APADOR-CH
  • Home
  • Cine Suntem
    • Despre noi
    • Afilieri internaționale
    • Prieteni APADOR-CH
    • Parteneri
    • Politica de prelucrare a datelor personale a APADOR-CH
  • Activități
    • Monitorizarea condițiilor de detenție
    • CEDO
      • Informare
      • Procese câștigate la CEDO
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Jurisprudență internă
    • Advocacy legislativ
    • Bună Guvernare
  • Proiecte
    • Proiecte in derulare
    • Proiecte finalizate
    • COVID-19
  • Rapoarte
    • Condițiile din aresturi
    • Condițiile din penitenciare
    • Abuzuri ale forțelor de ordine
    • Rapoarte speciale
    • Rapoarte anuale
  • Statul NE drept
  • Drepturi Civile
    • Ce sunt drepturile omului
    • Resurse utile
  • Media
    • Comunicate
    • Blog
    • APADOR-CH
      în presă
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • Română
    • Română Română
    • English English
  • Cautare
  • Menu Menu

Arhiva pentru categoria: Buna guvernare

Sunteți aici: Acasa1 / Advocacy Legislativ2 / Buna guvernare

Apelul către ICCJ pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către doamna Livia Stanciu, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

 

 

Stimată doamnă,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care are pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/12/iccj.jpg 407 630 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 09:04:272020-08-05 15:48:36Apelul către ICCJ pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Apelul către Avocatul Poporului pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

 

Stimate domn,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul, sesizarea privind-o pe cea din urmă fiind formulată chiar de dvs. Ambele erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea securității cibernetice ne face încrezători că vă veți exercita atribuțiile legale și de această dată. Considerăm că este nevoie de o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi..

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/09/victor-ciorbea_mediafax_foto_liviu_adascalitei.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 08:54:512020-08-05 15:48:27Apelul către Avocatul Poporului pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique

31/10/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Ipoteza principală de lucru a fost aceea că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante. Ipoteza a fost confirmată, iar tarifele descoperite ca urmare a acestei cercetări au depășit, pe alocuri, cu mult orice așteptări. În plus am descoperit să tarifele sunt cu atât mai restrictive cu cât instituțiile care le percep sunt mai mici sau mai puțin vizibile publicului larg.

În cadrul proiectului au fost trimise solicitări de informații de interes public unui număr de 89 de autorități publice locale după cum urmează: 41 de consilii județene, Consiliul General al Municipiului București, 41 de consilii locale ale municipiilor reședință de județ și 6 consilii locale ale sectoarelor Municipiului București. Colectarea datelor s-a realizat în mai-iunie 2014.

Numai 79 dintre adresanți au răspuns. Întrebările au vizat costul stabilit pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001, actul normativ local în baza căruia a fost stabilit respectivul cost, și sumele încasate de instituție ca urmare a perceperii acestor tarife.

În urma procesării informațiilor primite am aflat că media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de 1,41 lei/pagină A4, mult peste prețul pieței care se situează sub 0,5 lei.

 

 În hărțile de mai jos puteți vedea situația pe județe și consilii locale, dând click pe fiecare județ în parte

 

Campionul absolut al exagerării tarifelor practicate – Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.

La polul opus, avem o listă de nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif – consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare.  Iar justificarea este rezonabilă:

Municipiul Botoșani nu a solicitat și nu solicită sume cu destinația fotocopiere documente solicitanților de informații publice. Motivul pentru care s-a hotărât acest fapt este acela că s-a constatat că pentru o pagină format A4 costul este de 0,04 lei, documentele solicitate sunt în număr foarte mic, astfel că suma încasată ar fi nesemnificativă în raport cu disconfortul produs solicitantului.

Sumele totale încasate pe parcursul anului 2013 și până în luna mai a anului 2014 se ridică la 236.638 de lei. Din această sumă mai mult de trei sferturi – 192.000 lei – o reprezintă sumele încasate de Consiliul local Drobeta Turnu-Severin, campionul prețurilor mari care încasează 18 lei/document. Sume semnificativ mai mari decât celelalte instituții a încasat și Consiliul local Sibiu – 27.154 lei. Restul de bani – 17.485 lei – reprezintă veniturile realizate de pe urma copierii documentelor de către 62 de instutuții. Reiese că, în medie, o instituție a realizat pe parcusul anului 2013 și în primele cinci luni din 2014 venituri totalizând 282 de lei. Suma este insignifiantă în raport cu bugetele autorităților respective. Mai mult, se poate estima că simpla procesare contabilă a acestor sume costă mai mult decât încasările.

*Hărțile au fost făcute cu ajutorul cercetătorilor de la  geo-spatial.org, în cadrul laboratorului media experimental Sponge.

Recomandările APADOR-CH:

  1. la nivel normativ – eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii liberului acces la informații de interes public, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. Rațiunea menținerii unui tarif pentru fotocopierea documentelor mari are în vedere două aspecte: neîmpovărarea instituțiilor fără resurse financiare consistente și descurajarea abuzului de drept;
  2. la nivel de practică – renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.
Citiți și studiul pe larg, rezultat în urma proiectului.

 

Acest studiu a fost realizat şi publicat în cadrul unui proiect al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Balkan Trust for Democracy. Proiectul țintește îmbunătățirea accesului la informații de interes public precum și a procesului de consultare publică.   

 

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/10/public-info-romania.jpg 314 600 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-10-31 09:55:452014-10-31 09:58:40Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique

Semnați pentru garantarea accesului la avort legal și sigur pe teritoriul UE

29/09/2014/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

Cerem Parlamentului European să garanteze tuturor femeilor din UE accesul la avort, care trebuie să fie permis de lege și efectuat în condiții de siguranță

Bruxelles, Madrid, Roma, Budapesta, București, Vilnius, Sofia, Atena și Varșovia, 29 septembrie 2014 – Cu ocazia Zilei Mondiale de Acțiune pentru Acces la Avort Sigur și Legal, nouă organizații care luptă pentru respectarea drepturilor omului, din mai multe state europene, lansează o  petiție. Aceasta se adresează Parlamentului European și cere adoptarea unui instrument legal prin care să se garanteze respectarea, în toate statele membre, a standardelor din domeniul drepturilor omului referitoare la întreruperea de sarcină.

Femeile din întreaga Europă se confruntă, în prezent, cu numeroase obstacole care le îngreunează accesul la avort efectuat în condiții de siguranță, la contraceptive și la servicii de suport. Unele țări, așa cum este Irlanda, au avut dintotdeauna legi foarte restrictive. În alte state, însă, state membre ale UE, așa cum sunt Spania, Lituania și România, au existat încercări recente de modificare a legislației pentru a impune condiții mai restrictive. Există, de asemenea, obstacole care nu țin de actele legislative, obstacole care împiedică accesul la servicii de avort chiar și acolo unde acesta este garantat prin legile naționale. Astfel de obstacole includ rate mari de utilizare a obiecției pe motive de conștiință (în Polonia și Italia), precum și măsuri guvernamentale adoptate pentru a submina dreptul la auto-determinare al femeilor (Ungaria). În alte țări, cum ar fi Grecia și Bulgaria, principalele probleme sunt legate de lipsa de programe de educație sexuală și de lipsa asigurării accesului la contraceptive.

Scopul acestei campanii este de a determina Parlamentul European să adopte o rezoluție prin care să garanteze că standardele conforme drepturilor omului cu privire la accesul la avort sigur și legal sunt respectate de către toate statele membre. Statele membre ar trebui să garanteze și accesibilitatea și disponibilitatea contraceptivelor și a serviciilor de sprijin pentru femei; iar în cazurile în care avortul este opțiunea aleasă de către o femeie, acesteia trebuie să i se asigure accesul efectiv și în timp util la procedură, care trebuie să fie efectuată de un profesionist, în condiții de siguranță.

Campania a fost lansată prin intermediul Platformei Europene pentru Libertăți Civile, o rețea informală a unor organizații de tip watchdog care luptă pentru respectarea libertăților civile; rețeaua a luat naștere cu scopul de a stimula reprezentarea drepturilor omului la nivel național și european. Campania a fost inițiată de următoarele organizații: Rights International Spania, Uniunea pentru Libertăți Civile din Ungaria, Coaliția Italiană pentru Drepturi Civile și Politice (CILD), Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului (Lituania), Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului din Polonia, Asociația pentru Apărarea drepturilor Omului din România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Liga Elenă pentru Drepturile Omului, Comitetul Helsinki din Grecia și Comitetul Helsinki din Bulgaria.

Îi rugăm pe toți cetățenii UE să semneze petiția noastră, care poate fi găsită aici, și să disemineze informația.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/09/avort.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-29 14:40:072020-08-05 15:48:08Semnați pentru garantarea accesului la avort legal și sigur pe teritoriul UE

Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

10/09/2014/în Buna guvernare, Resurse Utile /de Rasista

 

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu prevede infracțiuni specifice, ci doar contravenții. Ca de altfel și Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu (mai) prevăd infracțiuni specifice.

Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.

A.  INFRACȚIUNILE ELECTORALE

Aceste infracțiuni sunt prevăzute în art. 385-393 din Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare). Infracțiunile electorale sunt următoarele:

1. Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal)

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat că incriminarea este destul de ambiguă, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra localului secției…” lăsând loc unor interpretări variate. De exemplu, aruncarea cu produse alimentare (roșii, ouă etc.) în clădirea respectivă, ar putea fi considerat atac, prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de lăudat, dar posibilitatea de a o califica drept infracțiune este exagerată.

Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. Coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze într-un anumit fel doar bunuri (nu și bani sau alte foloase) cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice

Tentativa nu se pedepseste, pentru că legea nu prevede expres sancționarea tentativei.

3.  Frauda la vot (art. 387 Cod penal)

Fapta persoanei care votează:

   – fără a avea acest drept

   – de două sau mai multe ori

   – prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

   – prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals

   – prin utilizarea unui buletin de vot fals

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)

Tentativa de fraudă la vot se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

4. Frauda la votul electronic (art. 388 Cod penal)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa de fraudă la votul electronic se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal

Este o incriminare care anticipează o reglementare care în prezent nu există în materie electorală, cea a votului electronic. Folosirea actuală a votului electronic în Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intră sub incidența acestui articol, întrucât incriminarea privește doar infracțiuni electorale, deci care se află în strânsă și directă legătură cu procesul alegerilor.

5. Violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal)

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă (amenda penală aplicabilă este între 600 și  90.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

6. Nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal)

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.800 și 150.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penală aplicabilă este între 1.200 și 120.000 lei, având în vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepsește, fiind prevazută expres în art. 393 Cod penal.

7. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal)

Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

–        falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale

–        înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

–   introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii

–  introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor

Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepsește, fiind prevăzută expres în art. 393 Cod penal.

B.  CONTRAVENȚIILE ELECTORALE  Prevăzute de Legea alegerilor prezidențiale

 

În cele 32 de litere (de la lit. a la lit. ac) ale art. 55 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. După cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute, acestea sunt împărțite pe trei categorii:

[toggle title_open=”Close Me” title_closed=”I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:” hide=”yes” border=”yes” style=”default” excerpt_length=”0″ read_more_text=”Read More” read_less_text=”Read Less” include_excerpt_html=”no”] 

 

  • înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale[4]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române

– preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea «VOTAT»

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • nerespectarea dispoziţiilor privitoare la sondajele de opinie[5]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

    –    împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care faptele sunt comise de altcineva decât de radiodifuzori

–   Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, în cazul în care faptele sunt comise de radiodifuzori]

__________

[4] Aceasta contraventie, prevazuta de art. 55 lit. i teza II din Legea nr. 370/2004, este distincta de cea prin care se sanctioneaza, mai bland, cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării si care este prevazuta de art. 55 lit. aa din aceeasi lege. Probabil ca legiuitorul are motivele lui pentru a trata diferit fapte relativ similare. Ramane, totusi, ca tema de reflectie, intrebarea de ce consumul de bauturi alcoolice este tratat cu mai multa blandete in ziua votarii.

