APADOR-CH
  • Home
  • Cine Suntem
    • Despre noi
    • Afilieri internaționale
    • Prieteni APADOR-CH
    • Parteneri
    • Politica de prelucrare a datelor personale a APADOR-CH
  • Activități
    • Monitorizarea condițiilor de detenție
    • CEDO
      • Informare
      • Procese câștigate la CEDO
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Jurisprudență internă
    • Advocacy legislativ
    • Bună Guvernare
  • Proiecte
    • Proiecte in derulare
    • Proiecte finalizate
  • COVID-19
  • Rapoarte
    • Condițiile din aresturi
    • Condițiile din penitenciare
    • Abuzuri ale forțelor de ordine
    • Rapoarte speciale
    • Rapoarte anuale
  • Drepturi Civile
    • Ce sunt drepturile omului
    • Resurse utile
  • Media
    • Comunicate
    • Blog
    • APADOR-CH
      în presă
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • Română
    • Română Română
    • English English
  • Cautare
  • Menu Menu

Arhiva pentru categoria: Buna guvernare

Sunteți aici: Acasa1 / Advocacy Legislativ2 / Buna guvernare

Cerem demiterea lui Romeo-Nicu Moșoiu, consilier al Ministrului Educației Naționale

12/06/2015/în Buna guvernare /de Rasista

 

Un grup de ONG-uri din România solicită demiterea domnului Romeo-Nicu Moșoiu din funcția de consilier al Ministrului Educației Naționale, invocând conflictul de interese. Solicitarea se bazează pe faptul că domnul Moșoiu are o dublă calitate – persoană cu influență în deciziile Ministerului și, în același timp, vice-președinte al Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), asociație care face lobby în favoarea unor politici educaționale bazate pe o ideologie fundamentalist religioasă, în detrimentul oricărei evidențe științifice. Menționăm că APOR a cerut de curând ca eventualele ore de educație sexuală din scoli să promoveze abstinența până la căsătorie, ca „cel mai bun lucru pentru sănătatea copiilor„.[1]

Este inadmisibil ca Ministrul Educației să fie sfătuit de o persoană cu o dovedită agendă proprie și care încearcă să impună viziunea unui ONG fundamentalist religios asupra întregului sistem de educație. Organizația în care domnul Moșoiu activează ca vicepreședinte tocmai a solicitat Ministerului să promoveze abstinența sexuala pe post de panaceu, în disprețul oricărei evidențe. Ce credeți că îl va sfătui pe Ministrul Educației în acest caz? Să introducă ore de educație sexuală, predate de personal calificat, care să le vorbească elevilor despre metodele moderne de contracepție și protecție? Sau să aprobe solicitarea fundamentalistilor?„a declarat Toma Pătrașcu, președintele ASUR.

„Numărul de sarcini nedorite în rândul adolescentelor este îngrijorător. România ocupă prima poziţie în UE la numărul de fete sub 15 ani care devin mame şi locul doi privind sarcinile în rândul adolescentelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani.[2] Iar asta se datorează în mare parte lipsei unei educații sexuale adecvate. Situația nu se va îmbunătăți cât timp Ministrul Educației este consiliat de o un reprezentant al unui ONG care militează pentru abstinență și ignoră realitatea societății în care trăim.” a declarat Andrei-Nicolae Popa, din partea Academiei Tinerilor.

ONG-urile semnatare solicită demiterea imediată a domnului Romeo-Nicu Moșoiu și respingerea inițiativei ridicole de a promova pe post de politică de stat abstinența sexuală până la căsătorie. De asemeni, considerăm că elevii trebuie să beneficieze de o educație sanitară (inclusiv sexuală) bazată pe evidența știintifică, adaptată la societatea actuală și realizată de specialiști în domeniul sanitar, nu de reprezentanți ai cultelor.


[1] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20224009-mai-multe-ong-uri-printre-care-asociatia-parinti-pentru-ora-religie-cer-ministrilor-educatiei-sanatatii-promoveze-scoli-abstinenta-pana-casatorie.htm

[2] http://www.gandul.info/stiri/mai-multe-ong-uri-din-romania-cer-transformarea-materiei-educatie-pentru-sanatate-din-optional-in-curs-obligatoriu-14346270

 

 

Mai jos scrisoarea adresată ministrului educației:

12.06.2015

Scrisoare deschisă

Către Ministerul Educației Naționale, domnului ministru Sorin Cîmpeanu

 

Stimate domnule ministru,

Organizațiile semnatare vă solicită demiterea domnului Romeo-Nicu Moșoiu din funcția de consilier, din cauza conflictului de interese generat de dubla sa calitate – persoană cu influență în deciziile Ministerului și vice-președinte al Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR).

