APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania
Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org
Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.
Cerem parlamentarilor să nu voteze proiectul de lege privind înregistrarea cartelelor pre-pay
Semnatarii acestui apel își exprimă dezacordul față de adoptarea de către Guvern, în ședința din 9 aprilie 2014, a proiectului de lege privind înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice pre-plătite și le cer parlamentarilor să nu voteze proiectul.
Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.
Semnatarii consideră că și proiectul de lege adoptat de Guvern în ședința din 9 aprilie 2014 urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați în stil orwellian, specific unei societăți totalitare.
În plus aceasta este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani (găsiți aici o cronologie), toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament.
Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:
- toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
- toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
- înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.
Semnatarii solicită Guvernului să nu se transforme într-o anexă, cu mai puțin personal, a serviciilor de informații sau a CSAT-ului și să retragă acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private. De asemenea, le cerem parlamentarilor care își declară sau asumă convingeri de sorginte democratică să nu voteze acest proiect de lege, în cazul, previzibil, în care el nu va fi retras de Guvern.
Semnatari:
Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Pentru detalii
Maria Nicoleta Andreescu,
director executiv APADOR-CH,
0733.078.721
e-mail: office@apador.org
Legea Big Brother nu trebuia să existe! – a spus-o azi Curtea de Justiție a UE
Organizațiile semnatare salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a invalidat azi Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, cunoscută sub denumirea de „Directiva Big Brother”, și solicită autorităților române – Guvernului și Parlamentului – să procedeze de urgență la abrogarea legislației românești care transpune această directivă.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat astăzi invalidă Directiva[1] Europeană 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni.
Directiva a fost transpusă în ordinea de drept română prin Legea nr. 82/2012, în ciuda opoziției societății civile și cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituțională, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1258 din 8 octombrie 2009. Argumentele CCR s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viață privată, prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.
Organizațiile semnatare au cerut în repetate rânduri[2] autorităților române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanșării unei proceduri de infringement, și au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporționalității și toți cetățenii sunt tratați ca suspecți de săvârșirea unor infracțiuni.
Prin decizia de azi, CJUE a statuat că prin impunerea păstrării acestor date și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea și utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată este obiectul unei supravegheri constante.
Admițând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalității și siguranța publică, Curtea a constatat că legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității.
Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (și implicit directiva) reprezintă o interferență serioasă cu dreptul fundamental la viață privată statuat în Articolul 7 din Carta UE a Drepturilor Omului. Reamintim faptul că tratatele internaționale de drepturile omului, deci inclusiv Carta UE a Drepturilor Omului la care Romania este parte, au prioritate în fața legilor interne, în conformitate cu art. 20 din Constituția României.
Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfințește importanța respectării drepturilor și libertăților cetățenești pentru construcția europeană. Solicităm Guvernului și Parlamentului României să se alinieze acestei decizii și să adopte de urgență măsurile care se impun pentru abogarea Legii nr. 82/2012 și a celorlalte reglementări derivate din aceasta.
Semnatari:
Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Gheorghe Șerban, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP)
[1] Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE (JO L 105, p. 54, Ediție specială, 13/vol. 53, p. 51).
[2] http://blog.activewatch.ro/tag/big-brother/ ; http://www.apador.org/blog/traian-basescu-chemat-sa-nu-l-promulge-pe-big-brother/; http://apti.ro/opinii-ong-date-trafic-lege-august-2011; http://www.apador.org/observaii-la-proiectul-de-lege-privind-reinerea-datelor-generate-sau-prelucrate-de-furnizorii-de-servicii-de-comunicaii-electronice-destinate-publicului-sau-de-reele-publice-de-2/
Pentru detalii,
Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH,
0733.078.721
e-mail: office@apador.org website: www.apador.org
Jandarmeria, găsită vinovată pentru abuzuri asupra cetățenilor, dar lăsată nepedepsită
Acum șase ani, cu ocazia găzduirii summitului NATO, statul român a suspendat pentru câteva zile unele drepturi ale cetățenilor. Dreptul la liberă circulație a fost refuzat unor cetățeni ai Uniunii Europene, pentru că aveau asupra lor pliante sau CD-uri. Mai mulți cetățeni români au fost filați și reținuți abuziv, iar 60 de tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de către jandarmi. Folosim prilejul manifestărilor festiviste, generate de împlinirea a 10 ani de la intrarea României în familia NATO, ca să atragem atenția că s-au împlinit 6 ani de când responsabilii de abuzurile comise cu ocazia summit-ului NATO de la București sunt nepedepsiți, în ciuda faptului că justiția i-a găsit vinovați.