 

[5] Conform art. 55 lit. y din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 39 alin. 1-3 şi 5 din Legea nr. 370/2004, care prevede:

-În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

-Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

-Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

-În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

 

  • semnarea pe lista de sustinatori pentru mai mult de un candidat[6]

 

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • încălcarea dispoziţiilor privind continutul listei de sustinatori[7]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • încălcarea condiţiilor de acreditare[8] de către:

–        persoanele acreditate potrivit art. 47 din lege (observatorii interni şi externi, precum si reprezentanţii interni şi externi ai mass-mediei)

–        operatorii de sondare a opiniei publice

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea dispoziţiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare[9]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice in ziua votării[10], între orele 7,00-21,00, in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

–––-

[6] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 4 al. 2  din aceaasi lege, care prevede:

-Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine un singur candidat  (art. 4 alin. 2). Din aceste prevederi rezulta ca alegatorul care semneaza mai multe liste, pentru sustinerea mai multor candidati, savarseste o contraventie care se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 4.500 lei.

 

[7] Conform art. 55 lit. f din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite incalcarea art. 27 al. 3  din aceaasi lege, care prevede:

– Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege  (art. 27 al. 3). Din redactarea acestui text de lege rezulta ca pot constitui contraventii: omisiunea de a completa toate rubricile listei de sustinatori sau de a face declaratia pe proprie raspundere ceruta de la finalul listei ori folosirea unui alt model de lista decat cel prevazut in anexa la lege. Daca, insa, in lista de sustinatori sunt inscrise, cu buna stiinta, date/persoane nereale, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de fals in decalratii (legea face trimitere la art. 292 din codul penal vechi – falsul in declaratii; incepand cu 1.02.2014, data intrarii in vigoare a noului cod penal, infractiunea de fals in declaratii este prevazuta in art. 326 cod penal).

 

[8] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. w din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 47 al. 9 si 10 din Legea nr. 370/2004, persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Acreditarea permite accesul titularului acesteia şi în spaţiul special amenajat în acest sens la biroul electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate care a emis acreditarea.

 

[9] Art. 11 a fost abrogat prin OUG nr. 45/2014., iar art. 10 si 12 prevad:

-pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare (art. 10)

– pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (art. 12).

 

[10] Contraventie prevazuta de art. 55 lit. aa din Legea nr. 370/2004. Potrivit art. 43 al. 12 din Legea nr. 370/2004, in ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. 6, respectiv in localul de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m.

 

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel putin uneia dintre următoarele fapte:

  • păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente]

  • neafişarea pe pagina proprie de internet a Biroul Electoral Central a candidaturilor şi semnelor electorale definitive, in cel mult 24 de ore de la ramanerea lor definitiva[11]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele Biroului Electoral Central]

  • distrugerea[12], deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • desfasurarea acţiunilor de campanie electorală de orice tip în urmatoarele locuri[13]:

–        în unităţi militare

–        în unităţi de învăţământ, în timpul programului de învăţământ

–        în sediile reprezentanţelor diplomatice

–        în penitenciare

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea dispozitiilor din lege care prevad dreptul candidatilor, partidelor si cetatenilor să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, pe durata desfasurarii campaniei electorale[14]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • efectuarea, fara acreditare sau in alte conditii decat cele din acreditare, de sondaje de opinie la ieşirea de la urne[15]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • vandalizarea afisajului electoral (distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite)[16]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente in materia alegerilor prezidentiale

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale[17]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac, dupa caz, de către:

–     poliţişti, în cazul în care fapta este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

–        împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care fapta este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale

–        preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta este săvârşită de către membrii biroului electoral

–   preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare]

  • refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare din cauza mărimii acestuia

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • nerespectarea dispoziţiilor privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot[18]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 370/2004[19]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • purtarea de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală, pe durata votării, de către:

–        membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare

–        persoanele însărcinate cu paza

–        persoanele acreditate

–        operatorii de sondare a opiniei publice

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi[20]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiei de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiei de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora]

  • nerespectarea dispoziţiilor privind afişajul electoral[21]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Politiei locale, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române]

  • nerespectarea  conditiilor legale privind parasirea localului de vot[22]

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]

  • nerespectarea de catre presedintele sectiei de votare a urmatoarelor obligatii[23]:

– de a stabili numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente

– de a veghea ca pe documente sa nu existe stersaturi, modificari sau completari, altele decat cele permise de lege[24]

– de a inscrie rezultatul numararii in procesul-verbal intocmit la finalizarea votarii

[Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate]


 

[11]  Conform art. 55 lit. g din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 al. 3  din aceaasi lege, care prevad:

– În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin afişare pe pagina proprie de internet şi prin intermediul mass-mediei, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În acelaşi termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale judeţene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, candidaturile şi semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligaţia de a le afişa de îndată la sediul lor. 

[12] Evident, este vorba despre distrugerea neintentionata, din culpa (greseala), a respectivelor inscrisuri oficiale. Daca distrugerea inscrisurilor oficiale s-a facut in mod intentionat, fapta nu mai constituie contraventie, ci infractiunea de distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 259 cod penal.

[13] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 al. 3 din Legea nr. 307/2004,  care prevad ca in unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

[14] Sub acest aspect, sunt sanctionate contraventional incalcarile dispozitiilor din art. 37 alin. 1, si 4 din Legea nr. 307/2004, care prevad:

– in campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare

– in timpul campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Trebuie subliniat ca aceasta contraventie are un continut cat se poate de ambiguu, mult prea general si, prin aceasta, norma legala este lipsita de previzibilitate. Desigur, exista si un aspect oarecum inedit, prin competentele acordate de legiuitor politiei si jandarmeriei de a aplica amenzi celor care incalca libertatea de exprimare a cetatenilor.

[15] Potrivit art. 39 al. 4 din Legea nr. 307/2004,  pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societatile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în orice loc/zona, fără a avea acces în interiorul localului secţiei de votare.

[16] In acest caz, nefiind vorba despre distrugerea unor inscrisuri oficiale, fapta va constitui contraventie (nu infractiune) chiar daca distrugerea a fost facuta intentionat. Desigur, daca distrugerea s-a facut prin incendiere, explozie sau prin alte mijloace de natura sa puna in pericol persoane sau bunuri, fapta va constitui infractiunea de distrugere prevazuta, dupa caz, de art. 253 sau 254 sau 255 din codul penal.

[17] Desigur, e vorba strict despre deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala in legatura cu organziarea si  desfasurarea alegerilor prezidentiale. Aceasta deoarece Legea 370/2004, care prevede aceasta contraventie, are ca obiect de reglementare doar alegerile prezidentiale.

[18] Potrivit art. art. 48 alin. 1 lit. e din Legea nr. 370/2004, după închiderea votării, preşedintele sectiei de vot, în prezenţa membrilor biroului electoral, desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte unul; la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului votatşi arată buletinul de vot celor prezenţi.

[19] In art. 49-51 din Legea nr. 307/2004 sunt prevederi detaliate privind continutul obligatoriu al proceselor-verbale ce trebuie intocmite la nivelul fiecarui birou electoral. Spre exemplu, art. 49 al. 1 din lege prevede ca, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă existentă în secţia de votare;

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul buletinelor de vot primite;

f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;

h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz;

i) numărul ştampilelor cu menţiunea „VOTAT” la începerea votării; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

j) alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite, precum şi orice alte incidente.

[20] Potrivit art. 49 al. 4 si 10, art. 50 al. 2, art. 51 al. 2 din Legea nr. 370/2004:

-Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, membrii biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum si membrilor Biroului Electoral Central  li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal intocmit de respectivul birou, certificată de către toţi cei care au semnat originalul

-Fiecare candidat poate obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din tara si din strainantate

[21] Conform art. 55 lit. z din Legea nr. 370/2004, constituie contravenite nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral. Art. 41 din Legea nr. 370/2004 cuprinde un ansamblu de reguli privind afisajul electoral, dupa cum urmeaza:

-Primarii sunt obligaţi ca după data expirării termenului de depunere a candidaturilor, dar până la rămânerea definitivă a acestora, să stabilească, prin dispoziţie care se aduce la cunoştinţa publică prin afişare la sediul primăriei, locuri speciale pentru afişajul electoral, în care să amplaseze panouri electorale, ţinând seama de numărul candidaţilor.

-Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât să poată fi folosite fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

-Locurile speciale pentru afişaj electoral pot fi folosite numai de candidaţii la funcţia de preşedinte şi de partidele care i-au propus.

-Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afişaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat.

-Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite prin dispozitia primarului numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

-Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile stabilite prin dispozitia primarului nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

-Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

-Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.

-Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic.

-Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

-După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.

-Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

-Primarii pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi şi, după caz, de către partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale care îi susţin a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.

[22] Conform art. 55 lit. ab din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 43 al. 4, care prevad:

– La plecarea din sectia de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot, de catre oricine, cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.

[23] Conform art. 55 lit. ac din Legea nr. 370/2004, constituie contraventie nerespectarea dispoziţiilor art. 48 al. 1 lit. c, care prevad:

– După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente; este interzis, cu excepţia prevăzută la art. 44 alin. (6), sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1)

[24] Spre exemplu, legea permite ca, in cazul in care un alegator, din motive intemeiate, nu poate semna in lista electorala, preşedintele sectiei de votare sa faca o menţiune în listă, in acest sens, mentiune catre trebuie confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral – art. 44 al. 6 teza finala din Legea nr. 370/2004.

[/toggle]

 

Caz special: mai mulți alegători în aceeași cabină – contravenție scăpată din vedere

 

Este de menționat situația inedită a unei contravenții ce a fost introdusă în anul 2012 (art. 153 pct. 5 din Legea nr. 187/2012) în Legea nr. 307/2004, dar cu privire la care legiuitorul a omis să prevadă sancțiunea aplicabilă și organul compentent să o constate și să o sancționeze. Este vorba despre contravenția prevăzută de art. 55 lit. r/1 din Legea nr. 307/2004 și care constă în nerespectarea restricțiilor privind prezenţa altor persoane în cabina de vot[1].

Pentru această contravenție, până în prezent, nu este prevazută în art. 55 din Legea nr. 307/2004 o anumită sancțiune[2] și nici cine o poate constata și sancționa[3], deși în acel articol 55 din lege sunt prevăzute toate sancțiunile și toate organele constatatoare pentru toate celelalte contravenții în materia alegerilor prezidențiale. Este posibil ca modificările dese și abrupte ale legislației electorale, inclusiv prin introducerea de contravenții, să facă foarte greu de gestionat pentru legiuitor problema necesarelor corelări de texte.

Consecința directă a acestei omisiuni este că respectiva contravenție nu poate fi constatată și sancționată în mod valid, simpla ei prevedere în lege neavând decât rolul unei recomandări de bune practici.

 

–––

[1] Potrivit art. 44 al. 8 din Legea nr. 370/2004, prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

[2] Potrivit art. 3 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amendă se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia.

[3] Potrivit art. 15 al. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează acea contravenţie, denumite în mod generic agenţi constatatori.

 

Prevăzute de Legea alegerilor europarlamentare

În art. 53 din Legea nr. 33/2007 sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare. După cuantumul amenzii contravenționale prevăzute de lege, acestea sunt de trei feluri.

