Avocatul Poporului ne apără de abuzurile SRI întrebând SRI ce părere are

 

Am cerut AVP că atace la CCR un articol din Legea securității naționale, care dă puteri discreționare SRI în timpul campaniei electorale și nu numai. AVP ne-a răspuns după 4 luni că a zis SRI că ne putem plânge în instanță dacă considerăm că ni se încalcă drepturile

Am cerut în luna iulie Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională o prevedere introdusă anul trecut în Legea securității naționale (art 3 litera p) care îi dă Serviciului Român de Informații puterea de a se amesteca în viața publică, de exemplu în campaniile electorale, și de a decide cine comunică corect și cine dezinformează. Legea mai fusese atacată la CCR, tot de AVP și la solicitarea APADOR-CH, dar CCR o declarase constituțională, în ciuda existenței unor articole formulate vag, care pot da naștere la abuzuri.

Între timp, însă, la câteva luni după pronunțarea CCR, un general SRI a făcut declarații halucinante în spațiul public, arătând exact cum interpretează SRI unul dintre articolele problematice din lege. Generalul Anton Rog a afirmat că SRI poate, conform legii, să intervină în campania electorală și să „pună jos” site-uri și campanii online care influențează alegerile și voința electoratului, iar prin asta schimbă ordinea constituțională. Cu alte cuvinte, cei care propagă idei contrare celor oficiale și, din această cauză, ar putea câștiga alegerile, trebuie consideraţi ameninţări la securitatea naţională.

Considerând că declarațiile generalului exemplifică perfect temerile existente încă de la promulgarea legii, APADOR-CH a cerut din nou AVP să atace la CCR articolul 3 litera p din Legea 51/1991, întrucât formularea deficitară a acestuia poate duce la încălcări ale drepturilor fundamentale. Declarațiile generalului Rog au constituit o dovadă clară, și apărută ulterior deciziei CCR nr. 70/2023, în sensul că SRI, în practică, speculează ambiguitatea textului declarat OK de CCR, ambiguitate care permite o aparență de legalitate pentru intervenția SRI în procesul electoral.

După o lungă perioadă de gândire (de aproape patru luni), Avocatul Poporului ne-a răspuns zilele trecute spunând că a decis să NU atace din nou legea la CCR, întrucât a mai atacat-o o dată și Curtea a zis că e constituțională și că SRI nu sancționează chiar orice campanie de dezinformare, ci numai pe alea mai grave. În plus, de data asta, AVP a întrebat și SRI ce părere are. Și SRI a zis că nu vede nicio problemă, cine se simte lezat de acțiunile sale e liber (încă) să se plângă de asta justiției și diverselor comitete și comisii de anchetă și control al SRI.

Ca o consolare, AVP ne-a asigurat că va veghea în continuare asupra drepturilor noastre și va acționa imediat ce va vedea că, prin noua lege, ne sunt încălcate la următoarele alegeri.

Nu negăm că în noua situație mondială, în care se discută mult despre influențele străine asupra proceselor electorale din UE și nu numai, este nevoie de un mecanism institutional de apărare și garantare că alegerile se derulează corect, fără interferențe ilegale. Totuși, acest instrument este unul sensibil, iar instituirea lui printr-un articol de lege ambiguu poate face mai mult rău decât bine, poate să ne „protejeze” atât de mult alegerile încât să nu ne mai lase să alegem decât ce vrea SRI.

––––

Ce spune concret articolul 3 litera p din legea 51/1991 a securității naționale, modificat prin noua Lege a securității cibernetice 58/2023:

Art. 3. –   Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele:

(…)

p) acţiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spaţiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituţională.”

––––

Ce a declarat generalul Rog de la SRI în luna iulie 2023, după ce CCR a stabilit că legea e constituțională:

Mandatul e simplu. Pe 14 martie, după ce a fost atacată la CCR Legea securității și apărării cibernetice – e o Curte care acum văd că ține cu România – Curtea a declarat legea constituțională în integralitatea sa. La art. 3 s-au adăugat trei litere. Litera „p” e cea care se referă la acțiuni hibride, dezinformare, dar numai acelea care schimbă ordinea constituțională, și dacă discutăm despre alegeri, ne aflăm în această situație.

Deci din martie avem lege care ne obligă să acționăm. Ce face Centrul în această situație? Dacă acea campanie e una de dezinformare, un atac hibrid la ordinea constituțională, adică influențează alegerile, influențarea însemnînd că voința electoratului, care e parte din Constituție, este schimbată, adică votul nu mai e conform voinței fiecăruia și există influențe care conduc către alte procente și se schimbă ordinea constituțională, atunci noi ne folosim toate mijloacele și forța de care dispune Serviciul de informații pentru a elimina acea amenințare. Asta înseamnă că contracarăm campania online, înseamnă că dacă discutăm de o agenție de informații sau de siteuri, le punem jos, cu ajutorul ANCOM, cu ajutorul Directoratului Național de Cibernetică, în multe situații nici nu se știe că noi suntem în spate și facem toată treaba. Mergem către instituțiile care au atribuții de a le închide, le dăm toate informațiile, iar ele iau acele măsuri. Dacă ajungem și la persoane despre care știm sigur că fac treburile alea, la fel, luăm în mai puțin de o oră un mandat pe securitate semnat electronic de director, de procuror, de procurorul general, de un judecător de la ÎCCJ. Nu se mai face nimic pe hârtie, totul e electronic”.

––––

Citește răspunsul integral al AVP în care este inclus „în esență” și răspunsul SRI.