ONG – APADOR-CH

Articole

Scrisoare către Ministrul Justiției privind trecerea Registrului ONG-urilor la Registrul Comerțului

03/08/2021/în Buna guvernare /de Rasista

Alături de mai multe organizații, APADOR-CH a semnat o scrisoare către Ministrul Justiției, pentru clarificarea intențiilor autorității de a modifica procedurile de înființare a unei asociații, prin trecerea Registrului asociațiilor și fundațiilor de la instanțe la Registrul Comerțului.

București, 03 august 2021

Către: Domnul Stelian Ion, Ministrul Justiției

Domnul Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

________________________________________________________________________________________

Stimați domni,

Recentul comunicat al Ministerului Justiției cu privire la transformarea digitală a Registrului Asociațiilor și Fundațiilor este formulat într-o manieră care conduce la concluzia că decizia cu privire la modificarea sistemului de înființare, și implicit dizolvare, precum și de înregistrare a modificărilor ce intervin pe parcurs în funcționarea unei organizații neguvernamentale este „transferul Registrului Asociațiilor și Fundațiilor de la Ministerul Justiției respectiv grefele instanțelor de judecată la Oficiul Național al Registrului Comerțului”.

Reamintim că întâlnirea din 23 iulie a.c. la care o parte dintre noi am participat și o echipă a Ministerului Justiției s-a încheiat cu următoarele concluzii:

Ministerul Justiției va crea și comunica un sistem prin grupuri de lucru comune, cu includerea ONG-urilor interesate în procesul de analiză și concultare, care va analiza 3 scenarii, respectiv:

înregistrarea la Registrul comerțului, fără control judiciar;
înregistrarea la Registrului comerțului în prezenta unui judecător delegat sau a unui funcționar cu statut asimilat magistraților;
păstrarea sistemului actual de înregistrare la instanțe, dar cu mutarea registrului la ONRC, ceea ce înseamnă transmiterea actelor constitutive în format digital de la instanțe la ONRC.

Decizia cu privire la promovarea opțiunii celei mai potrivite va fi luată ulterior efectuării analizei pentru fiecare scenariu în parte.
Termenul propus de minister pentru inițierea procedurii de constituire a grupurilor de lucru era finalul lunii iulie 2021, iar ONG-urile prezente au punctat nevoia ca această procedură să fie construită astfel încât să permită un acces cât mai larg la informație pentru ONG-uri și asigurarea participării efective pentru cele interesate, inclusiv prin organizarea de întâlniri de la distanță.

Practicile de comunicare și transparență din sectorul ONG includ transmiterea concluziilor întâlnirilor cu Ministerul Justiției către un număr cât mai mare de organizații, iar acest lucru s-a întâmplat și după întâlnirea din 23 iulie.

Apariția comunicatului de presă neînsoțit de calendarul constituirii grupurilor comune de lucru și de mențiunile referitoare la toate scenariile în lucru a creat nedumerire și vă rugăm să clarificați poziția Ministerului Justiției față de cum intenționează să procedeze în procesul decizional de modificare a cadrului legal pentru ONGuri.

Vă asigurăm de interesul nostru de a fi parte din eventualul proces de modificare a legislației care ni se aplică și sperăm să găsim formula de lucru care să îl facă transparent, relevant și adecvat nevoilor reale ale ONGurilor.

Persoană de contact: Simona Constantinescu, 0752.444.306 sau simona.constantinescu@fdsc.ro.

Semnează această scrisoare:

ActiveWatch
APADOR-CH
Asociatia Autism Transilvania
Asociația Code for Romania
Asociația Help Autism
Asociația pentru Relații Comunitare
Centrul de Aparare a Drepturilor Omului (CADO)
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Legislație Nonprofit
Expert Forum
FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Sicietății Civile
Fundatia Alaturi de Voi Romania
Fundatia Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi
Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Cluj
Fundatia Gabriela Tudor
Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
Fundația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale
Funky Citizens
Opportunity Associates Romania
Organizatia Umanitara CONCORDIA
Federația Fundațiile Comunitare din România (18 organizații membre)
Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist – FEDRA (19
organizații membre)
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (64 organizații membre)
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (44 organizații membre)
Rețeaua organizațiilor în autism ROTSA (86 organizații membre)

Răspunsul Ministerului Jusitiției la acest demers

Criza economică va distruge iremediabil sectorul ONG

26/03/2020/în Covid 19 /de Rasista

Cerem sprijinul Guvernului pentru a ne continua misiunea socială

Criza în care deja a intrat sectorul privat din România va dărâma, într-un efect de domino, societatea civilă și întregul sector neguvernamental.