Acest conflict de interese este pus în evidență de recenta luare de poziție a APOR cu privire la orele de educație sexuală, prin care se încearcă adoptarea de către Ministerul Educației a unor politici bazate pe o ideologie fundamentalist religioasă în detrimentul evidenței științifice. Este inacceptabil ca Ministrul Educației să păstreze în calitate de consilier o persoană cu o dovedită agendă proprie și care încearcă să impună viziunea unui ONG fundamentalist religios asupra întregului sistem de educație.[1]

Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte:

  • Toate cercetările serioase, științifice, arată că educația sexuală, dacă este predată corespunzator, le permite tinerilor să ia decizii informate privind propria lor viață.[2] Cu toate acestea, în programa școlară din România noțiunile de educație sexuală sunt aproape absente; în schimb manualele de Religie promovează insistent o imagine distorsionată a sexualității.
  • APOR și alte organizații fundamentalist religioase sunt extrem de vocale în încercarea de a bloca introducerea educației sexuale în școli, în disprețul oricărei evidențe științifice.
  • Dl. Moșoiu este vizibil implicat în activitatea APOR, de jure și de facto; drept dovadă stau nenumăratele știri din presa religioasă despre activitățile sale de organizare și promovare a asociației din care face parte.[3][4][5]

Sperăm ca această situație anormală să se rezolve rapid.

 

Semnatari:

  • Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)
  • Asociația Elevilor din Constanța
  • Asociația Elevilor din Bacău
  • Asociația Elevilor din Alba
  • Academia Tinerilor
  • Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO)
  • ActiveWatch
  • Asociația Umanistă Română (AUR)
  • Mame pentru Mame
  • Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS)
  • Centrul FILIA
  • Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
  • Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE)
  • Centrul Euroregional pentru Initiative Publice (ECPI)


[1] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20224009-mai-multe-ong-uri-printre-care-asociatia-parinti-pentru-ora-religie-cer-ministrilor-educatiei-sanatatii-promoveze-scoli-abstinenta-pana-casatorie.htm

[2] http://unesdoc.unesco.org/images/0018/001832/183281e.pdf

[3] http://basilica.ro/noi-filiale-apor-la-galati-arad-si-oltenita-104746.html

[4] http://ziarullumina.ro/s-au-constituit-primele-filiale-apor-din-capitala-99231.html

[5] http://www.episcopiaaradului.ro/2015/03/infiintarea-asociatiei-parinti-pentru-ora-de-religie-apor-filiala-arad/

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/06/ministerul-educatiei.jpg 532 800 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-06-12 10:26:192020-08-05 15:50:59Cerem demiterea lui Romeo-Nicu Moșoiu, consilier al Ministrului Educației Naționale

Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

30/04/2015/în Buna guvernare /de APADOR-CH

Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate – CNI se încheie formal după șapte luni de la demarare, cu satisfacția lucrului bine făcut și dus până la capăt. Pentru că îl considerăm un proiect de succes, iată mai jos câteva din concluziile pe care le-am tras de pe urma lui:

1.    Astfel de demersuri complexe pot fi concretizate doar dacă sunt studiate temeinic procedurile legale din spatele lor

După ce am analizat modul în care funcționează CNI și ce l-a făcut în trecut să aibă sincope de comunicare și nu numai, ne-am ambiționat să credem că societatea civilă poate și merită să aibă din nou un reprezentant în acest organism important pentru combaterea corupției.

Așa s-a născut partea a doua a proiectului, în care am adunat 13 organizații la aceeași masă și am convins doi dintre reprezentanții lor să candideze pentru posturile de membru și membru supleant în CNI. APADOR-CH și-a asumat rolul de lider informal al grupului de organizații și a asigurat buna derulare a proiectului.

2.    Este esențial ca o organizație din coaliție sa-și asume leadership-ul proiectului

Ciprian Ciucu și Elena Calistru au fost sprijiniți juridic și logistic de APADOR-CH pe toată durata procedurilor de validare în parlament, iar rezultatul surprinzător al acestor străduințe a fost că, în prima ședință de constituire a noului CNI, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președintele CNI.

3.    Este important să profiți de oportunitățile create de moment

Într-o țară în care susținerea politică pare indispensabilă pentru orice funcție de demnitate publică, aceasta a fost o victorie pe cât de neașteptată, pe atât de angajantă. Președinția organismului care asigură independența și buna funcționare a Agenției Naționale de Integritate este asigurată de un reprezentant al societății civile. Poate că nu degeaba, la negocierile politice din spatele votului dat în Senat, un senator susținea cu mâna pe inimă, încercând să-și convingă colegii, că nu are niciun interes, că i-a votat pe toți cei de pe listă, indiferent ai cui oameni erau.

Plusurile și minusurile legislative studiate în prima etapă a proiectului sunt folosite acum din plin, când președintele CNI coordonează organizarea concursului pentru desemnarea unui nou președinte ANI, după demisia lui Horia Georgescu. Este încă o garanție a faptului că viitorul șef al ANI va fi o persoană integră, aleasă strict în funcție de competențe.

Nu este o rețetă infailibilă, dar nu știi până nu încerci

Succesul proiectului CNI ne-a dat speranța că se poate, și ambiția să perseverăm și în penetrarea altor instituții. Așa s-a născut proiectul similar care a vizat numirea unor reprezentanți ai societății civile în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Din păcate nu am învățat din această a doua experiență decât că poți fi discriminat chiar și când candidezi pentru o poziție în CNCD. De data asta niciunul dintre cei patru candidați „civili” nu a reușit să treacă de filtrul politic al parlamentarilor. Au câștigat „oamenii lor” în detrimentul competențelor apolitice alor noștri.