***
Ce spune procurorul de caz
Pe 2 aprilie 2008, aproximativ 60 tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de forțe ale Jandarmeriei Române, deși se aflau pe o proprietate privată, în incinta fostei fabrici Timpuri Noi, departe de locul desfășurării Summit-ului, unde organizau evenimente culturale. După aproape șase ani de plimbări între Parchetele civile și militare, justiția s-a pronunțat, totuși, asupra acestui caz, în decembrie 2013.
Ordonanța Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, nr. 104/P2013 din 16.12.2013 a identificat persoanele vinovate de abuzurile comise în hala de la Timpuri Noi, aceștia fiind lucrători ai Jandarmeriei și un singur angajat al Poliției. Aceștia au fost urmăriți penal pentru purtare abuzivă (art.250 din vechiul Cod Penal). Totuși, nu s-a dispus urmărirea penală pentru Art. 246. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) și nici pentru Art. 189. (Lipsirea de libertate în mod ilegal) în cazul polițiștilor de la Secțiile 10,11,12,13.
Din Ordonanță reiese că verificările interne ale Jandarmeriei au stabilit că în ziua de 2 aprilie 2008 au intervenit în zona Timpuri Noi efectivele Batalionului 3 Jandarmi, sub coordonarea lt.col. Lepădatu Ion. Au fost identificați 12 militari jandarmi prezenți la hala Timpuri Noi, aceștia fiind audiați de procurorul de caz. Aceștia nu și-au recunoscut faptele, procurorul consemnând în Ordonanță că pe parcursul urmăririi penale au avut o atitudine nesinceră, iar declarațiile lor sunt „neverosimile” – „În realitate, învinuiții au încercat să împiedice aflarea adevărului și tragerea lor la răspundere.” (pag.12)
Procurorul a constatat că din declarațiile martorilor și victimelor agresiunii, precum și din certificatele emise de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a confirmat existența unor agresiuni fizice împotriva persoanelor prezente în hală.
În dosar se mai menționează că SRI și MAI au comunicat că nu dețin date sau indicii privind pregătirea unor infracțiuni contra siguranței naționale. În schimb, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române susține că, la data de 2 aprilie 2008, „s-au confirmat date și indicii de pregătire a unor fapte de natură antisocială și infracțională”.
Chiar dacă procurorul care a soluționat acest dosar a considerat că gravitatea faptelor nu impune sanțiuni penale, responsabilitatea faptelor este clar atribuită lucrătorilor Jandarmeriei, aceștia fiind sacționați cu amenzi administrative de 1000 lei și plata cheltuielilor judiciare de 1000 lei/persoană („Având în vedere amploarea concretă, relativ redusă a agresiunilor exercitate asupra părților vătămate și caracterul lor episodic, respectiv modul, condițiile și împrejurările concrete în care au acționat învinuiții și ținând seama și de circumstanțele personale ale acestora, apreciez că faptele nu realizează gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind suficientă pentru îndreptarea acestora aplicarea unei sancțiuni administrative…”).
Pentru lipsirea de libertate a persoanelor conduse și reținute un timp îndelungat la secțiile de poliție s-a considerat că forțele de ordine au acționat legal, în limitele obligațiilor profesionale și fără încălcarea normelor procedurale, astfel încât nu s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva polițiștilor.
Ordonanța consemnează și una din cauzele pentru care dosarul a stagnat atât de mult. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu a transmis, timp de patru ani, niciun act de cercetare. („Nu a fost transmis niciun act de cercetare care să fi fost efectuat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, timp de aproape patru ani, fapt ce a creat dificultăți consecutive în vederea aflării adevărului judiciar, preum și a soluționării operative a cauzei.”)
***
Cu ocazia aniversării a șase ani de la summitul NATO de la București, folosim acest prilej pentru a atrage încă o data atenția asupra practicilor abuzive folosite uneori de Jandarmerie, a lipsei de respect pe care unii responsabili ai acestei instituții o manifestă față de cetățeni și drepturile lor, încurajați și de faptul că, după cum am arătat mai sus, justiția nu le sancționează abuzurile nici măcar atunci când, după ani de zile, ele sunt demonstrate.