Cu programe susținute din sponsorizări și finanțări private, ONG-urile din România, dintre care multe desfășoară în plină stare de urgență acțiuni în sprijinul populației și autorităților, se vor confrunta în contextul economic preconizat cu blocaje financiare și spectrul încetării definitive a activității.

Astfel, finalul crizei de sănătate publică va fi unul în care zeci, sute de programe sociale și culturale nu se vor mai putea desfășura, într-un moment în care România va avea cea mai mare nevoie ca societatea civilă să impulsioneze reclădirea stării de spirit a românilor.

În acest context, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) face public un document de poziție realizat în baza opiniilor exprimate de peste 130 de ONG-uri din toată țara și susținut de peste 80 de organizații, document în care se atrage atenția asupra faptului că societatea civilă necesită la rândul său măsuri de sprijin, cel puțin la fel de puternice precum cele acordate sau avute în vedere pentru susținerea IMM-urilor.

Vizibil în perioada de criză majoră pe care întreaga societate o traversează în prezent, mai ales prin capacitatea sa de a mobiliza resurse care sunt utilizate în principal pentru a susține sectorul public, sectorul neguvernamental românesc are nevoie, la rândul său, să fie inclus de către statul român în rândul sectoarelor profesionale profund afectate de pandemia actuală și care au nevoie de sprijin structural, pentru a se adapta și contribui activ la rezolvarea problemelor sociale generate de pandemia COVID-19.

Organizațiile neguvernamentale fac eforturi susținute în această perioadă să-și urmeze misiunea, să-și îndeplinească obligațiile asumate ca angajator responsabil în contextul măsurilor restrictive impuse de situația de urgență, dar mai mult decât atât, să asigure continuitate în furnizarea serviciilor în zonele cele mai dezavantajate din țară, către grupuri vulnerabile ale căror nevoi nu sunt acoperite de alte entități în acest moment, sau în domenii în care expertiza și abilitățile de inter-relaționare ale resursei umane din sector pot sprijini instituțiile publice pentru gestionarea acestei perioade critice.

Printre măsurile solicitate se numără:

Crearea unui fond de urgență, din bani europeni, pentru activitățile comunitare pe care organizațiile neguvernamentale le asigură în această perioadă, în sprijinul autorităților locale care nu pot acoperi nevoile tuturor cetățenilor vulnerabili;
Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și a contribuțiilor sociale (CAS, CASS și CAM) pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de prelungire;
Acordarea unei subvenții lunare în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial, care își pot continua activitatea pe perioada stării de urgență, dar nu dispun de resurse financiare necesare pentru plata salariilor;
Indemnizație lunară în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, în situația în care angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial sunt nevoiți să recurgă la suspendarea contractelor de muncă, pe perioada stării de urgență;
Aplicarea acelorași măsuri de menținere a finanțării pentru salarizarea personalului organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități similare personalului din sistemul public (în domenii precum sănătate, asistență socială, educație, incluziune socială, cultură etc);
Menținerea intactă a subvențiilor pentru organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale, acordate în baza Legii nr. 34/1998;
Plata urgentă a tuturor datoriilor sau rambursărilor pe care statul le are de făcut către organizații neguvernamentale (cum ar fi plata indemnizațiilor pentru concediile medicale etc);
Amânarea la plată pentru serviciile de utilități, precum și amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare, pe toată durata instituirii stării de urgență, similar facilității pentru IMM-uri din OUG nr. 29/2020.

„Publicăm acest document de poziție pentru argumentarea necesității măsurilor de suport din partea statului pentru a evita blocarea activității organizațiilor neguvernamentale și pentru a asigura continuitatea serviciilor pe care acestea le furnizează, inclusiv prin deservirea unor grupuri vulnerabile în nevoie critică de suport în această perioadă”, declară Ionuț Sibian, director executiv, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Documentul de poziție a fost transmis Președintelui României, Primului Ministru, Ministrului Muncii și Protecției Sociale și Ministrului Finanțelor Publice în data de 24 martie, și poate fi accesat AICI. Organizațiile neguvernamentale care doresc să se alăture demersului își pot exprima susținerea AICI.