Deși proiectul CNI se încheie aici, efectele lui continuă. Următorii patru ani de mandat ai actualului CNI vor fi un test care va demonstra că societatea civilă poate să controleze eficient instituțiile statului, atât din exterior cât și din conducerea acestora. Important este să încerce să se implice, să nu descurajeze pe considerentul că jocurile sunt întotdeauna făcute politic.

APADOR-CH va continua să monitorizeze activitatea CNI și să sprijine acțiunile „oamenilor noștri” din consiliu.

sigle

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/04/sigle.jpg 221 680 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2015-04-30 14:30:172020-09-10 13:09:55Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi

11/03/2015/în Buna guvernare, Finalizate /de Rasista

București, 31 martie 2015

matza2

Cu ce se ocupă Avocatul Poporului (clik pe poză)

APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.

De ce e nevoie de proiect

dezbatere-dec2015

Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești (clik pe poză)

Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013)  ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios.
Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.

Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.

cnp

Citește jurnalul proiectului (clik pe poză)

Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.

Performanțele Avocatului Poporului

Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în  fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.

Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi

Componența Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești

Citiți corespondența (pe alocuri inedită) purtată de APADOR-CH cu Avocatul Poporului, în 2014-2015

Ce cred cetățenii despre AVP – prezentare ANBCC

Avocatul Poporului – probleme identificate și posibile remedii

Instituții publice care apără drepturile omului în secret – cazul IRDO

Cum comunică Avocatul Poporului cu poporul: rar sau deloc – O analiză a prezenței în media a instituției și a modului în care aceasta se deschide informativ către cetățeni

Cum funcționează avocații altor popoare – Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

***

sigle-parteneri

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu  65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/12/Diploma-avp-page-001.jpg 598 900 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-03-11 10:17:422020-09-11 11:04:41Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi

Apelul către liderii de grupuri parlamentare pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către:

Domnul Marian Neacșu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților

Domnul Adrian Scutaru, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților

Domnul Gheorghe Tinel, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaților

Domnul Dumitru Niculescu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Poporului din Camera Deputaților

Domnul Mate Andras-Levente, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaților

Domnul Varujan Pambuccian, Liderul Grupului Parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților

Domnul Bogdan Ciucă, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Camera Deputaților

Către Domnul Ilie Sârbu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat

Domnul Puiu Hașotti, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național din Senat

Domnul Dumitru Oprea, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat

Domnul Dumitru Pelican, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Senat

Domnul Marko BeIa, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Senat

 

Stimați domni,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită ca, în calitatea dumneavoastră de lider de grup parlamentar, să întreprindeți toate demersurie pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/senat.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 09:18:182020-08-05 15:48:59Apelul către liderii de grupuri parlamentare pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Apelul către președinte pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către domnul Klaus Iohannis, Președintele României

Stimate domnule președinte,

 

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să vă aplecați asupra Legii privind securitatea cibernetică a României, adoptată de Parlamentul României vineri, 19 decembrie 2014 (număr de înregistrare la Senat L580/2014). Legea, în forma adoptată, are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației. Facem precizarea că, înainte să ne adresăm domniei voastre am solicitat tuturor instutuțiilor abilitate (grupurilor parlamentare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului) să își exercite atribuțiile legale cu privire la controlul de constituționalitate a priori sesizând Curtea Constituțională a României în acest caz.  Dacă instituțiile enumerate nu vor sesiza Curtea Constituțională vă rugăm să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o reexaminare.

Vă prezentăm în cele ce urmează motivele solicitării noastre.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adica orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces  nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic,  vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli cu audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer, Domnule Președinte, să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o dezbatere reală.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea ce v-a fost trimisă spre promulgare, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/12/iohannis.jpg 417 630 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 09:10:362020-08-05 15:48:48Apelul către președinte pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Apelul către ICCJ pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către doamna Livia Stanciu, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

 

 

Stimată doamnă,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care are pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/12/iccj.jpg 407 630 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 09:04:272020-08-05 15:48:36Apelul către ICCJ pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Apelul către Avocatul Poporului pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

 

Stimate domn,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul, sesizarea privind-o pe cea din urmă fiind formulată chiar de dvs. Ambele erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea securității cibernetice ne face încrezători că vă veți exercita atribuțiile legale și de această dată. Considerăm că este nevoie de o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi..

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/09/victor-ciorbea_mediafax_foto_liviu_adascalitei.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 08:54:512020-08-05 15:48:27Apelul către Avocatul Poporului pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique

31/10/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Ipoteza principală de lucru a fost aceea că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante. Ipoteza a fost confirmată, iar tarifele descoperite ca urmare a acestei cercetări au depășit, pe alocuri, cu mult orice așteptări. În plus am descoperit să tarifele sunt cu atât mai restrictive cu cât instituțiile care le percep sunt mai mici sau mai puțin vizibile publicului larg.

În cadrul proiectului au fost trimise solicitări de informații de interes public unui număr de 89 de autorități publice locale după cum urmează: 41 de consilii județene, Consiliul General al Municipiului București, 41 de consilii locale ale municipiilor reședință de județ și 6 consilii locale ale sectoarelor Municipiului București. Colectarea datelor s-a realizat în mai-iunie 2014.

Numai 79 dintre adresanți au răspuns. Întrebările au vizat costul stabilit pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001, actul normativ local în baza căruia a fost stabilit respectivul cost, și sumele încasate de instituție ca urmare a perceperii acestor tarife.