Ultimii doi ani au consemnat noi abuzuri comise de jandarmi în timpul unor proteste de stradă sau a unor competiții sportive (dovada acestor abuzuri sunt amenzile anulate de instanțe), abuzuri care demonstrează nevoia unei schimbări radicale de paradigmă în interiorul acestei instituții, precum și a legislației românești privind adunările publice.
Considerăm că este momentul să aducem din nou în discuție necesitatea modificării legii adunărilor publice, demers mereu amânat de autorități, în ciuda declarațiilor de bune intenții ale reprezentanților Jandarmeriei sau MAI. De altfel, cu ocazia unui discurs ținut pe 18 februarie de Ziua Jandarmeriei, conducătorul Jandarmeriei anunța că și instituția pe care o conduce are aceeași intenție de a modifica Legea 60/1991, cu scopul ca aceasta „să devină un document european, care să ducă la o libertate accentuată a cetăţenilor în a-şi exprima o anumită atitudine”.
Organizațiile semnatare solicită Jandarmeriei și MAI să pună în dezbatere publică anunțatul proiect de modificare a legii adunărilor publice și să organizeze consultări cu societatea civilă.
Organizațiile semnatare:
ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Contact : Răzvan Martin, razvan@activewatch.ro, tel : 0729199393
Foto: Gheorghe Zugravu, cetățean al Republicii Moldova, agresat de jandarmi în hala de la Timpuri noi în urmă cu 6 ani.
Credit foto: Teo Zăbavă (ActiveWatch)
Protestăm față de presiunile la care este supus polițistul-avertizor de integritate din Poliția Piatra Neamț
APADOR-CH protestează față de presiunile la care este supus polițistul care a făcut publică înregistrarea camerei de supraveghere din sediul Poliției Municipiului Piatra Neamț, din 8 martie 2014, în care este surprins comisarul-șef Cezar Filip lovind o tânără.
Potrivit informațiilor din presă, un subofițer este anchetat disciplinar și penal pentru divulgarea acestei înregistrări.
APADOR-CH consideră că anchetarea polițistului pentru faptul că a făcut publice imagini din care rezultă, în mod evident, săvârșirea unei fapte penale (purtare abuzivă) nu are decât rolul de a intimida și alte persoane „tentate” să facă publice abuzuri sau alte încălcări ale legii.
Potrivit Legii nr. 571/2004, privind protecţia personalului din instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (cunoscută și ca „Legea avertizorilor de integritate”), avertizorii de integritate nu pot fi sancționați disciplinar sau administrativ ca urmare a unei avertizări în interes public pe care au făcut-o. În articolul 5 lit. a din legea amintită constituie avertizare în interes public semnalarea unor fapte de încălcare a legii prevăzute ca infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Printre acestea se numără și infracțiunea de purtare abuzivă (art. 296 al. 2 Cod penal), pentru care comisarul-șef Cezar Filip este cercetat penal. Iar conform articolului 8 din aceeași lege, instanţa va putea dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă avertizarea a fost făcută în interes public și cu bună-credinţă.
De asemenea, în cazul infracțiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevazută în articolul 304 al. 1 Cod penal, este sancționată penal numai divulgarea făcută fără drept și care afectează interesele sau activitatea unei persoane. Or, interesele/activitatea protejate de Codul penal nu pot fi decât interese și activități legale. Lovirea unei tinere de către șeful poliției, în sediul poliției, nu constituie o activitate legală. Așadar persoana care practica acea activitate ilegală (lovirea) și instituția din care face parte agresorul nu pot fi protejate de lege, prin interzicerea dezvăluirii ilegalităților.
În plus, atât dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cât și cele ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, prevăd că divulgarea ilegalităților comise de autorități constituite dezvăluiri făcute „cu drept”, nu „fără drept”. Conform articolului 13 din Legea nr. 544/2001, își pierd caracterul de informații clasificate și sunt de interes public, informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică. Articolul 24 al. 5 și articolul 33 din Legea nr. 182/2002 interzic expres clasificarea ca secrete de stat sau ca secrete de serviciu a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii.