Chestionarul care se află la baza documentului de poziție poate fi completat în continuare AICI de către orice organizație neguvernamentală din România.

APADOR-CH a semnat acest document comun adoptat de sectorul neguvernamental.

129 de ONG-uri îi cer președintelui să nu promulge legea care le va bloca activitatea

05/11/2018/în Buna guvernare, Comunicate, Slider /de Rasista

Parlamentul României a adoptat în data de 24 octombrie 2018 proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ciuda criticilor vehemente ale societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune.

129 de asociații și organizații, printre care și APADOR-CH, i-au scris președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea și să ceară fie reexaminarea acesteia, fie un punct de vedere al Comisiei de la Veneția. Organizațiile semnatare ale scrisorii nu contestă necesitatea acestei legi, ci faptul că în textul ei au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, însă vor conduce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și altor persoane juridice fără scop patrimonial din România.

De exemplu, printr-o traducere eronată a unor termeni din Directiva europeană, legea românească obligă organizațiile neguvernamentale să-și raporteze lunar, sub sancțiunea desființării, toți beneficiarii serviciilor oferite, obligație care încalcă deopotrivă drepturile respectivilor beneficiari (dreptul la viață privată) și chiar ale asociațiilor (dreptul la liberă asociere) și împovărează nejustificat activitatea și așa slab susținută financiar a organizațiilor, ducând la blocarea acestora.

Prin Directiva europeană se urmărește posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, și nu a celor care sunt destinatarii activităților entității respective.

Citiți scrisoarea adresată președintelui

Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de un număr de parlamentari PNL și USR, iar CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității legii în data de 5 decembrie 2018.

Guvernul foloseşte o directivă europeană ca nou pretext pentru desfiinţarea de ONG-uri

07/03/2018/în Buna guvernare, Comunicate /de APADOR-CH

Pe site-ul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a fost publicat un proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi pentru modificarea mai multor acte normative, printre care şi “legea ONG-urilor” (Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000)^[1].

Pretextul acestor modificări legislative este implementarea Directivei europene nr. 2015/849/UE din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Deşi directiva europeană nu prevede expres şi lasă o marjă de apreciere pentru fiecare stat, Guvernul vrea să impună obligarea fiecărei asociaţii şi fundaţii de a raporta periodic (anual şi ori de câte ori intervine orice noutate), la Ministerul Justiţiei, numeroase date şi informaţii, printre care, numele şi datele de identificare ale fiecărei persoane cu care asociaţia sau fundaţia intră în contact/îi acordă sprijin în orice mod, în cadrul activităţii pe care o desfăşoară^[2].

În caz de neîndeplinire a obligaţiei de raportare a acestor persoane sau a altor informaţii, sancţiunea propusă în proiectul de lege este, iniţial, o amendă substanţială (până la 5.000 lei)^[3], urmată de dizolvarea (desfiinţarea) asociaţiei/fundaţiei^[4].

Având în vedere modul, neclar, confuz şi supradimensionat, în care sunt prevăzute în proiectul de lege categoriile de date şi informaţii care trebuie raportate de către ONG-uri, este evident că Guvernul urmăreşte introducerea unor obligaţii legale împovărătoare, care, în mod obiectiv, nu vor putea fi îndeplinite de către ONG-uri. Iar sancţiunea finală pentru neîndeplinirea acestei obligaţii de raportare este una vădit disproporţionată, şi anume sancţiunea “supremă” a dizolvării (desfiinţării).

APADOR-CH precizează că în prezent Parlamentul dezbate un proiect de lege propus de reprezentanți ai partidului de guvernământ, prin care se prevede dizolvarea (desfiinţarea) ONG-urilor în cazul în care acestea nu respectă obligaţia, vădit împovărătoare, de a raporta periodic orice sume (indiferent de valoare) obţinute ca finanţare. De asemenea, la Ministerul Finanţelor publice se pregăteşte, la recomandarea Curţii de Conturi a României, un proiect de lege care va permite şicanarea ONG-urilor prin transformarea lor în ţinte ale controalelor fiscale sub pretextul verificării utilizării cotei de 2% din impozit care poate fi redirecţionată către ONG-uri.