I. Amenda contravențională de la 4.500 lei la 10.000 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

–        înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente sau speciale

 –        înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot

–        neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale

–        distribuirea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

–        consumarea de băuturi alcoolice în timpul adunărilor electorale

–        tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor

–        înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul/documentul de identitate

–        înmânarea buletinului de vot unui alegător care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei

–        nerespectarea art. 46 al. 8, care prevede: “Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.”

–        neaplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul/documentul de identitate

–        reţinerea, fără motive întemeiate, a actului/documentului de identitate de către membrii biroului electoral al secţiei de votare

–        nerespectarea art. 36, care prevede: “(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

 a) ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză;

 b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi – de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

 c) ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

 (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.”

– nerespectarea art. 37 alin. (1)-(3) şi (5), care prevede: “(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

   a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

   b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

   c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

   d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

   (2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

   (3) Cu 48 de ore înainte de ziua de referinţă este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

   (5) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.”

– nerespectarea art. 38 alin. (2)-(4), care prevede: “(2) Accesul partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune este gratuit. Posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora. Sancţiunile sunt stabilite prin decizii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului.

   (3) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

   (4) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune stabilesc, în baza comunicării efectuate de către Biroul Electoral Central, orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radio şi televiziune, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:

   a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European şi care participă la alegeri, precum şi alianţelor politice sau electorale dintre acestea;

   b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au membri în Parlamentul European care participă la alegeri, precum şi candidaţilor independenţi.”

II. Amenda contravențională de la 1.500 lei la 4.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

– semnarea listei de susţinători cu încălcarea art. 18, care prevede: “(1) Un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.

   (2) Lista susţinătorilor constituie un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi cel al declaraţiei pe propria răspundere sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.” (e vorba de Hotărârea Guvernului nr. 77/2007 privind modelul listei de alegători ce susţin partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi cel al listei de alegători ce susţin candidatul independent la alegerile pentru membri din România în Parlamentul European)

-folosirea semnului electoral inregistrat la BEC de altcineva (folosirea semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, o alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent, de către un alt partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică, alianţă electorală sau candidat independent)

-refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi

-continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia

-sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori candidat independent

-încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie

-nerespectarea art. 34, care prevede: “(1) Pe teritoriul naţional, operaţiunile electorale se desfăşoară în secţiile de votare organizate conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

      (7) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua de referinţă.

   (8) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (7), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

   (9) Numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabileşte de către ministrul afacerilor externe, prin ordin. În termenul prevăzut la alin. (5), ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţă publică numerotarea fiecărei secţii de votare din străinătate, precum şi locurile de desfăşurare a votării.

   (10) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (7) şi (8) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare.” Observatie: alin. (2)-(6) ale art. 34 au fost abrogate prin OUG nr. 4/2014.

– nerespectarea art. 45 alin. (12), care prevede: “(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6)”, adica “şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.”

III. Amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru săvârșirea a cel puțin uneia dintre următoarele fapte:

-păstrarea registrelor cu listele electorale permanente sau a registrelor cu listele electorale speciale în condiţii necorespunzătoare

-neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (de exemplu, comunicarea semnelor electorale catre BEC, comunicarea de catre partide etc. catre biroul electoral judetean/Bucuresti a listei reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare)

-efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi în listele electorale speciale de către persoane neautorizate

-necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente sau al listei electorale speciale existente la primărie

-încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 20 alin. (1), care prevede: “(1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică listele de candidaţi şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afişare la sediul său, la sediile birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi la sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societăţii Române de Televiziune şi al Societăţii Române de Radiodifuziune.”

-distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c), respectiv cu exceptia dispozitiei scrise a primarului prin care rezolva orice neconcordanţă între lista electorală specială şi copia de pe aceasta si cu exceptia radierii din listele de la sectie a persoanei care voteaza pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară (cazul alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate pentru care se dispune urna mobila=speciala; acestia vor vota pe baza unui extras de pe lista electorală suplimentară, iar persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie, pentru a nu figura pe mai multe liste)

-nerespectarea art. 35 alin. (2), adica organizarea de mitinguri, adunari, marsuri neautorizate (art. 35 al. 2 prevede: “(2) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.”)

-nerespectarea art. 35 alin. (4), adica organizarea/desfasurarea de actiuni de campanie electorala in locuri interzise: unitati militare, de invatamant, reprezentante diplomatice, penitenciare (art. 35 al. 4 prevede: “(4) În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.”)

-nerespectarea conditiilor de afisaj electoral, prevazute in  art. 40 alin. (3) – (7), respectiv: “(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

   (4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt/o altă partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori de către un alt candidat independent.

   (5) Afişajul electoral este permis în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2) numai cu acordul scris al proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor şi numai cu luarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

   (6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care participă la alegeri în condiţiile prezentei legi ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral. Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

   (7) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.”

-afişarea listelor electorale şi a copiilor de pe acestea

-vandalizarea afisajului electoral (“deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite”)

-acceptarea de către o persoană de mai multe ori a candidaturii la aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European

-nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale

-nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente

-refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia

-refuzul de a primi şi înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu art. 46 alin. (17), care prevede: “(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.”

-nerespectarea conditiilor de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, prevazute in art. 49 alin. (2), respectiv: “(2) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.”

-întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi (Legea 33/2007). Sub acest aspect, sunt relevante prevederile art. 49 al. 3-5: “(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

   a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:

   a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct. b1);

   a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);

   b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:

   b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

   b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

   b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

   c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);

   d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

   e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e

   f) numărul voturilor nule;

   g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

   h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate;

   i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

   (4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:

   a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;

   b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.

   (5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.”

-purtarea pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală

-încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri

-refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi. In acest sens, art. 49 al. 7 prevede: “(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.” De asemenea, art. 49 al. 11 prevede  ca partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii de pe exemplarele fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare, dupa ce au fost trimise de catre biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea

-afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei (incalcarea art. 40 al. 8)

-afectarea în orice fel, prin activităţi de propagandă electorală, a spaţiilor verzi, a rezervaţiilor naturale şi a zonelor protejate ecologic (incalcarea art. 40 al. 9)

-folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală (incalcarea art. 40 al. 10)

-difuzarea, după încheierea campaniei electorale, de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate (incalcarea art. 40 al. 11).

CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR ȘI A INFRACȚIUNILOR. 

Ce pot face cetățenii

1. Cetățeanul “obișnuit” nu poate constata săvârșirea unei contravenții, întrucât legea nu-i permite acest lucru. Dacă asistă la o contravenție în derulare/desfășurare, cetățeanul este martor la comiterea contravenției și îi poate sesiza pe cei abilitați legal, pentru ca aceștia să constate respectiva contravenție (atâta vreme cât ea se află în desfășurare).

Pentru a exista o constatare “valabilă” (legala) a săvârșirii unei contravenții este necesar ca agentul constatator abilitat de lege să observe nemijlocit (prin propriile simțuri) derularea/comiterea acelei fapte contravențonale.

În lipsa observării/constatării nemijlocite de către agentul constatator a comiterii contravenției, fotografiile sau înregistrările audio/video ale cetățeanului “obișnuit” nu pot constitui temeiuri pentru întocmirea ulterioară a unui act oficial de constatare a săvârșirii contravenției. În schimb, dacă există deja o constatare oficială, cetățeanul care a asistat la comiterea acelei contravenții poate fi martor, iar fotografiile/înregistrările pe care le-a făcut pot întări depoziția sa ca martor.

Potrivit legilor electorale amintite mai sus, constatarea și sancționarea (amendarea) contravențiilor legate de alegeri se face de către unul dintre agenții constatatori menționati mai jos, cu precizarea că se aplică principiul “specializării”, adică agentul constatator abilitat de lege diferă în funcție de natura contravenției. Astfel, pot constata și sancționa contravențiile, după caz:

– ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul poliției și jandarmeriei (pentru contravenții ce țin de ordinea și liniștea publică)

– preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate (pentru faptele săvârşite de către membrii biroului electoral)

– preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora.

– preşedintele Biroului Electoral Central.

– împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.

– Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele comise de radiodifuzori (generic vorbind, fapte care afectează desfăşurarea în audiovizual a unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte)

Pentru o mai mare accesibilitate a reglementării legale, am indicat în dreptul fiecărei contravenții prezentate mai sus și organul/agentul abilitat de lege să constate și să sancționeze respectiva contravenție.

Cuantumul amenzii care urmează a fi efectiv achitată, este de subliniat că, potrivit art. 56 al. 3 din Legea nr. 370/2004, indiferent de amenda aplicată în concret pentru o anumită faptă și persoană, cel sancționat va putea plăti doar ½ din minimul amenzii prevăzute de lege pentru contravenția respectivă, dacă achită suma reprezentând ½ din mimim pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia. Agentul constatator este obligat să facă menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

2. În cazul infracțiunilor, situația este oarecum diferită de cea a contravențiilor, în sensul că infracțiunile pot fi constatate și ulterior datei comiterii, nu doar în momentul săvârșirii.

In cazul unei infractiuni electorale, sesziarea poate fi adresata politiei sau parchetului, dupa regulile generale de sesizare in legatura cu savarsirea unei fapte penale prevazute in Codul de procedura penala.

Daca un cetatean asista la comiterea unei infractiuni si, cu acea ocazie, efectueaza fotografii/inregistrari, este util sa puna la dispozitia organului de urmarire penala (politie, procuror) acele fotografii/inregistrari, pentru initierea sau continuarea cercetarii/urmaririi penale.

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/alegeri.jpg 394 700 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-10 13:44:242020-09-10 13:53:18Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

Analiza juridică CNI

10/09/2014/în Buna guvernare /de Rasista

 

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

 

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

 

Analiză juridică Consiliul National de Integritate

                                               –  Organizare si funcționare –

 

Consiliul National de Integritate (CNI) este pentru Agenția Naționala de Integritate (ANI) o structura similara board-ului (consiliului director) pentru o asociație. Aceasta similitudine rezulta, in principal, din atribuțiile prevăzute de lege pentru CNI.

Legea care reglementează atât structura, cat si atribuțiile si funcționarea CNI este Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Aceasta lege a suferit mai multe modificări, cea mai recenta fiind cea adusa  prin OUG 5/2013 (care a privit regimul salarizării personalului).

Astfel, capitolul IV din Legea 144/2007 are denumirea “Consiliul National de Integritate”, iar in articolele 34 – 40 din aceasta lege este reglementat, in principal, mecanismul de organizare si funcționare al CNI. Prevederi care interesează CNI pot fi găsite si in alte articole din Legea 144/2007 (de exemplu, in art. 26, art. 29).

De asemenea, activitatea CNI este reglementata si prin Regulamentul de organizare si funcționare a Consiliului National de Integritate, aprobat prin Hotărârea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI). Este de menționat ca, pe ordinea de zi a ședinței CNI din 15.04.2013, primul punct se refera la “actualizarea” (probabil, modificarea) acestui regulament.

*

 

Ce este CNI? Potrivit art. 34 din Legea 144/2007, CNI este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanenta. 

*

 

Numirea membrilor CNI  se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publica in Monitorul oficial. Fiecare membru este, însă, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.

