Cum transparentizăm fluxul banilor dintre partide și presă
APADOR-CH a transmis Camerei Deputaților o propunere de modificare legislativă pe marginea proiectului de lege aflat în dezbatere parlamentară, privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Propunerea vizează îmbunătățirea mecanismului de raportare financiară în privința cheltuielilor cu presa, știut fiind faptul că partidele parlamentare din România au virat în ultimii ani sume importante de bani către diverse companii de media, fără o transparență a acestui proces. La rândul lor, organismele de presă au acceptat banii și livrat materiale de propagandă politică, fără să fie marcate ca atare. În final, publicul român este cel care pierde din această tranzacție, întrucât primește propagandă politică plătită de partide, în loc de știri și informații obiective. În ultimul raport privind statul de drept al Comisiei Europene a fost abordată această problemă, recomandarea Comisiei fiind tocmai îmbunătățirea transparenței acestui proces de finanțare.
Conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, partidele politice primesc anual subvenții de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut. Potrivit unui studiu realizat de experți în chestiuni electorale, numai în 2023 partidele politice care au realizat pragul electoral la alegerile precedente au primit subvenții din bugetul public în valoare totală de 258 de milioane de lei (circa 51 milioane euro), în creștere față de 2022 cu 4 milioane euro.
În același studiu, se menționează că, în primele 6 luni ale anului 2023, partidele au cheltuit cei mai mulți bani din subvențiile de la stat pentru presă și propagandă (49%), bunuri mobile și imobile (10%), personal (9%), consultanță politică (7%) și activități cu caracter politic (5%).
Având în vedere că jumătate din subvențiile de la stat primite de partide sunt cheltuite pentru presă și propagandă, creșterea tansparenței ar trebui să privească, în primul rând, finanțarea mass-media de către partide. Una dintre consecințe ar fi creșterea încrederii publice în media, suspectată că, într-o măsură semnificativă, ar fi „cumpărată” de partidele politice care folosesc, în acest scop, subvențiile de la stat.
Propunerea APADOR-CH de modificare a legii privind finanțarea partidelor politice
Întrucât legea finanțării partidelor se află în Parlament, pentru modificări, fiind deja adoptată de Senat, APADOR-CH a transmis Camerei Deputaților o propunere de îmbunătățire a articolului care stabilește obligația partidelor care primesc subvenții de la stat de a comunica Autorității Electorale Permanente, până la data de 25 a fiecărei luni, situația defalcată a cheltuielilor efectuate din subvenții de la bugetul de stat în luna anterioară. „Situația defalcată” include, conform proiectului, și „lista furnizorilor si valoarea produselor sau serviciilor prestate.” Această nouă prevedere reprezintă un progres pe calea transparenței, dar nu ajută la dezvăluirea întregului lanț al prestatorilor serviciului plătit de partide din subventii de la stat. Reglementarea face posibilă doar dezvăluirea primului prestator, dar nu și a ultimului, a celui final, care, practic, execută prestația.
Această practică permite deja partidelor să vireze bani către presă prin intermediul unor agenții de comunicare, care la rândul lor vor transmite banii către diversele posturi TV sau site-uri de știri. Partidul este obligat să facă public doar numele agenției de comunicare intermediare, în schimb vor rămâne necunoscute acele televiziuni și site-uri care primesc efectiv banii și livrează materialele de propagandă nemarcate ca atare, așadar legea nu își atinge scopul de tranparentizare a relației dintre politică și presă.
De aceea, al. 3 al art. 27/1, propus prin proiectul de modificare a legii, ar trebui completat cu o prevedere în sensul că dacă servciiile prestate sunt contractate prin intermediari (caz în care, contractantul initial nu este si prestatorul final), lista furnizorilor ce trebuie comunicată va cuprinde atât fiecare intermediar, cât și pe cel/cei care vor presta efectiv serviciul, adică și fiecare furnizor (prestator) final. Mai precis, obligația comunicării trebuie să se refere la numele/denumirea fiecărei persoane fizice sau juridice din lanțul prestatorilor seriviciului, cu indicarea, pentru fiecare, a obiectului, valorii și datei plății.
Conform recomandării APADOR-CH, pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (PL-x nr. 516/2023) art. 27/1 al. 3 ar urma să aibă următorul conținut:
(3) Prin situația defalcată prevăzută la alin. 1 lit. b se înțelege inclusiv lista furnizorilor si valoarea produselor sau serviciilor prestate. Lista va curpinde atât numele/denumirea fiecărui intermediar, cât și numele/denumirea furnizorului final al serviciului, cu indicarea, pentru fiecare, a obiectului, valorii și datei plății.”
În caz contrar, benficiarul real al sumelor plătite de partid va ramâne necunsocut, cunoscut fiind doar intermediarul (posibil, o firmă paravan), nu și subcontractorul sau cel care, în final, prestează efectiv serviciul. Când e vorba de media, necesitatea comunicării întregului lanț de prestatori este chiar mai sporită, pentru ca publicul să poată aprecia dacă există o relație între finanțarea primită de o entitate media și o anumită politică editorială.