În consecință, APADOR-CH cere public încetarea oricăror presiuni la adresa persoanelor care dezvăluie activități ilegale din cadrul autorităților publice și solicită minstrului de interene și conducerii parchetului să efectueze verificări urgente privind justificarea legală a anchetelor disciplinare și penale inițiate împotriva avertizorilor de integritate din cadrul Ministerului de Interne
Citiți și APADOR-CH a făcut un denunț penal împotriva șefului Poliției Piatra Neamț
Tu știi ce drepturi ai?
O campanie de informare APADOR-CH și un sondaj de stradă printre români, despre drepturile omului și despre ce se mai știe din revendicările pentru care s-a ieșit în stradă în 1989.
De ce s-a ieșit în stradă în 1989? – răspunsurile din 2014
Drepturile omului la români – ce știu oamenii despre drepturile lor fundamentale
Raport asupra cazului Gabriel-Daniel Dumitrache, decedat în incinta garajelor Secției 10 Poliție
Pe 4 martie 2014, Gabriel-Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, domiciliat fără forme legale în București, sector 3, a plecat în jurul orei 19 din casa unde locuia împreună cu mama sa și mulți alți membri ai familiei spre zona Unirii, la lucru. De etnie romă, Daniel n-avea studii, nici loc de muncă, dar pentru a-și câștiga existența lucra ca „parcagiu ” și „ om bun la toate”. În aceeași noapte (4 spre 5 martie), mai mulți polițiști s-au prezentat la mama lui acasă și i-au cerut un act de identitate al lui Daniel. La aproximativ 20 de minute după ce au plecat cu certificatul lui de naștere, polițiștii au anunțat familia că Daniel e mort.
Familia acuză poliția că l-ar fi bătut până l-a omorât. Conform documentelor oficiale, decesul s-a produs în str. Stelea Spătaru nr. 15, fost sediu al Secției 10 Poliție – unde acum funcționează Secția de Poliție pentru Centrul Vechi, care găzduiește și sala unde sunt conduși la secție “suspecţii” depistați de angajații Secției 10, precum și garajele Secției 10. Certificatul constatator consemnează drept cauze ale decesului anemia acută, hemoperitoneul masiv și ruptura de splină patologică. Actul este înregistrat cu data 05.03.2014, consemnează ca dată a decesului 4 martie 2014, dar rubrica destinată orei decesului nu este completată.
Reprezentanții APADOR-CH au discutat cu familia și vecinii lui Gabriel-Daniel Dumitrache, cu ultimele persoane care l-au văzut înainte să fie condus la sediul poliției, cu comandantul Secției 10 Poliție și cu comandantul Secției de Poliție pentru Centrul Vechi. De asemenea, au consultat comunicatul de presă emis de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe această temă, pe 7 martie 2014.
1. Familia și vecinii lui Gabriel-Daniel Dumitrache
Gabriel-Daniel Dumitrache locuia împreună cu mama sa, imobilizată la pat, într-o cameră de la demisolul unei clădiri situată în sectorul 3 într-o zonă în care sunt multe construcții dărăpănate, foarte apropiate, astfel că e aproape imposibil să nu se audă de la o clădire la alta orice zgomot mai intens. Conform rudelor, Daniel avea aproximativ 1,75 m înălțime și în jur de 75 de kilograme, constituție atletică. Era sănătos, deși în urmă cu aproximativ 6-7 ani consumase droguri, motiv pentru care a și executat 1 an și 3 luni de închisoare. A fost tratat pentru toxicomanie la Penitenciarul-Spital Rahova și se eliberase într-o stare de sănătate foarte bună, pe care și-a menținut-o. Ca „ om bun la toate” executa și munci grele, de exemplu mutări de mobilier.
Mama lui Daniel, pe care acesta o îngrijea, a relatat că băiatul a plecat de acasă în seara de 4 martie pe la ora 19, perfect sănătos, către parcările din zona Piața Unirii. În aceeași noapte, la ora 1 și 10 minute (deci deja în 5 martie), la geamul camerei, femeia a auzit bătăi și a văzut lumina unei lanterne. Erau polițişti de la Secţia 10 care i-au solicitat un act de identitate al lui Daniel. La întrebarea acesteia dacă l-au reţinut, poliţiştii ar fi răspuns că Daniel este reţinut, dar nu de ei, ci de Poliţia Capitalei. După aproximativ 10 minute, interval în care o rudă (Vasilica Marin, cumnata mamei) a adus un dosar cu acte în care a fost găsit certificatul de naştere al lui Gabriel-Daniel Dumitrache, poliţiştii ar fi luat actul şi ar fi plecat. Conform membrilor familiei şi vecinilor, aproximativ 20 de poliţişti, în patru maşini, au venit să ia actul de identitate.