*

 

Componenta actuala a CNI  poate fi caracterizata ca fiind stufoasa/numeroasa si politizata. Astfel, potrivit art. 35 al. 1 din Legea 144/2007, CNI este format din următorii membri:

 

  • cate un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat (in prezent, in Senat sunt 5 grupuri parlamentare: PSD-PC, PNL, PDL, UNPR, UDMR);
  • un membru desemnat de grupul minorităților naționale din Camera Deputaților;
  • un membru desemnat de Ministerul Justiției;
  • un membru desemnat de Ministerul Finanțelor Publice;
  • un membru desemnat de Uniunea Națională a Consiliilor Județene din Romania (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca UNCJR nu si-a desemnat un reprezentant);
  •  un membru desemnat de Asociația Municipiilor din Romania
  • un membru desemnat de Asociația Orașelor din Romania
  • un membru desemnat de Asociația Comunelor din Romania
  • un membru desemnat de Agenție Naționala a Funcționarilor Publici, ca reprezentant al înalților funcționari publici;
  • un membru desemnat de Agenție Naționala a Funcționarilor Publici, ca reprezentant al funcționarilor publici;
  • un membru desemnat de comun acord de asociațiile magistraților, legal constituite (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca nu a fost desemnat un astfel de  reprezentant);
  • un membru desemnat de organizațiile societății civile legal constituite, cu activitate in domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar (din tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, rezulta ca locul reprezentantului societății civile este vacant  de la data de 21.06.2012, ca urmare a demisiei lui Codru Vrabie);

 

In prezent, tabelul cu membrii CNI, postat pe site-ul CNI, conține 14 poziții, inclusiv locul vacant al reprezentatului societății civile. Deci, practic, in CNI activează 13 membri. Teoretic, prin ocuparea tuturor pozițiilor de membri, componenta CNI ar urca la 16 membri.

Numărul real al persoanelor implicate în structura CNI este, în realitate, dublu, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează si câte un supleant. Din examinarea proceselor-verbale de ședința ale CNI rezulta ca, de regula, atunci când lipsește membrul titular, se prezinta la ședința supleantul, potrivit art. 37 al. 4 din Legea 144/2007 (desigur, exista situații când lipsesc ambii).

Deci, practic, la aceasta data, in cadrul CNI activează 26 de persoane (membri si supleanți), iar, prin ocuparea tuturor pozițiilor prevăzute de lege, numărul total al acestor persoane poate urca la 32 (16×2).

*

 

Cine poate fi membru CNI?  Art. 35/1 din Legea 144/2007 prevede ca poate fi numita in funcția de membru al Consiliului National de Integritate persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

 

  • este cetățean roman;
  • are capacitate deplina de exercițiu;
  • are studii superioare atestate in condițiile legii;
  • nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informații înainte de anul 1990;
  • nu a fost si nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informații;
  • nu s-a constatat in mod definitiv ca s-a aflat într-o stare de incompatibilitate, in conflict de interese sau ca ar fi existat diferențe semnificative mai mari de 10.000 de euro intre venituri si cheltuieli;
  • nu a fost condamnat pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pentru care nu a intervenit reabilitarea
  • nu are cazier fiscal;
  • este apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea funcției.

 

Dovada ca persoana respectiva nu a fost si nici nu este agent sau colaborator al serviciilor de informații se face pe baza declarației pe propria răspundere, autentificată de un notar public (art. 35/1 al. 2 din Legea 144/2007).

*

 

Alegerea si revocarea președintelui CNI .  Potrivit art. 36 din Legea 144/2007, președintele CNI este ales dintre membrii acestuia, prin votul a cel puțin 1/2 plus unu dintre membrii CNI. Votul este secret. Termenul in care CNI trebuie sa-si aleagă un președinte este de  5 zile de la data ședinței de constituire a CNI.

Tot in art. 36 din Legea 144/2007, se mai prevede ca președintele CNI poate fi revocat daca se afla într-unul dintre următoarele cazuri:

–         a încălcat Constituția

–         a încălcat vreo lege (redactarea textului art. 36, care conține sintagma “a încălcat Constituția si legile țării,” nu poate fi interpretata in sensul ca președintele CNI poate fi revocat numai după ce a încălcat si Constituția si toate legile tarii; încălcarea Constituției sau a unei legi este suficientă pentru revocare)

–         a executat cu rea-credință atribuțiile ce îi revin prin funcția deținută.

Revocarea poate fi dispusa prin votul a cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor CNI. Votul este secret.

Se observa ca revocarea președintelui se poate dispune mai greu decât alegerea sa. Revocarea presupune votul a 2/3 din membri, deși alegerea s-a făcut cu votul a  ½+1 din membri.

*

 

Mandatul membrilor CNIDurata mandatului unui membru CNI este de 4 ani. Mandatul poate înceta, mai înainte de cei 4 ani, in următoarele cazuri:

–         prin demisie

–         in caz de deces

–         prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale si cazul in care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI in cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).

*

Cheltuielile de deplasare ale membrilor CNIArt. 29 al. 4 din Legea 144/2007 prevede ca ANI suporta, pentru membrii CNI, in limitele bugetului aprobat, cheltuielile de deplasare de la domiciliu, in cazul în care domiciliul acestora se afla in alta localitate decât municipiul București, precum si celelalte cheltuieli necesare efectuării deplasărilor in tara si in străinătate, in interesul realizării obiectivelor.

*

Indemnizația de ședință a membrilor CNIDe asemenea, art. 29 al 5 din Legea 144/2007 prevede ca membrii CNI au dreptul la o indemnizație de ședință de 1% din venitul salarial brut al președintelui ANI.

*

Obligații suplimentare ale membrilor CNIPotrivit art. 39 din Legea 144/2007, membrii CNI au obligația ca, in exercitarea atribuțiilor ce le revin:

– sa se abțină de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor lor politice privind activitatea CNI sau a ANI (actuala redactare a textului art. 39 interzice exprimarea/manifestarea convingerilor politice doar in legătura cu activitatea CNI sau ANI, fără a interzice exprimarea/manifestarea de convingeri politice care nu au legătură cu ANI sau CNI; o explicație a caracterului permisiv al textului privind exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor politice ar consta in numărul mare de politicieni prezenți in structura CNI);

– sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia ii este aplicabil același regim juridic ca si partidelor politice.

La aceste obligații se mai adaugă si cele din normele de conduita stabilite prin art. 17 – 20 din Regulament pentru membrii CNI.

In aceste norme de conduita, este definit conflictul de interese specific activității din cadrul CNI ca fiind situația in care unul din membrii acestuia are sau ar putea avea un interes personal de natură patrimoniala sau nepatrimoniala, care influențează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 144/2007, sau care ar putea aduce atingere independentei operaționale a ANI (art. 17 al. 1 din Regulament).

In normele de conduita este definita si o alta forma a conflictului de interese ca fiind situația in care efectele unui act sau fapt juridic, încheiat sau efectuat de un membru al CNI, creează un conflict de interese, iar acel membru al CNI maschează actul sau faptul juridic, ori efectele acestora, printr-un interpus, pentru ascunderea conflictului de interese (art. 17 al. 3 din Regulament).

De asemenea, normele de conduita conțin si definiția interesului personal (la care se refera definitivă “conflictului de interese specific activității din cadrul CNI”) ca fiind orice avantaj material sau de alta natura, urmărit ori obținut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea reputației, a influentei, a facilitaților, a relațiilor si a informațiilor la care membrii Consiliului au acces in virtutea profesiei, ocupației ori afilierii personale (art. 17 al. 2 din Regulament).

Normele de conduita mai prevăd si obligația membrilor CNI de a nu accepta, direct sau indirect, niciun fel de cadouri sau alte avantaje, patrimoniale sau nepatrimoniale, care ar putea influenta sau fi percepute ca influențând exercitarea atribuțiilor ori performanta îndeplinirii îndatoririlor asumate in cadrul CNI (art. 18 din Regulament).

Art. 19 din Regulament prevede obligația membrilor CNI de a depune la secretariatul CNI o declarație scrisa privind existenta unui conflict de interese, in maximum 3 zile de la data la care membrul CNI ia cunoștința despre intervenirea situației de conflict de interese, declarație care se aduce la cunoștință publica de îndată.

Pe toata durata existentei conflictului de interese, membrii CNI aflați in aceasta situație sunt obligați sa se abțină de la dezbaterea ori luarea oricărei decizii, cu caracter normativ sau individual. Mandatul membrilor CNI aflați in conflict de interese este exercitat de membrii supleanți corespunzători, pana la încetarea conflictului de interese (art. 19 al. 2 din Regulament).

*

Atribuțiile CNI  sunt cele prevăzute in art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:

 

  1. propune Senatului numirea și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI;
  2. constată suspendarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a președintelui, a vicepreședintelui sau a unui inspector de integritate al Agenției atrage suspendarea de drept din funcția pe care acesta o deține).
  3. aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare și funcționare ale Consiliului și comisiilor Consiliului, precum și norme interne de conduită;
  4. aprobă, prin hotărâre, regulamentul de desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcție a președintelui și vicepreședintelui ANI, precum si întreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componența comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor și soluționarea contestațiilor);
  5. analizează, informările și rapoartele trimestriale pe care le prezintă președintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informări/rapoarte si mai des, de câte ori considera necesar;
  6. formulează recomandări referitoare la strategia și activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese și a incompatibilităților;
  7. înaintează Senatului, anual și ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;
  8. îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
  9. analizează raportul anual de audit al activității ANI. Potrivit art. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmește în primele 3 luni ale anului și cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:

 

 

  •  modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale;
  • organizarea eficientă a ANI;
  • comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităților de către conducerea ANI;
  • necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI

 

*

Ședințele CNIȘedințele CNI sunt publice (art. 38 al. 1 din Legea 144/2007). Legea nu prevede nicio excepție de la caracterul public al ședințelor.

CNI trebuie sa se întrunească in ședință cel puțin 1 ședință pe luna, precum si ori de câte ori este necesar (art. 40 al. 1 din Legea 144/2007). 

CNI este convocat de președintele sau. De asemenea, poate fi convocat de ¼ din membrii săi (art. 40 al. 2 din Legea 144/2007).

Cvorumul de ședință este de 2/3 din numărul membrilor CNI, iar hotărârile se adopta cu votul  majorității simple (1/2+1) a membrilor prezenți (art. 40 al. 3 din Legea 144/2007).

Secretariatul CNI este asigurat de personal desemnat din cadrul ANI (art. 40 al. 4 din Legea 144/2007).

În art. 4 – 13 din Regulament se fac detalieri cu privire la convocarea si desfășurarea ședințelor CNI.

Astfel, convocarea ședințelor CNI se face prin telefon, fax sau posta electronica, la adresele comunicate in fisa de corespondenta de către membrii CNI (formularul fisei de corespondenta este prevăzut in anexa la Regulament). Termenele de convocare a ședințelor sunt:

a) cu cel puțin 7 zile lucrătoare înaintea datei de desfășurare a ședințelor ordinare;

b) cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea datei ședințelor extraordinare;

c) cu cel puțin 24 de ore înaintea ședințelor convocate pentru situații excepționale.

Este de remarcat ca in Regulament se face o diferențiere discutabila intre ședințele care nu au caracter ordinar: ședințe extraordinare si ședințe excepționale, deși in lege sunt prevăzute doar 2 categorii de ședințe: ordinare (cel puțin 1 data pe luna) si extraordinare (ori de câte ori este necesar).

Ședințele CNI sunt conduse de către președinte, iar în lipsa acestuia de către un președinte de ședință ales la începutul ședinței, cu votul majorității celor prezenți.

Președintele verifica existenta cvorumului (art. 10 al. 2 din Regulament).

Situația cvorumului se consemnează într-un proces-verbal de prezenta, întocmit la începutul fiecărei ședințe, care se semnează de toți membrii prezenți. In cazul lipsei cvorumului, președintele CNI poate decide amânarea ședinței cu cel mult 15 zile calendaristice (art. 8 al. 2 si 3 din Regulament).