În urma procesării informațiilor primite am aflat că media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de 1,41 lei/pagină A4, mult peste prețul pieței care se situează sub 0,5 lei.

 

 În hărțile de mai jos puteți vedea situația pe județe și consilii locale, dând click pe fiecare județ în parte

 

Campionul absolut al exagerării tarifelor practicate – Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.

La polul opus, avem o listă de nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif – consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare.  Iar justificarea este rezonabilă:

Municipiul Botoșani nu a solicitat și nu solicită sume cu destinația fotocopiere documente solicitanților de informații publice. Motivul pentru care s-a hotărât acest fapt este acela că s-a constatat că pentru o pagină format A4 costul este de 0,04 lei, documentele solicitate sunt în număr foarte mic, astfel că suma încasată ar fi nesemnificativă în raport cu disconfortul produs solicitantului.

Sumele totale încasate pe parcursul anului 2013 și până în luna mai a anului 2014 se ridică la 236.638 de lei. Din această sumă mai mult de trei sferturi – 192.000 lei – o reprezintă sumele încasate de Consiliul local Drobeta Turnu-Severin, campionul prețurilor mari care încasează 18 lei/document. Sume semnificativ mai mari decât celelalte instituții a încasat și Consiliul local Sibiu – 27.154 lei. Restul de bani – 17.485 lei – reprezintă veniturile realizate de pe urma copierii documentelor de către 62 de instutuții. Reiese că, în medie, o instituție a realizat pe parcusul anului 2013 și în primele cinci luni din 2014 venituri totalizând 282 de lei. Suma este insignifiantă în raport cu bugetele autorităților respective. Mai mult, se poate estima că simpla procesare contabilă a acestor sume costă mai mult decât încasările.

*Hărțile au fost făcute cu ajutorul cercetătorilor de la  geo-spatial.org, în cadrul laboratorului media experimental Sponge.

Recomandările APADOR-CH:

  1. la nivel normativ – eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii liberului acces la informații de interes public, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. Rațiunea menținerii unui tarif pentru fotocopierea documentelor mari are în vedere două aspecte: neîmpovărarea instituțiilor fără resurse financiare consistente și descurajarea abuzului de drept;
  2. la nivel de practică – renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.
Citiți și studiul pe larg, rezultat în urma proiectului.

 

Acest studiu a fost realizat şi publicat în cadrul unui proiect al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Balkan Trust for Democracy. Proiectul țintește îmbunătățirea accesului la informații de interes public precum și a procesului de consultare publică.   

 

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/10/public-info-romania.jpg 314 600 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-10-31 09:55:452014-10-31 09:58:40Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique

Semnați pentru garantarea accesului la avort legal și sigur pe teritoriul UE

29/09/2014/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

Cerem Parlamentului European să garanteze tuturor femeilor din UE accesul la avort, care trebuie să fie permis de lege și efectuat în condiții de siguranță

Bruxelles, Madrid, Roma, Budapesta, București, Vilnius, Sofia, Atena și Varșovia, 29 septembrie 2014 – Cu ocazia Zilei Mondiale de Acțiune pentru Acces la Avort Sigur și Legal, nouă organizații care luptă pentru respectarea drepturilor omului, din mai multe state europene, lansează o  petiție. Aceasta se adresează Parlamentului European și cere adoptarea unui instrument legal prin care să se garanteze respectarea, în toate statele membre, a standardelor din domeniul drepturilor omului referitoare la întreruperea de sarcină.

Femeile din întreaga Europă se confruntă, în prezent, cu numeroase obstacole care le îngreunează accesul la avort efectuat în condiții de siguranță, la contraceptive și la servicii de suport. Unele țări, așa cum este Irlanda, au avut dintotdeauna legi foarte restrictive. În alte state, însă, state membre ale UE, așa cum sunt Spania, Lituania și România, au existat încercări recente de modificare a legislației pentru a impune condiții mai restrictive. Există, de asemenea, obstacole care nu țin de actele legislative, obstacole care împiedică accesul la servicii de avort chiar și acolo unde acesta este garantat prin legile naționale. Astfel de obstacole includ rate mari de utilizare a obiecției pe motive de conștiință (în Polonia și Italia), precum și măsuri guvernamentale adoptate pentru a submina dreptul la auto-determinare al femeilor (Ungaria). În alte țări, cum ar fi Grecia și Bulgaria, principalele probleme sunt legate de lipsa de programe de educație sexuală și de lipsa asigurării accesului la contraceptive.

Scopul acestei campanii este de a determina Parlamentul European să adopte o rezoluție prin care să garanteze că standardele conforme drepturilor omului cu privire la accesul la avort sigur și legal sunt respectate de către toate statele membre. Statele membre ar trebui să garanteze și accesibilitatea și disponibilitatea contraceptivelor și a serviciilor de sprijin pentru femei; iar în cazurile în care avortul este opțiunea aleasă de către o femeie, acesteia trebuie să i se asigure accesul efectiv și în timp util la procedură, care trebuie să fie efectuată de un profesionist, în condiții de siguranță.