Deja se conturează un “mod de operare” din partea Guvernului în relaţia cu ONG-urile, care are 2 componente:

introducera unor obligaţii birocratice, confuze şi vădit împovărătoare pentru ONG-uri (majoritatea sub forma unor raportări cât mai stufoase şi mai frecvente);
prevederea unor sancţiuni vădit disproporţionate (dizolvarea ONG-ului), în cazul neîndeplinirii acestor obligaţii birocratice, care, în mod real, nici nu pot fi îndeplinite.

Deci, în loc să-şi desfăşoare activitatea în mod normal şi în scopul pentru care au fost înfiinţate, asociatele şi fundaţiile îşi vor dedica timpul şi energia întocmirii de rapoarte pe diverse teme şi trimiterii lor către diverse entităţi publice, care nu vor putea gestiona o cantitate aşa de mare de informaţii (există suficiente precedente ale impotenţei instituţionale, spre exemplu, catastrofala gestionare de către ANAF a evidenţei achitării contribuţiilor la sănătate). Dar, dacă un ONG va fi prea gălăgios sau nerespectuos cu puterea, vor începe verificările ţintite pe acel ONG, care în mod sigur, va uita să facă un anumit raport, din zecile de rapoarte, sau va greşi o anumită dată dintr-o anumită informare, consecinţa fiind desfiinţarea ONG-ului neascultător.

APADOR-CH reaminteşte că, pentru o asociaţie/fundaţie, dizolvarea este o sancţiune similară pedepsei cu moartea în cazul persoanei fizice. Or, dacă pedeapsa cu moartea mai poate fi aplicată persoanelor (juridice) în UE, măcar condiţiile aplicării acestei pedepse trebuie să fie suficient de clare şi restrictive, să se rezume la cazuri cu adevărat excepţionale, pentru a împiedica abuzurile.

APADOR-CH face un apel la Guvern de a-şi tempera tentaţia manifestată din ce în ce mai brutal de a se revanşa faţă de criticile primite, mai mult sau mai puţin întemeiat, din partea societăţii civile prin introducerea unor reglementări legale care împiedică desfăşurarea normală a activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor.

Go to top

^[1] La adresa: http://www.onpcsb.ro/pdf/PROIECT%20LEGE%2031%20%20IANUARIE%20CU%20OBS%20MJ%20FINAL.pdf

^[2] Pct. 18 din proiectul de lege introduce obligaţia comunicării către Ministerul Justiţiei a datelor de identificare a “beneficiarilor reali”. Iar, în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, art. 4 al. 2 lit. c din proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, noţiunea de “beneficiar real” include şi “persoanele fizice… în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcţionează”. Deoarece noţiunea de “interes principal”, folosită în proiectul de lege, nu a fost definită nicăieri, ea se poate referi la orice, inclusiv la interesul persoanelor de a fi sprijinite de o asociaţie/fundaţie. De exemplu, o asociaţie pentru protecţia consumatorilor sau pentru protecţia pacienţilor a fost înfiinţată în interesul consumatorilor sau pacienţilor. Consecinţa acestui proiect de lege este că trebuie raportate Ministerului Justiţiei numele şi celelalte date de identificare ale consumatorilor sau pacienţilor care intră în contact cu respectivele asociaţii. Potrivit proiectului de lege, fiecare persoană va trebui identificată şi raportată Ministerului Justiţiei de către asociaţie/fundaţie. Dacă această obligaţie nu este respectată, asociaţia/fundaţia va fi dizolvată (desfiinţată).

^[3] Pct. 18 din proiectul de lege

^[4] Pct. 24 din proiectul de lege

UPDATE 23 mai:

La solicitarea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, Ministerul Justiției a organizat în 7 mai o dezbatere publică a modificărilor propuse. Citiți minuta acestei dezbateri. În timp ce reprezentanții ministerului au insistat pe menținerea actualei forme legislative de transpunere a directivei, ONG-urile au argumentat că această transpunere exagerată a prevederilor europene va conduce la:

închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la
reducerea numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale.

După dezbaterea publică, scrisoarea trimisă ministerului de către ONG-uri detaliază motivele acestor îngrijorări:

Având în vedere că autoritățile române nu au publicat nicio […] evaluare a riscului de la nivelul societății civile, nu există niciun argument pentru proporționalitatea măsurilor propuse în proiectul dvs. Încheiem în speranța că veți stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG și posibilitatea dizolvării ca sancțiune pentru refuzul de a divulga aceste date. De asemenea, considerăm că actuala forma a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații. Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.”