Potrivit art. 9 din Regulament, dezbaterea subiectelor de pe ordinea de zi trebuie sa respecte următoarea ordine:

a) aprobarea si semnarea procesului-verbal al ședinței anterioare, precedate de îndreptarea eventualelor erori de consemnare;

b) aprobarea ordinii de zi;

c) dezbaterea subiectelor a căror soluționare se face prin adoptare de hotărâri;

d) dezbaterea subiectelor a căror soluționare se face prin adoptare de recomandări;

e) realizarea informărilor asupra activităților curente;

f) dezbaterea subiectelor care nu au documentație anexa la mapa de ședință;

g) dezbaterea subiectelor introduse prin suplimentarea ordinii de zi;

h) dezbaterea solicitărilor tehnice ale secretariatului CNI.

Nu poate fi înscris pe ordinea de zi nici un subiect care necesita adoptarea de hotărâre sau de recomandare fără existenta unui proiect in formă scrisa (art. 9 al. 2 din Regulament).

In cazul in care, in urma dezbaterilor din cadrul unei ședințe, se considera ca nu se poate lua o decizie cu privire la un subiect de pe ordinea de zi, acesta se reia in ședința imediat următoare. Amânarea adoptării unei decizii nu se poate face decât o singură data (art. 12 din Regulament).

Dezbaterile din cadrul ședințelor CNI si adoptarea deciziilor se consemnează in procesul-verbal al ședinței, care se întocmește de secretariatul CNI. Dezbaterile se înregistrează pe suport magnetic sau electronic, iar in baza înregistrării se întocmesc stenogramele ședințelor CNI.

Procesul-verbal al ședinței va cuprinde, in mod obligatoriu, potrivit art. 11 al. 2 din Regulament:

-subiectele discutate de pe ordinea de zi

-punctele de vedere exprimate de către membrii CNI si participanții invitați

-deciziile adoptate

-numărul de voturi acordat pentru fiecare decizie adoptata in parte.

Procesele-verbale si deciziile adoptate, hotărâri si/sau recomandări, se semnează de către președintele de ședință.

 

*

Comisia de evaluare din cadrul CNI  răspunde la întrebarea cine verifica integritatea celor care verifica integritatea, cu alate cuvinte, cine verifica integritatea persoanelor din structura ANI (președinte, vicepreședinte, restul personalului)

Potrivit art. 381 din Legea 144/2007, activitatea de evaluare a averii, a intereselor și a incompatibilităților pentru președintele și vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul acesteia se face, în condițiile acestei legi, de către o comisie de evaluare din cadrul CNI, alcătuită din 5 membri.

Cei 5 membri ai comisiei de evaluare sunt desemnați de CNI, la propunerea președintelui CNI.

Aceeași comisie de evaluare din cadrul CNI are, pe lângă atribuțiile cu privire la integritate, si atribuții de evaluare a capacității manageriale a funcțiilor ANI. Evaluarea se face pe baza raportului anual de audit extern independent dispus de Senat (art. 26 al. 2 si 3 din Legea 144/2007). In urma acestui audit, comisia de evaluare poate propune CNI eliberarea din funcție a președintelui si/sau vicepreședintelui ANI, pentru incapacitate manageriala. Daca CNI apreciază ca se impune eliberarea din funcție pentru incapacitate manageriala, va trimite aceasta propunere Senatului, care va dispune (art. 25 lit. b si art. 26 al. 1 din Legea 144/2007).

Detalii privind funcționarea comisei de evaluare se găsesc in art. 14 – 16 din Regulamentul de organizare si funcționare a CNI. Printre altele, in regulament se prevede:

 

  • Comisia de evaluare lucrează în prezența a cel puțin trei membri si ia decizii cu majoritatea membrilor săi, asigurând evaluarea averii, a intereselor și a incompatibilităților pentru președintele și vicepreședintele ANI, precum și pentru personalul acesteia, precum și evaluarea capacității manageriale a funcțiilor ANI.
  •  CNI desemnează si 3 membri supleanți ai comisiei de evaluare, care participă cu drepturi depline la ședințe, în absența membrului comisiei de evaluare pe care îl înlocuiește.
  • Comisia de evaluare poate audia experți și persoane implicate ori interesate în cauzele cu care este sesizată.
  • Mandatul comisiei de evaluare este de un an, cu posibilitatea reînnoirii.
  • Comisia de evaluare poate fi revocată prin hotărârea CNI, dacă acesta constată îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor prevăzute de lege si de regulament.
  • Comisia de evaluare informează CNI cu privire la rezultatele activității de verificare a personalului ANI, prin proces-verbal de constatare. CNI soluționează cauza și comunică hotărârea adoptată, președintelui ANI, pentru punerea în aplicare.
  • In scopul evaluării capacității manageriale a funcțiilor ANI, comisia de evaluare se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată de:  Senatul României, de CNI, de președintele ori de vicepreședintele ANI.
  • Comisia de evaluare analizează evoluția indicatorilor manageriali, îndeplinirea obiectivelor de management ale președintelui ANI, modalitatea de implementare a strategiei anuale și, după caz, a concluziilor rapoartelor de audit extern independent
  • Comisia de evaluare prezintă CNI un raport motivat privind capacitatea managerială. Președintele CNI înaintează Senatului acest raport si li trimite, spre cunoștința, președintelui și a vicepreședintelui ANI.
  • In situația în care comisia de evaluare constată incapacitatea managerială, președintele CNI convoacă o ședință extraordinară a CNI. Hotărârile sau recomandările CNI adoptate în această ședință extraordinară se comunică Senatului României și ANI (reamintim ca, potrivit art. art. 25 lit. b si art. 26 al. 1 din Legea 144/2007, CNI poate propune Senatului revocarea din funcție a președintelui si/sau vicepreședintelui CNI, in caz de incapacitate managerială).

 

*

Actele CNIIn art. 40 al .3 din Legea 144/2007  se prevede ca, CNI adopta hotărâri cu votul majorității simple a membrilor prezenți. In Regulamentul de organizare si funcționare a CNI se prevede ca acesta adopta si recomandări. Adoptarea de recomandări rezulta din atribuțiile legale ale CNI, printre care se numără si formularea de recomandări, in anumite situații (art. 38 al. 2 lit. f din Legea 144/2007).

 

Potrivit art. 2 din Regulament, CNI adopta hotărâri privind:

-alegerea președintelui CNI

-delegarea unor însărcinări către membrii CNI

-regulamentul de organizare si funcționare a CNI

-regulamentul de organizare si funcționare a comisiilor CNI

-normele interne de conduita

-regulamentul cuprinzând metodologia elaborării proiectelor de hotărâri si de recomandări ale CNI

-regulamentul de desfășurare a ședințelor CNI

-regulamentele de concurs sau de examen pentru selectarea președintelui, a vicepreședintelui si a personalului ANI

-propunerea de numire a președintelui si a vicepreședintelui ANI, in baza rezultatelor concursului sau examenului

-constatarea suspendării din funcție a președintelui sau a vicepreședintelui ANI

-propunerea revocării din funcție a președintelui si a vicepreședintelui ANI

-revocarea președintelui CNI

-obiectivele de management elaborate si asumate de președintele ANI (președintele ANI trebuie sa le prezinte plenului CNI, în termen de 30 de zile de la depunerea jurământului in fata plenului Senatului)

-componenta comisiei de evaluare din cadrul CNI

-constatarea neîndeplinirii atribuțiilor de către un membru al CNI, prin absenta nemotivata la trei ședințe consecutive sau la oricare șase ședințe ale CNI in cursul unui an

-aprobarea strategiei întocmita de președintele ANI, privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilităților de către ANI

-orice alte atribuții stabilite prin lege sau orice alte însărcinări stabilite prin Regulament

 

 

 

Potrivit art. 3 din Regulament, CNI adopta recomandări privind:

-strategia si activitatea ANI privind evaluarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilităților

-modificările legislative privind prevenirea si verificarea conflictelor de interese si a incompatibilităților, respectiv privind controlul averilor, in baza sesizărilor venite din partea președintelui ANI

-masurile si acțiunile necesare pentru creșterea eficientei activității ANI, in baza informărilor trimestriale din partea președintelui ANI sau in baza concluziilor rapoartelor anuale de audit extern independent

-practicile si procedurile administrative pentru aplicarea legislației privind domeniile conflictelor de interese, incompatibilităților si declarării averilor, precum si a prevederilor din alte acte normative aflate în strânsă legătură cu aceste domenii

-strategia privind procedurile de evaluare a averii, a conflictelor de interese si a incompatibilităților de către ANI

f) orice alte atribuții stabilite prin lege sau orice alte însărcinări stabilite prin Regulament.

 

*

Registrele CNI.Potrivit art. 21 din Regulament, Secretariatul CNI întocmește si păstrează la zi cel puțin 6 registre de documente, după cum urmează:

a) Registrul pentru evidenta hotărârilor CNI

b) Registrul pentru evidenta recomandărilor CNI

c) Registrul pentru evidenta sesizărilor privind personalul ANI

d) Registrul proceselor-verbale

e) Arhiva înregistrărilor magnetice si electronice

f) Registrul de corespondenta a CNI

De asemenea, la CNI pot fi întocmite si păstrate si alte arhive de informații si date, potrivit legii (art. 21 al.1 lit. g din Regulament). Spre exemplu, potrivit art. 22 din Regulament, comunicările dintre CNI si alte entități publice sau private trebuie sa fie si arhivate, prin grija secretariatului CNI. Arhiva comunicărilor este distincta de registrul de corespondenta (in care doar se înregistrează comunicările).

*

Transparenta in activitatea CNI.In Regulamentul de organizare si funcționare a CNI, exista o prevedere importanta in articolul final, art. 26, in sensul ca hotărârile, recomandările, procesele-verbale si alte informații care, potrivit legii, sunt de interes public, se publica pe pagina de internet a ANI, la secțiunea „CNI”, in termen de 3 zile de la adoptare. Este o prevedere care elimina orice echivoc in legătură cu publicarea documentelor de interes public provenite de la CNI.

© 2020 APADOR-CH. All Rights Reserved.

https://apador.org/wp-content/uploads/2013/10/cni.jpg 100 270 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-09-10 10:06:212020-09-10 13:02:30Analiza juridică CNI

Acțiuni comune ale societății civile în campania electorală

29/04/2014/în Buna guvernare /de APADOR-CH

Calendarul dezbaterilor electorale organizate de societatea civilă

23 de organizații ale societății civile (lista poate fi găsită dacă descărcați invitația de mai jos) au transmis la începutul campaniei electorale o invitație la dezbatere partidelor care, la acel moment, fuseseră confirmate de către BEC pentru participare la alegerile pentru Parlamentul European. Invitația a fost pentru întâlniri individuale cu reprezentanții fiecărui partid, așa cum arată și textul documentului:

Detalii despre dezbaterea cu Theodor Stolojan, europarlamentar și candidat PDL, la 29 aprilie 2014

Detalii despre dezbaterea cu candidatul PMP Cristian Preda , la 5 mai 2014.

La 7 mai, ora 10.00, la Hotel Internațional București (strada Căuzași nr.27, sector 3, București) a avut loc dezbaterea „Societatea civilă și alegerile pentru Parlamentul European: Pași în dezvoltarea agendei ONG-istului european”. Dezbaterea a fost organizată de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru cetățeni ANBCC.