Campania a fost lansată prin intermediul Platformei Europene pentru Libertăți Civile, o rețea informală a unor organizații de tip watchdog care luptă pentru respectarea libertăților civile; rețeaua a luat naștere cu scopul de a stimula reprezentarea drepturilor omului la nivel național și european. Campania a fost inițiată de următoarele organizații: Rights International Spania, Uniunea pentru Libertăți Civile din Ungaria, Coaliția Italiană pentru Drepturi Civile și Politice (CILD), Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului (Lituania), Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului din Polonia, Asociația pentru Apărarea drepturilor Omului din România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Liga Elenă pentru Drepturile Omului, Comitetul Helsinki din Grecia și Comitetul Helsinki din Bulgaria.

Îi rugăm pe toți cetățenii UE să semneze petiția noastră, care poate fi găsită aici, și să disemineze informația.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/09/avort.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-29 14:40:072020-08-05 15:48:08Semnați pentru garantarea accesului la avort legal și sigur pe teritoriul UE

Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

10/09/2014/în Buna guvernare, Resurse Utile /de Rasista

 

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu prevede infracțiuni specifice, ci doar contravenții. Ca de altfel și Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu (mai) prevăd infracțiuni specifice.

Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.

A.  INFRACȚIUNILE ELECTORALE

Aceste infracțiuni sunt prevăzute în art. 385-393 din Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare). Infracțiunile electorale sunt următoarele:

1. Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal)

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat că incriminarea este destul de ambiguă, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra localului secției…” lăsând loc unor interpretări variate. De exemplu, aruncarea cu produse alimentare (roșii, ouă etc.) în clădirea respectivă, ar putea fi considerat atac, prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de lăudat, dar posibilitatea de a o califica drept infracțiune este exagerată.

Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. Coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel doar bunuri (nu și bani sau alte foloase) cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice

Tentativa nu se pedepseste, pentru că legea nu prevede expres sancționarea tentativei.

3.  Frauda la vot (art. 387 Cod penal)

Fapta persoanei care votează:

   – fără a avea acest drept

   – de două sau mai multe ori

   – prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

   – prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals

   – prin utilizarea unui buletin de vot fals

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)

Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

4. Frauda la votul electronic (art. 388 Cod penal)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa de fraudă la votul electronic se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal

Este o incriminare care anticipează o reglementare care în prezent nu există în materie electorală, cea a votului electronic. Folosirea actuală a votului electronic în Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intră sub incidența acestui articol, întrucât incriminarea privește doar infracțiuni electorale, deci care se află în strânsă și directă legătură cu procesul alegerilor.

5. Violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal)

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă (amenda penală aplicabilă este între 600 și  90.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

6. Nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal)

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.200 și 120.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind prevazută expres în art. 393 Cod penal.

7. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal)

Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

–        falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale

–        înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

–   introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii

–  introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor

Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

B.  CONTRAVENȚIILE ELECTORALE  Prevăzute de Legea alegerilor prezidențiale

 

În cele 32 de litere (de la lit. a la lit. ac) ale art. 55 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. După cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute, acestea sunt împărțite pe trei categorii:

[toggle title_open=”Close Me” title_closed=”I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”] 

 

  • înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale[4]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române

– preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • nerespectarea dispoziţiilor privitoare la sondajele de opinie[5]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

    –    împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care faptele sunt comise de altcineva decât de radiodifuzori

–   Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, în cazul în care faptele sunt comise de radiodifuzori]

__________

[4] Aceasta contraventie, prevazuta de art. 55 lit. i teza II din Legea nr. 370/2004, este distincta de cea prin care se sanctioneaza, mai bland, cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării si care este prevazuta de art. 55 lit. aa din aceeasi lege. Probabil ca legiuitorul are motivele lui pentru a trata diferit fapte relativ similare. Ramane, totusi, ca tema de reflectie, intrebarea de ce consumul de bauturi alcoolice este tratat cu mai multa blandete in ziua votarii.

 

[5] Conform art. 55 lit. y din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 39 alin. 1-3 şi 5 din Legea nr. 370/2004, care prevede:

-În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

-Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

-Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

-În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

 

  • semnarea pe lista de sustinatori pentru mai mult de un candidat[6]

 

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • încălcarea dispoziţiilor privind continutul listei de sustinatori[7]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • încălcarea condiţiilor de acreditare[8] de către:

–        persoanele acreditate potrivit art. 47 din lege (observatorii interni şi externi, precum si reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei)

–        operatorii de sondare a opiniei publice

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea dispoziţiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare[9]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării[10], între orele 7,00-21,00, in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

———-

[6] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 4 al. 2  din aceaasi lege, care prevede:

-Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine un singur candidat  (art. 4 alin. 2). Din aceste prevederi rezulta ca alegatorul care semneaza mai multe liste, pentru sustinerea mai multor candidati, savarseste o contraventie care se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 4.500 lei.

 

[7] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 27 al. 3  din aceaasi lege, care prevede:

– Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege  (art. 27 al. 3). Din redactarea acestui text de lege rezulta ca pot constitui contraventii: omisiunea de a completa toate rubricile listei de sustinatori sau de a face declaratia pe proprie raspundere ceruta de la finalul listei ori folosirea unui alt model de lista decat cel prevazut in anexa la lege. Daca, insa, in lista de sustinatori sunt inscrise, cu buna stiinta, date/persoane nereale, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de fals in decalratii (legea face trimitere la art. 292 din codul penal vechi – falsul in declaratii; incepand cu 1.02.2014, data intrarii in vigoare a noului cod penal, infractiunea de fals in declaratii este prevazuta in art. 326 cod penal).

