibil spălatul pentru toți ocupanții camerei. În plus, intervalul orar de furnizare a apei coincide adesea cu timpul de plimbare sau de cumpărături.
Oamenii s-au mai plâns de faptul că au saltele insalubre și pături vechi din anii 60, de prețurile mari practicate de magazinul penitenciarului, de faptul că nu au voie să se joace cu mingea în curțile de plimbare și nici la sala de sport nu sunt lăsați prea des. Că pentru un consult la stomatolog trebuie să aștepte până la 3 săptămâni, iar când le vine rândul constată că nu au suficienți bani pentru intervențiile necesare.
În cameră există un telefon public, măsură ce va fi generalizată în toate camerele, conform declarațiilor conducerii.
Camera 2.2, de 13 mp cu tot cu grupul sanitar, era ocupată de doi minori ambii în vârstă de 16 ani. Camera avea 5 paturi dispuse pe două și trei niveluri, iar geamul uneia dintre ferestre era scos din ramă și pus pe unul dintre paturi. Unul dintre minori spunea că se chinuie s-o monteze cu câteva bucăți de tablă îndoite. În cameră era foarte frig din cauza lipsei geamului. Nu e clar dacă geamul fusese scos de cei doi tineri sau așa îl găsiseră – ei așa au lăsat să se înțeleagă – dar, întrebat despre această chestiune, responsabilul penitenciarului a afirmat că de regulă toate camerele în care sunt găzduiți minori sunt devastate de aceștia. Camera 2.2 mai avea și câteva fire de curent scoase din perete în dreptul prizei și neizolate corespunzător. Toaleta și dușul camerei erau murdare. Camera avea telefon, însă cei doi minori nu-l puteau folosi deoarece fiind în tranzit, niciunul dintre ei nu avea bani pe card ca să poată face cumpărături sau să sune familia. Camera avea televizor dar nu funcționa.
Cei doi au spus că sunt scoși la plimbare câte 30 de minute pe zi și că apreciază mâncarea de la penitenciar, fiind singura sursă de hrană în lipsa pachetului de la familie sau a banilor de pe card pentru cumpărături.
Secția 3 are regim semideschis, 7 camere de câte 6.22mp cu 2 paturi, 8.33mp cu 2 paturi, 16.08 mp cu 9 paturi sau 29.31 mp cu 15 paturi.
Camera 3.4 are 29 de mp, 15 paturi și 13 deținuți (2 mp de deținut). Paturile sunt suprapuse pe trei niveluri, camera are în mijloc doi stâlpi de susținere care ocupă spațiul și așa insuficient. La norma de 4 mp camera nu ar fi trebuit să găzduiască mai mult de 7 persoane. Camera are un singur grup sanitar (tip WC turcesc), iar pentru duș deținuții sunt nevoiți să meargă în altă încăpere, de două ori pe săptămână (lunea și vinerea). Fosta baie comună era dezafectată. Aceasta fusese folosită de mai multe camere din Secția 3, înainte ca administrația să facă investiții și să monteze dușuri în camere. La data vizitei era amenajată provizoriu o baie mai mică, cu numai două dușuri, relativ curată, special pentru camera 3.4. Conducerea penitenciarului a dat asigurări că 3.4 este singura cameră în care deținuții nu au un duș, și că situația se va remedia în acest an când le va fi amenajat un duș în cameră.
Deținuții din această cameră au reclamat că fac parte dintr-o secție „tratată rău” de conducerea penitenciarului, comparativ cu alte secții (respectiv 2 și 4) că nu primesc tratament medical adecvat, ci „toți deținuții primesc aceleași pastile, indiferent ce-i doare”, au mai reclamat faptul că mâncarea este adesea insuficient preparată și că nu sunt scoși la activități, măcar sportive. Singurele ocazii în care părăsesc camera sunt plimbările în curți, unde nu au voie nici cu o minge, și dușurile de două ori pe săptămână. Deținuții au amintit că există o sală de sport amenajată în penitenciar, dar că e mică și din cauza igrasiei și umidității din ea, miroase urât.
Sala de sport este de mici dimensiuni amenajată într-o încăpere din subsol, improprie, cu infiltraţii pe pereţi, şi cu un miros insuportabil de mucegai, neaerisită natural.
Camera 3.2 are 16 mp și 9 deținuți în tot atâtea paturi. Spre deosebire de camera 3.4 aceasta este renovată, are un grup sanitar compus din WC turcesc și duș, dar și acestea se dovedesc insuficiente pentru ca, atunci când se furnizează apă caldă, să ajungă să se spele toți cei 9 deținuți. Și deținuții de aici au acuzat calitatea proastă a hranei de la bucătărie, un deținut afirmând că a slăbit în cei doi ani de când este acolo de la 75 la 50 de kg.