Sâmbătă, 10 mai 2014, ora 11, la UN House, Bvd. Primaverii nr. 48A a avut loc dezbaterea „Toleranță 0 față de discursul instigator la ură în sfera politică”, organizată de FDSC. Descarcă Invitatie Toleranta 0

La 12 mai, ora 11.00 este programată dezbaterea cu europarlamentarul Renate Weber – candidată din partea PNL. Întâlnirea va avea loc la sediul Fundației pentru o Societate Deschisă, strada Căderea Bastiliei nr.33, sector 1, București.

Marți, 13 mai, orele 12.00-14.00, dezbatere cu candidații pe tema gen și minorități, organizată la Facultatea de Sociologie (sediul din Str. Panduri 90) de către Agenția Împreună, NDI și Asociația E-Civis.

Tot marți, 13 mai, ora 16, expoziția Pentru o democrație activă – împotriva extremismului de dreapta!, organizată în holul Facultății de Istorie (Bd. Regina Elisabeta 4-12) de către Friedrich-Ebert-Stiftung (mai multe detalii aici)

Miercuri, 14 mai, orele 10-12, întâlnire cu Hegedus Csilla, UDMR,  la sediul Fundației pentru o Societate Deschisă, str. Căderea Bastiliei nr. 33 (detalii și confirmări aici)

APADOR-CH a făcut, alături de alte organizații neguvernamentale, o serie de demersuri prin care cere partidelor și politicienilor să deruleze o campanie electorală civilizată:

Apelul societății civile pentru o campanie electorala lipsită de discurs politic discriminator

logo-stampila-campanie-2014

Apel-campanie-fara-discriminare-16-04-2014

Anul 2014 este din nou unul electoral. Pe 25 mai sunt organizate alegeri pentru Parlamentul European și alegeri parțiale în unele circumscripții uninominale, iar în luna noiembrie alegeri prezidențiale.  Pe acest fond, există tentația adoptării de către competitorii electorali a unor teme populare, dar îndreptate împotriva drepturilor fundamentale, mergând de la stigmatizarea unor grupuri sociale până la incitarea la ură și violență. Societatea civilă, prin organizațiile semnatare, face un apel la toate partidele și toți candidații independenți să evite tentația populismului.

În contextul campaniei electorale pentru alegerile europene din 2014, solicităm partidelor politice și candidaților independenți să se angajeze:

1. Să nu utilizeze în discursul electoral și în realizarea materialelor de campanie mesaje, declarații și imagini care incită la ură și discriminare în baza rasei, culorii, naționalității, etniei, afilierii la un anumit grup social, convingerilor religioase, genului, vârstei, dizabilității, orientării sexuale, identității de gen, sau oricăror alte criterii de diferențiere.

2. Să utilizeze un limbaj care să promoveze incluziunea sociala, pentru a evita discriminarea și stigmatizarea unor persoane în baza criteriilor enumerate la punctul anterior.

3. Să respecte demnitatea persoanelor în cadrul comunicării electorale, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, etnie, afiliere la un anumit grup social, convingeri religioase, gen, vârstă, dizabilități, orientare sexuala, identitate de gen, sau orice alte criterii de diferențiere.

4. Să nu utilizeze în discursul electoral și în realizarea materialelor de campanie mesaje, declarații și imagini care să inducă persoanelor ce fac parte din diferite grupuri minoritare un sentiment reciproc de neîncredere și ostilitate.

5. Să adopte măsuri disciplinare conforme cu propriul lor statut împotriva candidaților și membrilor de partid care încalcă prevederile enumerate la punctele 1-4, având în vedere și Carta Partidelor Europene pentru o Societate Lipsită de Rasism ce stabilește bune practici în campania electorală și în formularea discursului politic.

6. Să disemineze acest document către toți membrii de partid și către toate persoanele implicate în campania electorală.

Solicităm ca acest angajament să fie asumat nu numai de candidații la alegerile europene, ci și de toți liderii și membrii partidului, de voluntarii implicați în campanie sau de personalul contractat în vederea campaniei.

Solicităm partidelor și candidaților independenți să completeze și să semneze angajamentul (folosind formularul de mai jos) și să îl publice pe pagina oficială de campanie.

Partidele și candidații care semnează angajamentul „Campanie fără discriminare” sunt rugați să ne notifice acest lucru. Persoane de contact:

Claudia Iordache – claudia.iordache@fundatia.ro

Andra Vasile – andra.vasile@fundatia.ro

Telefon: 0212121101; 0731037822

Organizații semnatare,

(lista rămâne deschisă)

Asociația Accept

Fundația pentru o Societate Deschisă

Asociația Front

Asociația E-Civis

Centrul pentru Jurnalism Independent

Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS

Societatea Academică din România

Asociația Carusel

ECPI – Euroregional Center for Public Initiatives

Centrul FILIA

Asociația MetruCub – Resurse pentru Cultură

Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională

Asociația Mame pentru Mame

Centrul de Resurse pentru Participare Publică – Ce-Re

Asociația Transcena

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Fundația Tineri pentru Tineri

Asociația GRADO

Expert Forum

ECPI – Euroregional Center for Public Initiatives

Centrul Rațiu pentru Democrație

Alianța Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni

ActiveWatch

Asociația Mediatorilor Școlari din România-ROMED

Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

Asociația Miliția Spirituală

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/matza2.gif 100 125 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-04-29 18:14:312020-09-10 14:04:44Acțiuni comune ale societății civile în campania electorală

Candidații: bugetari, studii superioare, o treime femei, 46 de ani media de vârstă

29/04/2014/în Buna guvernare /de APADOR-CH
steag-ue-caramizi

La Delegația Comisiei Europene de la București: scaune, în așteptarea europarlamentarilor

Candidații la alegerile europarlamentare, aflați pe listele de partid sau independenți (*), au toți studii superioare și vârste cuprinse între 28 (Claudia Benchescu, PNL) și 71 de ani (Theodor Stolojan, PDL). Cu puține excepții, majoritatea sunt bugetari (actuali parlamentari sau europarlamentari, inspectori guvernamentali, consilieri locali sau parlamentari, cadre didactice etc).

Ca profesii, partidele au pus pe liste 12 ingineri, 10 economiști, 9 juriști, 4 profesori, un artist, un analist politic, un doctor în științe politice, un matematician, doi politologi, doi medici și tot atâția veterinari, un filolog, un preot, un jurnalist și un diplomat.

Aceștia au următoarele funcții: 18 actuali europarlamentari, 5 parlamentari, un șef de cabinet, un asistent parlamentar, un secretar de stat, un vicepreședinte de consiliu județean, un consilier general, doi consilieri parlamentari, doi inspectori guvernamentali, un secretar partid, doi notari, un profesor universitar, trei directori, un politician, un administrator firmă, un cercetător, un consultatnt, un jurnalist.

Partidul cu cele mai multe femei pe lista candidaților este Partidul Național Liberal (PNL) – cu 5 femei din 8 candidați cu șanse. Urmează Forța Civică și PPDD cu procente egale de femei și bărbați, Alianța PSD-UNPR-PC cu 3 femei din 18 candidați cu șanse și UDMR cu o femeie din patru candidați cu șanse. Cele mai puține candidate sunt la PMP și PDL – câte una din șase candidați cu șanse.

Partidul cu cea mai mare medie de vârstă a candidaților este PDL – 57 de ani, urmat de UDMR – 46 de ani,  PNL și PMP – 43 de ani, FC – 44 de ani și 45 de ani PPDD și Alianța PSD-UNPR-PC.

În privința independenților, Biroul Electoral Central (BEC) a validat opt candidaturi la alegerile europarlamentare. Singurele documente oficiale ce însoțesc candidaturile celor opt sunt cererile de admitere a candidaturii și declarațiile de avere.

Singura femeie din lista independenților este și cel mai tânăr candidat independent – fosta gimnastă Corina Ungureanu, acum antrenor, în vârstă de 34 de ani. Ceilalți șapte candidați independenți au vârste între 46 și 66. Doi dintre ei sunt medici, doi juriști, doi artiști (un actor și un artist plastic) și unul este inginer.

Găsiți aici datele de contact ale candidaților la europarlamentare

_________

(*)Metodologia de lucru pentru analiza de mai sus:

– Au fost analizate listele de candidați ale celor 15 partide înscrise în cursa electorală, conform site-ului BEC. Au fost luate în considerare datele din cele mai recente trei sondaje disponibile online (INSCOP ; IRES ; CSCI ) din care reiese că cea mai probabilă distribuție a mandatelor (32) e după cum urmează:

Nr. crt Partid/Alianță Mandate probabile
1 Alianța PSD+PC+UNPR 16
2 PNL 6
3 PDL 4
4 PMP 4
5 UDMR 2

– În afara acestor 5 partide care trec pragul de 5% mai sunt două formațiuni care se apropie de prag și care au șanse să acceadă în PE: PPDD și Forța Civică – FC. Din algoritmul de distribuire rezultă că dacă o formațiune politică trece pragul de 5% va avea cel puțin două mandate.

– Ca urmare, au fost incluși primii doi candidați ai PPDD și FC în analiză și, în compensare, au fost adăugați în eșantion câte doi fiecăreia dintre cele 5 formațiuni de mai sus.

Nr. crt Partid/Alianță Nr. de candidați incluși în eșantion
1 Alianța PSD+PC+UNPR 18
2 PNL 8
3 PDL 6
4 PMP 6
5 UDMR 4
6 PPDD 2
7 FC 2

TOTAL: 46

– Până la data analizei nu existau informații despre șansele independenților. Sunt 8 și pot fi găsiți pe site-ul BEC

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/04/steague.jpg 450 800 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2014-04-29 17:16:332020-09-10 13:42:57Candidații: bugetari, studii superioare, o treime femei, 46 de ani media de vârstă

Ce este CNI și cum propunem noi să fie

29/09/2013/în Buna guvernare /de APADOR-CH

Proiectul de monitorizare și analiză a activității Consiliului Național de Integritate (CNI), pe care APADOR-CH l-a derulat în ultimele trei luni, s-a încheiat cu un set de recomandări pentru îmbunătățirea activității CNI. Considerăm că rolul CNI în prezent este unul mai degrabă decorativ și că ar fi nevoie de o amendare a legislației astfel încât activitatea celor două entități care veghează la integritatea politicienilor să fie deopotrivă mai transparentă și mai eficientă. În contextul politic actual, în care mulți aleși locali se declară nemulțumiți de activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și fac presiuni asupra parlamentarilor să modifice legile ce vizează conflictele de interese, considerăm că este binevenită și o discuție publică despre modul în care funcționează CNI și relația acestuia cu ANI. Vă propunem, așadar, să citiți setul de analize pe care APADOR-CH le-a făcut în cadrul proiectului, părerile pro și contra CNI ale unora dintre cei implicați în aceste două entități și vă așteptăm cu comentarii pe marginea propunerilor de modificare a legii, pe care le puteți citi mai jos:

RECOMANDĂRI  PRIVIND  CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE (C.N.I.)

Modificări legislative

Există două mari direcții ce ar putea fi urmate prin modificările legislative:

A) Menținerea CNI și adoptarea unor modificări legislative care să contureze mai clar rolul, independența și eficiența CNI

sau

B) Desființarea CNI, urmând ca ANI să funcționeze ca o autoritate adminstrativă autonomă fără „tutore”, la fel ca și celelalte autorități adminstrative autonome. Această direcție are mai mult un caracter teoretic, având în vedere, în principal, astfel cum a rezultat și din interviuri, raportul MCV, dar își are susținătorii ei și, din acest motiv, nu a fost omisă din cuprinsul prezentelor recomăndari. Nu poate fi exclusă ab initio posibilitatea ca ANI să fie reglementată ca o autoritate adminstrativă autonomă suficient de puternică pentru a putea funcționa în bune condiții și singură, fără „pavăza” CNI. Principalul argument poate fi acela că alte autorități adminstrative autonome nu sunt însoțite și de o „pavăză” de genul CNI și nici nu a fost exprimată vreo solicitare ca aceste autorități să fie însoțite de o entitate de genul CNI. Desigur, în cazul în care este urmată direcția de desființare a CNI, rămân fără obiect recomandările prezentate în cele ce urmează.