 

[8] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. w din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 47 al. 9 si 10 din Legea nr. 370/2004, persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

 

[9] Art. 11 a fost abrogat prin OUG nr. 45/2014., iar art. 10 si 12 prevad:

-pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare (art. 10)

– pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (art. 12).

 

[10] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. aa din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 43 al. 12 din Legea nr. 370/2004, in ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. 6, respectiv in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

 

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel putin uneia dintre următoarele fapte:

  • păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neafişarea pe pagina proprie de internet a Biroul Electoral Central a candidaturilor şi semnelor electorale definitive, in cel mult 24 de ore de la ramanerea lor definitiva[11]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • distrugerea[12], deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • desfasurarea acţiunilor de campanie electorală de orice tip în urmatoarele locuri[13]:

–        în unităţi militare

–        în unităţi de învăţământ, în timpul programului de învăţământ

–        în sediile reprezentanţelor diplomatice

–        în penitenciare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea dispozitiilor din lege care prevad dreptul candidatilor, partidelor si cetatenilor să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, pe durata desfasurarii campaniei electorale[14]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • efectuarea, fara acreditare sau in alte conditii decat cele din acreditare, de sondaje de opinie la ieşirea de la urne[15]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • vandalizarea afisajului electoral (distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite)[16]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale[17]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare din cauza mărimii acestuia

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • nerespectarea dispoziţiilor privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot[18]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 370/2004[19]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • purtarea de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală, pe durata votării, de către:

–        membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare

–        persoanele însărcinate cu paza

–        persoanele acreditate

–        operatorii de sondare a opiniei publice

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi[20]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • nerespectarea dispoziţiilor privind afişajul electoral[21]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea  conditiilor legale privind parasirea localului de vot[22]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • nerespectarea de catre presedintele sectiei de votare a urmatoarelor obligatii[23]:

– de a stabili numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente

– de a veghea ca pe documente sa nu existe stersaturi, modificari sau completari, altele decat cele permise de lege[24]

– de a inscrie rezultatul numararii in procesul-verbal intocmit la finalizarea votarii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]


 

[11]  Conform art. 55 lit. g din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 al. 3  din aceaasi lege, care prevad:

– În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor. 

[12] Evident, este vorba despre distrugerea neintentionata, din culpa (greseala), a respectivelor inscrisuri oficiale. Daca distrugerea inscrisurilor oficiale s-a facut in mod intentionat, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 259 cod penal.

[13] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 al. 3 din Legea nr. 307/2004,  care prevad ca in unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

[14] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 alin. 1, si 4 din Legea nr. 307/2004, care prevad:

– in campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare

– in timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Trebuie subliniat ca aceasta contraventie are un continut cat se poate de ambiguu, mult prea general si, prin aceasta, norma legala este lipsita de previzibilitate. Desigur, exista si un aspect oarecum inedit, prin competentele acordate de legiuitor politiei si jandarmeriei de a aplica amenzi celor care incalca libertatea de exprimare a cetatenilor.

[15] Potrivit art. 39 al. 4 din Legea nr. 307/2004,  pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societatile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în orice loc/zona, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

[16] In acest caz, nefiind vorba despre distrugerea unor inscrisuri oficiale, fapta va constitui contraventie (nu infractiune) chiar daca distrugerea a fost facuta intentionat. Desigur, daca distrugerea s-a facut prin incendiere, explozie sau prin alte mijloace de natura sa puna in pericol persoane sau bunuri, fapta va constitui infractiunea de distrugere prevazuta, dupa caz, de art. 253 sau 254 sau 255 din codul penal.

[17] Desigur, e vorba strict despre deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala in legatura cu organziarea si  desfasurarea alegerilor prezidentiale. Aceasta deoarece Legea 370/2004, care prevede aceasta contraventie, are ca obiect de reglementare doar alegerile prezidentiale.

[18] Potrivit art. art. 48 alin. 1 lit. e din Legea nr. 370/2004, după închiderea votării, preşedintele sectiei de vot, în prezenţa membrilor biroului electoral, desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votatşi arată buletinul de vot celor prezenţi.

[19] In art. 49-51 din Legea nr. 307/2004 sunt prevederi detaliate privind continutul obligatoriu al proceselor-verbale ce trebuie intocmite la nivelul fiecarui birou electoral. Spre exemplu, art. 49 al. 1 din lege prevede ca, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite;

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz;

i) numărul ştampilelor cu menţiunea „VOTAT” la începerea votării; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

j) alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.

[20] Potrivit art. 49 al. 4 si 10, art. 50 al. 2, art. 51 al. 2 din Legea nr. 370/2004:

-Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, membrii biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum si membrilor Biroului Electoral Central  li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal intocmit de respectivul birou, certificată de către toţi cei care au semnat originalul

-Fiecare candidat poate obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din tara si din strainantate

[21] Conform art. 55 lit. z din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral. Art. 41 din Legea nr. 370/2004 cuprinde un ansamblu de reguli privind afisajul electoral, dupa cum urmeaza:

-Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor.

-Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

-Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.

-Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

-Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite prin dispozitia primarului numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

-Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile stabilite prin dispozitia primarului nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

-Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

-Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.

-Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.

-Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

-După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

-Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

-Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi şi, după caz, de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.

[22] Conform art. 55 lit. ab din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 43 al. 4, care prevad:

– La plecarea din sectia de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot, de catre oricine, cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.

[23] Conform art. 55 lit. ac din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 48 al. 1 lit. c, care prevad:

– După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente; este interzis, cu excepţia prevăzută la art. 44 alin. (6), sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1)

[24] Spre exemplu, legea permite ca, in cazul in care un alegator, din motive intemeiate, nu poate semna in lista electorala, preşedintele sectiei de votare sa faca o menţiune în listă, in acest sens, mentiune catre trebuie confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral – art. 44 al. 6 teza finala din Legea nr. 370/2004.

[/toggle]

 

Caz special: mai mulți alegători în aceeași cabină – contravenție scăpată din vedere

 

Este de menționat situația inedită a unei contravenții ce a fost introdusă în anul 2012 (art. 153 pct. 5 din Legea nr. 187/2012) în Legea nr. 307/2004, dar cu privire la care legiuitorul a omis să prevadă sancțiunea aplicabilă și organul compentent să o constate și să o sancționeze. Este vorba despre contravenția prevăzută de art. 55 lit. r/1 din Legea nr. 307/2004 și care constă în nerespectarea restricțiilor privind prezenţa altor persoane în cabina de vot[1].

Pentru această contravenție, până în prezent, nu este prevazută în art. 55 din Legea nr. 307/2004 o anumită sancțiune[2] și nici cine o poate constata și sancționa[3], deși în acel articol 55 din lege sunt prevăzute toate sancțiunile și toate organele constatatoare pentru toate celelalte contravenții în materia alegerilor prezidențiale. Este posibil ca modificările dese și abrupte ale legislației electorale, inclusiv prin introducerea de contravenții, să facă foarte greu de gestionat pentru legiuitor problema necesarelor corelări de texte.

Consecința directă a acestei omisiuni este că respectiva contravenție nu poate fi constatată și sancționată în mod valid, simpla ei prevedere în lege neavând decât rolul unei recomandări de bune practici.

 

———

[1] Potrivit art. 44 al. 8 din Legea nr. 370/2004, prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

[2] Potrivit art. 3 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia.

[3] Potrivit art. 15 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează acea contravenţie, denumite în mod generic agenţi constatatori.

 

Prevăzute de Legea alegerilor europarlamentare

În art. 53 din Legea nr. 33/2007 sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare. După cuantumul amenzii contravenționale prevăzute de lege, acestea sunt de trei feluri.

I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

–        înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale

 –        înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

–        neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

–        distribuirea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

–        consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

–        tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor

–        înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul/documentul de identitate

–        înmânarea buletinului de vot unui alegător care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei

–        nerespectarea art. 46 al. 8, care prevede: “Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.”

–        neaplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul/documentul de identitate

–        reţinerea, fără motive întemeiate, a actului/documentului de identitate de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

–        nerespectarea art. 36, care prevede: “(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

 a) ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză;

 b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi – de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

 c) ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

 (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.”

– nerespectarea art. 37 alin. (1)-(3) şi (5), care prevede: “(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

   a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

   b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

   c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

   d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

   (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

   (3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

   (5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.”

– nerespectarea art. 38 alin. (2)-(4), care prevede: “(2) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

   (3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

   (4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:

   a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea;

   b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.”

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

– semnarea listei de susţinători cu încălcarea art. 18, care prevede: “(1) Un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.

   (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.” (e vorba de Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European)

-folosirea semnului electoral inregistrat la BEC de altcineva (folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent)

-refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

-continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

-sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori candidat independent

-încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie

-nerespectarea art. 34, care prevede: “(1) Pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

      (7) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referinţă.

   (8) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

   (9) Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţă publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

   (10) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (7) şi (8) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare.” Observatie: alin. (2)-(6) ale art. 34 au fost abrogate prin OUG nr. 4/2014.

– nerespectarea art. 45 alin. (12), care prevede: “(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6)”, adica “şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.”

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

-păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii necorespunzătoare

-neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (de exemplu, comunicarea semnelor electorale catre BEC, comunicarea de catre partide etc. catre biroul electoral judetean/Bucuresti a listei reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare)

-efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale de către persoane neautorizate

-necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie

-încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1), care prevede: “(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.”

-distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c), respectiv cu exceptia dispozitiei scrise a primarului prin care rezolva orice neconcordanţă între lista electorală specială şi copia de pe aceasta si cu exceptia radierii din listele de la sectie a persoanei care voteaza pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară (cazul alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate pentru care se dispune urna mobila=speciala; acestia vor vota pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie, pentru a nu figura pe mai multe liste)

-nerespectarea art. 35 alin. (2), adica organizarea de mitinguri, adunari, marsuri neautorizate (art. 35 al. 2 prevede: “(2) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.”)