Deținuții s-au mai plâns de limbajul agresiv al cadrelor.
Secția a 4-a este amenajată într-o hală de producție, care în prezent asigură și un spațiu de folosit pentru dezasamblarea pieselor auto. Înăuntru era foarte frig și zgomot. Camerele au dimensiuni mari (28 mp, 33 mp sau 87 de mp) dar sunt supraaglomerate cu paturi, respectiv câte 21, 24 și 30 de paturi, ceea ce face ca unui deținut să-i revină 1,3 mp de spațiu. Toate camerele au regim semideschis.
Camera 4.5 are 28 de mp, 21 de paturi, toate ocupate. Un singur grup sanitar prevăzut cu WC turcesc și duș. Toți deținuții de aici lucrează. Primesc apă caldă zilnic, de la 5 la 6 seara, însă căldura pare insuficientă. Deși au regim semideschis deținuții preferă să țină ușa închisă pentru a se feri de zgomotul mare făcut de colegii lor care lucrează în hală, și să păstreze căldura care este insuficientă. Camera are două ferestre foarte mici, situate sus, deasupra paturilor de la nivelul 3, surse insuficiente de lumină naturală.
Deținuții au reclamat igiena precară a spațiului de deținere, în special vara când sunt temperaturi mari, apar ploșnițele. Saltelele sunt vechi și neigienizate, iar numărul mare de deținuți în același spațiu restrâns înrăutățește lucrurile. Deținuții susțin că de curând conducerea ar fi instituit un regulament care nu mai permite aducerea lenjeriei de pat de acasă, cu excepția așternuturilor albe. Deținuții spun că gradul avansat de uzură al saltelelor ar face lenjeria albă de nefolosit în câteva zile.
Camera 4.2 are 87 de mp, 30 de paturi dispuse pe trei niveluri și 30 de ocupanți. Toți deținuții de aici muncesc la cusut pantofi, unii în paturi, alții în picioare, alții în camera alăturată în care este un WC turcesc și o țeavă cu trei găuri, destinată să suplinească trei dușuri, dar două dintre găuri erau astupate. Așadar, cei 30 de deținuți din această cameră au la dispoziție un singur WC și un duș pe care le folosesc pe cât le permite timpul și presiunea scăzută a apei. Deținuții cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au spus că nu știu exact care este câștigul lor în bani de pe urma normei făcută la cusut pantofi. Unii știau doar că trebuie să coasă 5 saci a câte 10 perechi de pantofi fiecare într-o săptămână, iar dacă nu-și fac norma nu li se pontează zilele respective ca lucrate. Unii deținuți au spus că nu reușesc să-și facă norma chiar dacă lucrează și în week-end, norma de lucru fiind un motiv pentru care majoritatea nici nu prea ies la alte activități.
Și în această cameră lumina naturală era insuficientă, asigurată doar de geamurile mici de deasupra paturilor dintr-o latură a camerei.
Secția a 5-a are regim deschis și este cea mai modernă din penitenciar. Abia a fost inaugurată. Conducerea a dat asigurări că după reabilitarea celorlalte secții, în 2016 și 2017, toate vor arăta similar. Are camere renovate și recompartimentate, în care sunt paturi noi, suprapuse doar pe două nivele, saltele și lenjerii noi, camere de WC și dușuri moderne, cu corpuri și instalații din inox. O astfel de cameră reabilitată din Secția 5 are 16 paturi, 11 ocupanți, 2 WC-uri, 2 dușuri, dulapuri pentru obiectele personale ale deținuților, căldură și apă caldă non-stop, ferestre care asigură o bună aerisire și lumină naturală. Toți deținuții de aici ies la muncă neînsoțiți.
Secția are și două săli de mese, dotate cu mese lungi din lemn și băncuțe, plus chiuvete unde deținuții servesc masa şi își pot spăla vesela.
*
În general deținuții din penitenciar cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au fost reticenți să-și exprime nemulțumirile, deoarece au spus că se tem de repercusiuni. Ei susțin că de regulă după ce sunt întrebați de traiul în penitenciar, de către vizitatori oficiali, cadrele fac controale inopinate în camere – așa numita „piață” în argoul de penitenciar – în care li se controlează toate bagajele și sunt hărțuiți pe motiv că s-ar fi plâns de condițiile de detenție. Deținuții spun că nu sunt agresați fizic de către cadrele penitenciarului, dar că principala amenințare este aceea a rapoartelor de incidente, ceea ce „doare” mai mult decât o bătaie, pentru că rapoartele sunt luate în considerare la comisiile de liberare. În acest sens deținuții afirmă că adesea li se întocmesc rapoarte nejustificat, aceasta fiind un fel de „teroare a pixului”. Întrebați de ce nu reclamă aceste lucruri la judecătorul delegat, deținuții au afirmat că de câte ori s-au adresat judecătorului nu s-a schimbat nimic.