Așadar:

Modificări legislative cu menținerea CNI

  1. Reglementarea organizarii si functionarii CNI printr-o lege noua, separata de “legea ANI” (Legea 144/2007). Avantajul relglementarii CNI printr-o lege separata este, in primul rand, de natura practica: s-ar putea opera corectiile necesare privind activitatea CNI fara a mai fi nevoie de a se pune in discutie modificarea “legii ANI”(Legea 144/2007). In prezent, exista o mare retinere, atat in cadrul ANI, cat si al unor membri CNI si al unor experti intervievati, cu privire la orice initiativa care ar conduce la rediscutarea in Parlament, sub orice aspect, a Legii 144/2007. Aceasta deoarece, odata intrat in Parlament un proiect de modificare, chiar in bine, a Legii 144/2007, ar exista riscul ca Parlamentul sa adopte in final modificari “rele” ale Legii 144/2007 prin care sa fie redusa sau ingreunata activitatea ANI. Un astfel de risc nu este de neglijat, existand precedente care pot justifica aceasta temere.
  2. Modificarea actualei Legi 144/2007 privind ANI (lege care cuprinde si reglementarea privind CNI).

Indiferent de modalitatea in care vor avea loc modificarile legislative pe directia mentinerii CNI si adoptarii unor dispozitii care sa contureze mai clar rolul, independenta si eficienta CNI, acestea ar putea sa se refere la :

a) Introducerea unui nou caz de incetare a mandatului de membru CNI, si anume: revocarea reprezentantului de catre entitatea care l-a desemnat. In sens juridic, orice raport care presupune reprezentarea unei persoane (fizie sau juridice) este insotit si de dreptul celui reprezentat de a revoca mandatul reprezentantului. Cel care reprezinta nu actioneaza in nume propriu, ci in numele si pe seama celui reprezentat.

b) Introducerea unei prevederi prin care se suspenda de drept orice control efectuat de ANI cu privire la un membru CNI pe durata exercitarii acestui mandat. Prevederea se completeaza cu una in sensul ca dupa incetarea mandatului, persoana respectiva va putea fi verificata si cu privire la perioada in care controlul a fast suspendat. Se elimina astfel posibililtatea, cel putin teoretica, ca ANI sa efectueza presiuni, prin inititerea cotroalelor, asupra membrilor CNI

Varianta: se mentine posibilitatea verificarii de catre ANI a membrilor CNI, in cursul mandatului acestora, dar verificarea unui membru se va efectua numai dupa incuviintarea acesteia de catre CNI (de exemplu, cu votul majoritatii simple a celor prezenti la sedinta). In cazul in care CNI nu incuviinteaza verificarea, ea se va putea efectua numai dupa incetarea mandatului respectivului membru si va putea privi si perioada mandatului. Si prin aceasta varainta de recomandare se acorda o garantie in plus membrilor CNI impotriva unor posibile presiuni reprezentate de verificarile la care pot fi supsui chiar de catre entitatea pe care ei (CNI) o controleaza, cel putin, prin comisia de evaluare (care e constituita din membri CNI).

c) Revenirea la cunatumul indemnizatiei de sedinta de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (870 lei), asa cum era inainte de anul 2010, in loc de 1% din respectivul venit (87 lei), asa cum este in prezent. Actuala indemnizatie nu e deloc motivanta si transforma, practic, activitatea din cadrul CNI in voluntariat. Exista un cerc vicios care ar trebui intrerupt: unele opinii sunt in sensul ca inactivitatea/ineficienta/invizibilitatea CNI nu justifica o indemnizatia mai mare decit cea actuala, iar alte opinii sunt in sensul ca pentru o indemnizatie cu un cuantum asa scazut, nici nu se poate astepta la mai multa implicare a membrilor CNI. O solutie rezonabila ar fi revenirea la situatia de dinaintea “feberi taierilor de venituri” din anul 2010, febra care nu s-a manifestat doar la nivelul CNI.

Varianta: in cursul discutiilor a rezultat si varianta ca, indiferent de cuantumul indemnizatiei, aceasta sa fie suportata din veniturile entitatii care-si desemeaza reprezentantul.

d) Transformarea CNI intr-un organism cu activitate permanenta si cu personalitate juridica. Un organism cu activitate permanenta, care nu se intalneste doar ocazional (lunar) va functiona mai coerent si mai eficient. Un organism cu personalitate juridica poate dispune de propriile resurse/alocari financiare, deci si de o independenta mai mare. Totusi, aceasta transformare a CNI necesita o dezbatere ceva mai complexa privind rolul acestuia, intrucat activitatea permanenta presupune si exercitarea unor atributii mai largi si specifice unei activitati cu caracter permanent (zilnic).

e) Reducerea componentei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care sa indeplineasca si urmatoarele conditii:

–         sa nu fie desemnati de politicieni (parlamentari/gruprui parlamentare)

–         sa aiba o pregatire de specialtate: juridica, economico/financiara, manageriala

Prin aceste modificari structurale s-ar ajunge la o formula mai supla, mai ferita de ingerintele politice si mai profesionista. Componenta redusa ar putea functiona si in cazul in care CNI ramane organism cu activitate nepermanenta si fara persoanlitate juridica.

f) Introducerea unei noi atributii a CNI, constand in dreptul CNI de a dispune un  audit pe partea operationala a activitatii ANI. In prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI.  Auditul extern e doar pe management si, practic, e doar un control finanaciar privind cheltuirea banului public, fara a acoperi partea operationala. In acest context, ar fi necesara o definire mai clara a principiului independentei operationale a ANI, astfel cum este formulat in art.  15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană.”

Sintgama “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosita in textul legal citat mai sus are un caracter foarte general si permite o interpretare extensiva, care face, parctic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizeaza entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde incepe si unde inceteaza, in practica, principiul independentei operationale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, in conditiile in care si legea este neclara sub acest aspect. Este posibil ca afirmatiile din interviuri privind rolul “decorativ” al CNI sa aiba sorgintea in aceasta neclaritate privind continutul si limitele principiului indendentei operationale, neclaritate care se extinde si cu privire la entiatea care verifica, practic, respectarea acestor limite.

Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a CNI

a) Introducerea in Regulament a unei prevederi in sensul ca minuta sedintei CNI se publica in ziua in care are loc sedinta, iar procesul-verbal se publica in maximum 3 zile de la data sedintei

b) Introducerea in Regulament a unei prevederi in sensul ca procesul-verbal de sedinta se poate semna si prin folsoirea semnaturii electronice. Aceasta prevedere trebuie insotita si de demersurile practice necesare pentru ca semnatura electronica sa fie operationala pentru membrii CNI

c) Introducerea in Regulament a unor prevederi prin care sa se asigure respectarea termenelor legale (de 10 zile- regula sau de maximum 30 zile – exceptia) in care trebuie raspuns la cerererile de informatii formulate in temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. In prezent, intrucat sedintele au o periodicitate lunara, iar procesul-verbal de la o sedinta este semnat abia in sedinta urmatoare, raspunsul la o cerere trimisa in temeiul Legii 544/2001 poate intirzia cu mult peste 10 zile/30 zile, pe urmatorul traseu : cererea de informatii trimisa CNI va trebui sa astepte prima sedinta a CNI in care va fi luata in dezbatere, iar procesul-verbal in care se ia masura cu privire la cererea de informatii este semnat abia la sedinta urmatoare, deci dupa inca o luna. O solutie pentru rezolvarea in termenul legal a cererilor intemeiate pe Legea 544/2001 ar fi introducerea semnaturii electronice pentru membrii CNI.

 

Aplicarea eficientă a reglementărilor în vigoare privind CNI

a) CNI are printre atributiile prevazute in actuala lege si aceea de a formula recomandari referitoare la strategia si activitatea ANI. In cazul in care aceste recomandari nu sunt respectate de ANI, CNI poate propune Senatului revocarea conducerii ANI. In acest sens, recomandarile CNI, a caror trasatura dominanta este larghetea, generalitatea, ar putea avea un caracter mai concret, mai aplicat, ceea ce ar permite si urmarirea mai atenta/serioasa a modului in care aceste recomandari sunt sau nu respectate in activitatea ANI. Iar, in caz de nerespectare, ar fi necesara mai multa hotarare pentru impunerea respectarii recomandarilor, inclusiv prin propunerea de revocare adresata Seantului.

b) CNI poate solicita Senatului un alt raport anual de audit extern independent al activitatii ANI (art. 26 al. 3 din Legea 144/2007), raport distinct de raportul anual de audit finantat de ANI (art. 32 din Legea 144/2007). Pina in prezent, nu au existat astfel de demersuri din partea CNI.

c) Senatul a dat dovada de pasivitate totala: nu a dispus niciodata un raport de audit, desi avea dreptul, potrivit art. 26 al. 3 din Legea 144/2007. De asemenea, desi a primit rapoartele cu privire la activitatea ANI si CNI, dupa ce acestea au fost inaintate comisiilor de specialitate (in principal Comisiei juridice), ele nu au fost niciodată analizate. Senatul ar trebui sa-si ia in serios si sa-si exercite atributiile de verificare prevazute de Legea 144/2007.

Așteptăm completările voastre pentru eficientizarea activității CNI.

https://apador.org/wp-content/uploads/2013/09/cni.jpg 380 587 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2013-09-29 13:55:112020-09-10 12:57:59Ce este CNI și cum propunem noi să fie

Pro și contra CNI

10/09/2013/în Buna guvernare /de Rasista

Consiliul Național de Integritate văzut de principalii stakeholderi

Foști membri

Codru Vrabie, reprezentant al societății civile în CNI (2010 – 2012)

„În practică CNI este sub tutela ANI și nu invers”

CNI a fost înființat cu scopul explicit de a fi un tampon între ANI și Senat, pentru a proteja independența operațională a ANI de influența directă a grupurilor politice din Senat. În practică, însă, CNI este sub tutela ANI și nu invers.

Problema ține de:

  • lipsa de interes a membrilor CNI, care fac doar act de prezență, nu vor să piardă timpul și nu vor să se complice. Unii folosesc funcția din CNI doar ca pe o trambulină pentru obținerea unor funcții superioare;
  • lipsa stimulentului financiar pentru membrii CNI (indemnizația de ședință e 1% din salariul brut al președintelui ANI);
  • practica ANI de a verifica membrii CNI aflați în funcție (cam o treime din membrii CNI sunt verificati de ANI; permanent, 3 din cei 5 membri din comisia de evaluare a activității ANI sunt în verificare);
  • lipsa independenței financiare: CNI nu are personalitate juridică, deci nu are buget propriu, iar membrii săi sunt plătiți din bugetul ANI;
  • lipsa caracterului permanent al activității CNI. Pentru a exercita o supraveghere managerială efectivă a ANI, CNI ar trebui să aibă activitate permanentă. Întrunirea în ședințe lunare nu este eficientă.