Când Guvernul atacă societatea civilă – „modelul” unguresc

12/06/2014/în Comunicate /de Rasista

De când a fost ales din nou, guvernul maghiar a lansat o campanie prin care atacă credibilitatea ONG-urilor din Ungaria, străduindu-se în același timp să obțină controlul asupra finanțatorilor acelora care lucrează independent de guvern. O societate civilă dinamică și independentă joacă un rol fundamental în menținerea democrației, ea fiind cea care monitorizează activitatea guvernului, asigurându-se că acesta își exercită puterea fără a face abuz de ea. Așa cum s-a demonstrat în Rusia lui Putin, hărțuirea societății civile se poate transforma cu ușurință în criminalizări ale activităților ei, ceea ce are repercusiuni grave asupra eficienței sale.

Ne manifestăm solidaritatea cu ONG-urile din Ungaria și îi cerem guvernului maghiar – precum și tuturor celorlalte guverne – să se abțină de la hărțuirea societății civile!

Astăzi, pe 12 iunie, guvernul ungar se întâlnește cu reprezentanții Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului pentru a discuta despre Fondurile din Spațiul Economic European, din care face parte Mecanismului Financiar Norvegian (Fondurile norvegiene). Acest text este un apel al societății civile din Ungaria, la ONG-urile partenere din Europa, să își arate solidaritatea prin publicarea declarației de mai jos:

Al doilea mandat al guvernului Orbán: și mai multe încălcări ale principiilor democratice!

După ce a fost criticat la nivel european și nu numai pentru eliminarea instituțiilor independente și pentru dezmembrarea cadrului parlamentarismului, Guvernul Orban și-a început cel de-al doilea mandat, în 2014, cu și mai multe încălcări ale principiilor democratice. Astfel, guvernul pare a fi și mai hotărât să pună sub semnul întrebării credibilitatea organizațiilor societății civile care îl critică și să împiedice finanțarea acestora din surse independente.

Mecanismul Financiar Norvegian face parte dintr-un acord încheiat între UE și Norvegia, Islanda și Liechtenstein pentru finanțarea de proiecte în economiile europene mai puțin dezvoltate. Guvernul maghiar a lansat atacul împotriva Fondului Civil Norvegian (NCTA) la începutul lunii aprilie, la doar o zi după ce a câştigat detaşat, pentru a doua oară, alegerile. NCTA reprezintă doar o mică parte din Fondurile Norvegiene, fiind distribuit de către un consorțiu, format din patru fundații maghiare, care a mai administrat anterior, cu succes, astfel de fonduri. Guvernul maghiar acuză Norvegia că, prin intermediul acestor patru fundații, încearcă să exercite influență politică în Ungaria.

Norvegia a negat ferm aceste acuzații.

Norvegia încearcând să exercite influență politică în Ungaria? Nici că se putea o minciună mai mare!

Atunci când guvernul norvegian a respins aceste acuzații, guvernul ungar a trimis agenți ai Biroului de Control al Guvernului (KEHI) să verifice organizațiile care administrează Fondul. Guvernul a condus o campanie agresivă prin care a acuzat cele patru ONG-uri că, pentru că au ajutat la distribuirea fondului, ar fi încercat să exercite influență politică. Deși anunțase inițial că KEHI va audita doar Fundația Okotars, liderul consorțiului, agenți KEHI au fost trimiși și la alte două organizații partenere. ONG-urile au fost amenințate că, în cazul în care refuză să coopereze, le vor fi suspendate codurile fiscale. Temeiul juridic pentru acest audit este contestat de către organizațiile care administrează consorțiul.

Guvernul Orban are o listă neagră cu ONG-uri

În ultimii ani, ONG-urile, în special cele care au criticat sau au adus în discuție ideologia guvernului (precum ONG-urile care activează în domeniul LGBT sau în domeniul drepturilor omului în general), au fost ținta unor campanii de defăimare, campanii desfășurate de guvern.