Mai mulți deținuți din diverse secții s-au plâns că trupa de intervenție face controale inopinate la ore nepotrivite, în toiul nopții, pentru a căuta diverse obiecte interzise în penitenciar. Atunci când face controale noaptea, spun ei, trupa nu filmează intervențiile.
Una dintre cauzele pentru care deținuții spun că li se face adesea raport este faptul că își izolează spațiul din pat cu prosoape sau cearceafuri atârnate pe sfoară, ca niște perdele, iar această practică este interzisă de penitenciar. Dat fiind că într-o cameră pot fi și 30 de deținuți este lesne de înțeles nevoia de intimitate a deținuților, pe care o satisfac parțial cu aceste perdele improvizate.
Judecătorul delegat – este în penitenciarul Codea din 2013. El spune că în 2015 a avut peste 700 de dosare cu reclamații de la deținuți, 25% dintre ele fiind despre rapoartele de incidente. Conducerea penitenciarului ar fi atacat soluția dată de judecător în 10 astfel de cazuri, și numai într-un caz a fost admis în instanță.
Judecătorul admite că în penitenciar condițiile de detenție sunt improprii și că 20% dintre plângerile deținuților vizează aceste condiții: spațiul insuficient, grupurile sanitare, tratamentul medical și dreptul la asistență medicală.
În urma discuției cu judecătorul delegat, reprezentantele APADOR-CH au înțeles că acesta a primit din partea conducerii penitenciarului toate dotările logistice de care avea nevoie ca să-și exercite funcția (deși acestea cădeau în sarcina Curții de Apel Brașov). Inclusiv biroul i-a fost mutat din interiorul penitenciarului într-o clădire a administrației, la cererea judecătorului. Aceste aspecte, deși aparent de bună colaborare între instituții, duc însă la ideea că judecătorul nu va fi suficient de imparțial atunci când este chemat să decidă dacă plângerile deținuților la adresa conducerii penitenciarului sunt întemeiate sau nu.
Sectorul vizite – este amenajat cu 5 cabine cu telefon, la care supravegherea se face atât vizual, prin camere de luat vederi, cât și de către un agent prezent lângă deţinuţi. Într-o cameră separată sunt amplasate 11 mese cu scaune pentru vizitele la masă.
Sectorul are și două camere pentru vizita intimă, dotate corespunzător, dar fără prezervative, care nu figurează nici între dotările cabinetului medical, nici la vizita inimă. De asemenea este amenajată și o cameră pentru viitoarele vizite online, dar la data vizitei APADOR-CH nu exista în dotarea acelei camere monitorul necesar vizualizării interlocutorului.
Tot în sectorul vizite este amplasat și magazinul la care prețurile erau similare cu cele din comunitate, la prima vedere.
APADOR-CH apreciază eforturile făcute de conducerea penitenciarului pentru amenajarea blocului alimentar și a secției 5, care într-adevăr respectă standardele minime privind condițiile de detenție. Pe lângă acestea, însă, situația în celelalte secții ale penitenciarului apare cu atât mai dramatică, sub aspectul lipsei igienei și al supraaglomerării.
- Camerele cu dimensiuni de 20-28 mp și 12-21 de paturi, asigură un spațiu insuficient unui deținut, de 1,3-1,9 mp de persoană ceea ce, chiar și în condițiile unui regim semideschis este insuficient. În plus, un singur WC și un duș la 10, 12, 15 și chiar 30 de deținuți reprezintă tratament inuman și degradant. Solicităm ANP și Penitenciarului Codlea să găsească urgent soluții pentru relocarea deținuților din camerele supraaglomerate și pentru reabilitarea acelor corpuri de clădire care trebuie să fie urgent reabilitate;
- Solicităm conducerii penitenciarului să dispună informarea în scris a deținuților care muncesc asupra normelor pe care trebuie să le facă și mai ales asupra câștigurilor materiale pe care trebuie să le regăsească pe card la finele lunii;
- În privința activităților și a curților de plimbare – recomandăm conducerii penitenciarului să găsească soluții pentru a le permite deținuților care doresc să facă sport sau măcar să folosească mingea, să aibă această posibilitate fie într-o curte de plimbare, fie în sala de sport care ar trebui de asemenea reabilitată.
Dollores Benezic Nicoleta Popescu