Recomandă modificarea structurii sau desființarea CNI

 

  • CNI ar fi trebui să aibă în componență și un reprezentant al mediului de afaceri, întrucât conflictele de interese distorsionează mediul de afaceri din punct de vedere al competitivității.
  • Procesul-verbal al ședinței CNI se publică doar după ce e semnat în următoarea ședință CNI (deci, cu întârziere de cel puțin o lună). Întârzierea este prea mare și crează următoarea problemă: este posibil ca la următoarea ședință CNI să nu participe aceiași membri care au participat la ședința CNI din urmă cu o lună. Ar fi de preferat ca procesul-verbal să se publice în cel mult 3 zile de la data ședinței, doar sub semnătura președintelui CNI.
  • CNI nu a reușit să determine ANI să facă public „Manualul de proceduri adminstrative”, care a fost clasificat de ANI ca „secret de serviciu”. Acest manual conține normele de procedură care trebuie urmate de ANI atunci când verifică o persoană și ar trebui să fie cunoscute și de cel verificat.
  • Procedura de repartizare pe lucrători a cauzelor de competența ANI este clasificată și nu se poate verifica dacă se aplică sau nu o procedură de repartizare aleatorie.
  • Ar fi utilă o modificare a legii prin care CNI să fie înlocuit cu un consiliu cu personalitate juridică și activitate permanentă, având o componentă mai restransă (5-7 membri, plus un secretariat propriu, din 3 persoane). Membrii ar trebui să aibă și anumite calificări: management, resurse umane, comunicare, legislație, afaceri.

Alte variante ar fi:

  1. renunțarea la conceptul de tampon al CNI și transformarea sa într-un consiliu de administrație;
  2. transformarea CNI în comisie/subcomisie parlamentară, cu activitate permanentă, pe lângă Senat (în genul comisiei de supraveghere a activității SRI);
  3. renunțarea pur și simplu la CNI.

Actuali membri

 

  1. Membru din actuala structură a CNI (a solicitat protejarea identității)

Membrii CNI trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli

 

Membrii CNI nu trebuie să aibă nicio problemă privind integritatea și trebuie să fie deasupra oricărei bănuieli. De aceea nu trebuie să se teamă de nicun control din partea ANI, chiar dacă acest control se efectuează în timpul exercitării mandatului.

Legislația privind ANI și CNI nu ar trebui schimbată atâta vreme cât de la Comisia Europenă vin doar aprecieri pozitive la adresa activității ANI și CNI.

Nu recomandă modificarea legislației CNI pentru că rezultatul din Parlament ar putea îngreuna activitatea

Modificarea legislației privind ANI și CNI prezintă un mare și real risc: în Parlament poate ajunge un proiect de modificare a legii generos și chiar util, dar, odată ajuns în Parlament, proiectul poate fi modificat și transformat în ceva diametral opus față de ceea ce s-a dorit prin inițierea modificărilor. Astfel că există riscul ca actuala legislație să fie ciuntită și să se ajungă la îngreunarea activității ANI. Există precedente în sensul în care un proiect de lege a fost modificat în Parlament și a fost transformat în opusul celui trimis Parlamentului. De aceea, în prezent, ar trebui evitată orice inițiativă de modificare a Legii 144/2007, inițiativă care ar da ocazia politicienilor (parlamentarilor) să introducă unele prevederi prin care se restrânge sau se îngreunează activitatea ANI.

2. Membru din actuala structură a CNI (a solicitat protejarea identitatii)

ANI mai are nevoie de CNI

Componenta CNI este corespunzatoare, nu sunt prea multi membri. Practic, acum sunt 13 din totalul posibil de 16, pentru că nu și-au desemnat reprezentanți în CNI toate entitățile. Prin componenta CNI stabilită de lege s-a dorit o reprezentare cât mai largă și echilibrată. Este regretabil că asociațiile magistraților nu și-au desemnat reprezentant în CNI și că, în prezent, nici societatea civilă nu mai este reprezentantă.

Rolul CNI s-a schimbat. La început, preocuparea CNI a fost de a asigura „nașterea” ANI. CNI s-a ocupat, în prima perioadă, cu întocmirea de regulamente, organizarea de concursuri, redactarea de subiecte, stabilirea de bibliografii, pentru ca ANI să aibă personal calificat și să poată să înceapă să funcționeze. Acum, CNI are un rol de supreveghere și de pavăză pentru ANI. CNI nu e un consiliu de adminstrație, poate fi asemănat mai mult cu ceea ce este CSM pentru sistemul judiciar.

ANI mai are nevoie de CNI, chiar dacă CNI ar putea fi privit și ca un tutore. CNI sprijină în continuare ANI, iar Comisia Europeană a apreciat pozitiv actuala stare de lucruri, care presupune și existența CNI.

Ideea unui CNI mai profesionalizat, mai mic și permanent ar putea să aibă probleme de acceptare, în primul rând din cauza MCV, care apreciază pozitiv actuala stare de lucruri în materia integrității. Asta însemna că structura, atribuțiile și componența actuale nu ar putea fi modificate fără a se primi reacții negative în cadrul MCV.

S-ar recomanda suspendarea verificărilor membrilor CNI pe perioada mandatului și o creștere a indemnizațiie de ședință

  • Actuala legislație prevede pentru CNI suficiente pârghii de control cu privire la activitatea ANI, mai puțin activitatea operativă, care nu trebuie să se afle sub controlul CNI. Rapoartele ANI și cele de audit sunt verificate de CNI. Dacă există probleme, CNI poate interveni, potrivit atribuțiilor legale.
  • Pe durata mandatului, membrii CNI pot fi verificați de ANI. Ar fi de principiu bine o suspendare a verificărilor pe perioada mandatului, urmând ca după încetarea mandatului, membrii CNI să poată fi verificați de ANI și cu privire la perioada în care a operat suspendarea. Ar dispărea complet ideea de presiune la adresa membrilor CNI.
  • O soluție pentru ca semnarea proceselor-verbale să nu întârzie circa o lună ar fi introducerea semnăturii electronice.
  • Actuala indemnizație de ședință, redusă la 1% din venitul  salarial brut al directorului ANI, indemnizație care este de circa 70 lei, reduce serios motivația, intrucât au fost situații în care nu s-au putut acoperi nici cheltuieleile de deplasare cu această sumă. Înainte de modificarea legii din 2010, procentul era de 10% și era mai echitabil.

Președintele ANI – Horia Georgescu

Funcționarea ANI și CNI pot reprezenta modele și pentru alte țări

 

CNI este o structură necesară, care funcționează corespunzător. De altfel, o recentă evaluare a Comisei Europene a constatat că nu există probleme privind organizarea și funcționarea ANI și CNI, care pot reprezenta modele și pentru alte țări. CNI are componență și atribuții corespunzătoare.

CNI nu este supradimensionat, întrucât trebuie să aibă un caracter cât mai larg de reprezentativitate. În CNI sunt reprezentate categoriile celor verificați de ANI, iar această reprezentare este necesară și utilă. CNI are și rolul de a feri ANI de intervenția directă a politicienilor, întrucat, potrivit legii, ANI dă explicații CNI, iar nu direct politicienilor. În lipsa CNI, politicienii ar putea interveni direct în activitatea ANI.

Periodicitatea prevăzută de lege pentru rapoartele pe care presedintele ANI trebuie să le prezinte CNI (trimestrial) este corespunzatoare și nu este necesar ca rapoartele trimestriale să fie înlocuite de un singur raport, anual. CNI nu are posibilitatea legală de a interveni în activitatea operativă a ANI și nu va trebui să aibă niciodată această posibilitate.

Nu recomandă modificarea actualei organizări și găsește suspectă preocuparea ONG-urilor pentru asta

Orice inițiativă de modificare a Legii 144/2007, chiar și în cazul în care ar fi vorba numai de modificarea unor articole care se referă strict la CNI, nu este binevenită deoarece asta ar permite parlamentarilor să introducă și alte modificări ale acestei legi, prin care să se restringă/împiedice funcționarea normală a ANI. Actualul cadru legislativ permite o bună funcționare a ANI și nu trebuie modificat.

Este inoportună și chiar suspectă orice inițiativă a ong-urilor prin care s-ar putea ajunge la propuneri de modificare a Legii 144/2007 și consideră că preocuparea ong-urilor în acestă materie ar trebui să constea în extinderea noțiunii/categoriilor de conflicte de interese.

Membri ai societății civile

Georgiana Iorgulescu, director executiv Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

CNI este o pavăză pentru a masca faptul că ANI e stat în stat

CNI nu poate supraveghea activitățile operative ale ANI și este, practic, o pavăză pentru a masca faptul că ANI este stat în stat.

În CNI nu ar trebui să fie reprezentanți ai grupurilor parlamentare, dacă prin CNI se dorește protejarea îndependenței ANI de influența grupurilor politice.

Actualele atribuții ale CNI nu dau putere efectivă consiliului. Au importanță reală doar atribuțiile privind prounerea de numire în funcții la ANI, în rest atribuțiile nu dau putere reală CNI, un exemplu fiind atribuțiile privind analizarea rapoartelor prezentate CNI. Analiza nu e urmată și de altceva.

Membrii CNI pot fi supuși presiunilor ANI, prin inițierea de către ANI a unor controale sub pretextul verificării unor posibile conflicte de interese în care s-ar afla membrii CNI sau, ca în cazul Codru Vrabie, prin întocmirea de dosare penale.

Manualul de proceduri administrative a fost secretizat de ANI, or aceste proceduri, care trebuie să conțina și drepturile celor supuși verificării, ar trebui să fie publice, să fie accesibile tuturor, tot așa cum și codul de procedură penală și codul de procedură civilă sunt publice și accesibile tuturor. CNI nu poate face nimic pentru a corecta acest exces de secretizare din partea ANI, pentru că s-ar considera ca posibilă interferență în activitatea operativă, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența reală a CNI și a „puterilor” sale.

Recomandă restrângerea structurii CNI

  • CNI ar trebui să aibă o componență mult mai restrânsă, vreo 5 membri, nu contează de unde sunt, putem să zicem de unde să nu fie (desemnați de grupuri politice). Dar ei trebuie să aibă niște calificări.
  • CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea președintelui ANI.  Auditul extern e doar pe management și, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operațională. Nu există în prezent și un audit operațional, iar CNI ar trebui să poată dispune un audit pe partea operațională a activității ANI.

Laura Stefan, expert anti-corupție, membru Expert Forum

CNI nu trebuie să aibă nici cea mai mică inteferență cu activitatea operativă a ANI

 

CNI ar putea lipsi ca structură, dar nu trebuie uitat că a fost impus pentru înființarea și menținerea ANI de către factorii politici, deoarece CNI îi reprezintă pe cei controlați.

Dacă CNI nu dispare, atunci trebuie să rămână așa cum e și pe componență, și pe atribuții. Foarte puține lucruri pot fi ajustate și e vorba de acele atribuții care ar putea să interfereze cu activitatea operativă a ANI. CNI nu trebuie să aibă nici cea mai mică inteferență cu activitatea operativă a ANI.

Cei care lucrează la CNI trebuie să fie curați ca lacrima, deasupra oricăror bănuieli. De aceea, ei nu ar trebui să se teamă de niciun control pe care li l-ar face ANI în timpul mandatului de membru CNI. Este normal și nu constituie un factor de presiune ca ANI să verifice membrii CNI în timpul exercitării mandatului.

Nu recomandă modificarea legislației, ci introducerea criteriilor de competență pentru desemnarea membrilor

 

Ar fi bine să fie introdus și un criteriu de competență la desemnarea membrilor CNI, în sensul că persoanele care sunt desemante de instituții și apoi votate de Senat să fie doar dintre cele care au o pregătire de specialitate: juridică, economică sau managerială.

 

https://apador.org/wp-content/uploads/2013/09/cni.jpg 380 587 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2013-09-10 12:26:382020-09-10 12:34:52Pro și contra CNI
Pagina 24 din 25«‹22232425›

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Drepturi de autor - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor. OKNoPrivacy policy