-nerespectarea art. 35 alin. (4), adica organizarea/desfasurarea de actiuni de campanie electorala in locuri interzise: unitati militare, de invatamant, reprezentante diplomatice, penitenciare (art. 35 al. 4 prevede: “(4) În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.”)

-nerespectarea conditiilor de afisaj electoral, prevazute in  art. 40 alin. (3) – (7), respectiv: “(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

   (4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.

   (5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

   (6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

   (7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.”

-afişarea listelor electorale şi a copiilor de pe acestea

-vandalizarea afisajului electoral (“deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite”)

-acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European

-nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale

-nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente

-refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia

-refuzul de a primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu art. 46 alin. (17), care prevede: “(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.”

-nerespectarea conditiilor de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, prevazute in art. 49 alin. (2), respectiv: “(2) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.”

-întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi (Legea 33/2007). Sub acest aspect, sunt relevante prevederile art. 49 al. 3-5: “(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

   a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

   a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1);

   a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);

   b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

   b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

   b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

   b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

   c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

   d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

   e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

   f) numărul voturilor nule;

   g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

   h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate;

   i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

   (4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:

   a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;

   b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.

   (5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.”

-purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală

-încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

-refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi. In acest sens, art. 49 al. 7 prevede: “(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.” De asemenea, art. 49 al. 11 prevede  ca partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii de pe exemplarele fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare, dupa ce au fost trimise de catre biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea

-afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei (incalcarea art. 40 al. 8)

-afectarea în orice fel, prin activităţi de propagandă electorală, a spaţiilor verzi, a rezervaţiilor naturale şi a zonelor protejate ecologic (incalcarea art. 40 al. 9)

-folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală (incalcarea art. 40 al. 10)

-difuzarea, după încheierea campaniei electorale, de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate (incalcarea art. 40 al. 11).

CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR ȘI A INFRACȚIUNILOR. 

Ce pot face cetățenii

1. Cetățeanul “obișnuit” nu poate constata săvârșirea unei contravenții, întrucât legea nu-i permite acest lucru. Dacă asistă la o contravenție în derulare/desfășurare, cetățeanul este martor la comiterea contravenției și îi poate sesiza pe cei abilitați legal, pentru ca aceștia să constate respectiva contravenție (atâta vreme cât ea se află în desfășurare).

Pentru a exista o constatare “valabilă” (legala) a săvârșirii unei contravenții este necesar ca agentul constatator abilitat de lege să observe nemijlocit (prin propriile simțuri) derularea/comiterea acelei fapte contravențonale.

În lipsa observării/constatării nemijlocite de către agentul constatator a comiterii contravenției, fotografiile sau înregistrările audio/video ale cetățeanului “obișnuit” nu pot constitui temeiuri pentru întocmirea ulterioară a unui act oficial de constatare a săvârșirii contravenției. În schimb, dacă există deja o constatare oficială, cetățeanul care a asistat la comiterea acelei contravenții poate fi martor, iar fotografiile/înregistrările pe care le-a făcut pot întări depoziția sa ca martor.

Potrivit legilor electorale amintite mai sus, constatarea și sancționarea (amendarea) contravențiilor legate de alegeri se face de către unul dintre agenții constatatori menționati mai jos, cu precizarea că se aplică principiul “specializării”, adică agentul constatator abilitat de lege diferă în funcție de natura contravenției. Astfel, pot constata și sancționa contravențiile, după caz:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul poliției și jandarmeriei (pentru contravenții ce țin de ordinea și liniștea publică)

– preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate (pentru faptele săvârşite de către membrii biroului electoral)

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora.

– preşedintele Biroului Electoral Central.

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.

– Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele comise de radiodifuzori (generic vorbind, fapte care afectează desfăşurarea în audiovizual a unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte)

Pentru o mai mare accesibilitate a reglementării legale, am indicat în dreptul fiecărei contravenții prezentate mai sus și organul/agentul abilitat de lege să constate și să sancționeze respectiva contravenție.

Cuantumul amenzii care urmează a fi efectiv achitată, este de subliniat că, potrivit art. 56 al. 3 din Legea nr. 370/2004, indiferent de amenda aplicată în concret pentru o anumită faptă și persoană, cel sancționat va putea plăti doar ½ din minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția respectivă, dacă achită suma reprezentând ½ din mimim pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia. Agentul constatator este obligat să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

2. În cazul infracțiunilor, situația este oarecum diferită de cea a contravențiilor, în sensul că infracțiunile pot fi constatate și ulterior datei comiterii, nu doar în momentul săvârșirii.

In cazul unei infractiuni electorale, sesziarea poate fi adresata politiei sau parchetului, dupa regulile generale de sesizare in legatura cu savarsirea unei fapte penale prevazute in Codul de procedura penala.

Daca un cetatean asista la comiterea unei infractiuni si, cu acea ocazie, efectueaza fotografii/inregistrari, este util sa puna la dispozitia organului de urmarire penala (politie, procuror) acele fotografii/inregistrari, pentru initierea sau continuarea cercetarii/urmaririi penale.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/alegeri.jpg 394 700 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-10 13:44:242020-09-10 13:53:18Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale
Pagina 19 din 20«‹17181920›

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Drepturi de autor - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top