La data de 30 mai 2014 a fost publicat un articol prin care s-a spus că Guvernul a alcătuit o listă neagră a organizațiilor civile maghiare independente care au primit finanţare prin Fondul Civil Norvegian (NCTA), pe baza presupusei lor afilieri politice. Într-o declarație trimisă prin e-mail la Reuters în aceași zi, guvernul a declarat că nu are anumite ONG-uri drept țintă ale campaniilor sale, menținându-și însă acuzațiile cu privirea la încercarea de exercitare de influență politică prin fondurile aduse deja în discuție.

Oportunitățile organizaţiilor nonguvernamentale de a-şi desfăşura activităţile şi de a se implica în campanii de advocacy în domeniul juridic devin tot mai limitate, iar presa pare a începe să fie constrânsă să se auto-cenzureze din cauza reglementărilor legale care limitează libertatea de exprimare și a practicilor judiciare care le împiedică să publice articole critice la adresa guvernului. Toate aceste măsuri fac Ungaria să semene tot mai mult cu Rusia lui Putin, unde, odată cu reducerea la tăcere a ultimelor voci libere, toate posibilităţile de apărare ale statului democratic par să fi dispărut.

Conform Atlatszo.hu, unul dintre ONG-urile de pe lista neagră, scandalul declanșat de către guvernul ungar în legătură cu Fondul Norvegian și conexiunile sale cu societatea civilă locală a ajuns să afecteze chiar și ONG-urile care activează în domeniul preocupării pentru mediu și în anti-corupție, ONG-uri care sunt și ele vizate de către autorități. Singurul motiv care poate sta la baza unor astfel de campanii guvernamentale este faptul că guvernul maghiar nu este de acord cu ideea de finanțare independentă a organizațiilor ale căror activități nu sunt pe placul său.

Încercarea de a aduce la tăcere ONG-urile de tip watchdog

În momentul de față, toate organizațiile care primesc sau au primit un grant se află în pericolul de a fi supuse unor investigații din partea autorităților, cu intenția declarată de a se decide dacă ele au primit în mod legitim bani ai contribuabililor norvegieni, sau dacă, dimpotrivă, au fost alese special pentru a reprezenta interese politice de nișă prin care se acționează împotriva voinței majorității populației din Ungaria.

Conform Uniunii pentru Libertăți Civile din Ungaria, un alt ONG de pe lista neagră, acestea sunt doar ultimele dintr-o serie de acțiuni ale statului care au scopul de a reduce la tăcere pe toată lumea, de la cetățenii de rând, la presă şi la societatea civilă, pentru a împiedica exprimarea de critici împotriva guvernului. O analiză a acțiunilor guvernamentale din 2010 încoace arată că eliminarea instituțiilor independente, dezmembrarea cadrului parlamentarismului și trivializarea vocilor opoziției începuseră deja încă de la primul mandat al guvernului. Astfel de acţiuni au inclus Legea presei, limitarea autorității Curții Constituționale, eliminarea instituției independente a Avocatului Poporului pentru Protecția Datelor, modificarea sistemului electoral și a mijloacelor de aprobare și de schimbare a conținutului Constituţiei.

Cenzurarea mass-mediei independente

În cadrul campaniei Guvernului de reducere la tăcere a vocilor libere, redactorul-șef al unuia dintre cele mai mari site-uri maghiare de știri online, Origo.hu, a fost forțat, la 2 iunie, să își dea demisia. În timpul ultimei săptămâni a lunii mai, site–ul a publicat o serie de ştiri despre János Lázár, Secretar de Stat la Biroul Primului-Ministru, menționând că cheltuielile sale recente de 6,500 de euro din fonduri publice, cheltuieli făcute pentru deplasări, ar fi fost nejustificate. Ca răspuns, János Lázár a exercitat, în mod vizibil, presiuni. Acesta este, probabil, motivul pentru care redactorul- șef al Origo.hu, despre care se spune că ar fi rezistat presiunilor politice exercitate de către compania care se ocupa de publicare, a fost forțat să demisioneze. Consiliul editorial al Origo.hu și-a exprimat dezacordul cu privire la concedierea redactorului-șef și a menţionat că îşi continuă activitatea în condiţii de lucru nesigure. De la 2 iunie, peste o duzină dintre angajați și–au dat demisia. Managementul Origo.hu a negat orice acuzație cum că s-ar fi aflat sub presiuni de ordin politic.

Arhiva tag-ul pentru: ONG

Articole

Cerem sprijinul Guvernului pentru a ne continua misiunea socială