După alte 20 de minute au revenit trei maşini de poliţie, iar un poliţist i-a dat Vasilicăi Marin certificatul de naştere şi i-a spus acesteia că Daniel e mort – „îl găsiți la IML, mergeți să-l luați mâine la 10 ”. Conform rudelor şi vecinilor, aceasta a început să strige de durere, astfel că toţi locatarii au ieşit din case şi au început să pună întrebări poliţiştilor. Aceştia ar fi dat răspunsuri contradictorii, ba că l-ar fi lovit o maşină, ba că ar fi fost reţinut la Poliţia Capitalei, după care au plecat. Rudele au relatat că s-au interesat în aceeași noapte la Poliția Capitalei dar și la Poliția Rutieră și că la aceste două instituții nu figurează niciun incident în care să fi fost implicat Daniel.
Un văr primar, Dan Ionescu, și alți doi apropiați au mers la IML să ridice cadavrul în dimineața zile de 5 martie între orele 10 și 11. Dan Ionescu a povestit reprezentanților APADOR-CH că pe corpul neînsuflețit se vedeau urme clare de violență: piciorul drept ar fi fost rupt mai jos de genunchi, maxilarul ar fi fost tumefiat, abdomenul umflat, pe tot corpul erau nenumărate răni mai superficiale sau mai profunde. Un prieten al lui Daniel, care a dorit să rămână anonim, a afirmat că e convins că piciorul drept era rupt, bazându-și afirmația pe experianța sa de lucrător la pompe funebre. Mai mulți membri ai familiei, care au văzut corpul decedatului în coșciug, au relatat că au văzut maxilarul rupt și urme de arsuri (ca de electroșocuri) pe piept.
Familia și apropiații lui Gabriel-Daniel Dumitrache consideră că acesta a fost victima violențelor comise de un anume polițist (cu complicitatea mai multora) de la Secția 10, polițist al cărui nume nu îl cunosc, dar care este poreclit „Moldoveanu”. Ei afirmă că acesta a lovit și umilit în alte rânduri cunoscuți ai familiei, tot romi, tot în incinta din strada Stelea Spătaru.
Familia crede că Daniel era deja mort când polițiștii au venit la mama lui, după miezul nopții, ca să îi ceară certificatul de naștere. De altfel data decesului, consemnată pe certificatul de deces este de 4 martie , ceea ce ar confirma suspiciunile familiei, în condițiile în care polițiștii au venit la ei acasă puțin după miezul nopții, deci pe 5 martie.
2. Ultimele persoane care l-au văzut pe Gabriel-Daniel Dumitrache, înainte să fie condus la sediul poliției – „parcagiii 1”
Parcagiii sunt acei oameni care le indică șoferilor un loc de parcare disponibil, în schimbul unei recompense bănești. Se cunosc între ei, „fac parcare ” în locuri oarecum stabilite, fără a intra unul pe locul celuilalt. Unii sunt de etnie romă, alții sunt sau au fost consumatori de droguri, mulți dintre ei nu au acte de identitate, o parte sunt oameni ai străzii. Singura trăsătură comună tuturor e sărăcia extremă.
Reprezentanții asociației au discutat cu cinci „parcagii ” care lucrează în zonele Unirii și Decebal. Toți știau că Dinte (Daniel) a murit și s-au declarat convinși că a fost omorât de un polițist blond zis „Moldoveanu ”. Au afirmat că și ei au fost bătuți de același polițist.
Unul dintre ei, „Chelie ”, a relatat că s-a întâlnit cu „Dinte ” (Daniel) în seara zilei de 4 martie, în jurul orei 19, în parcarea din fața magazinului Careffour Unirea, și că pe la ora 21.00 Daniel a plecat spunându-i că merge pe Decebal, ca să se întâlnească cu „Căpățână ”.
„Căpățână ” – Cristian Tudor – a confirmat că Daniel a venit pe Buleverdul Decebal în jur de ora 21.00, dar în scurt timp ar fi plecat să cumpere niște sendvișuri. Cât timp Dumitrache era plecat a venit o mașină de poliție cu un echipaj format din doi polițiști care a oprit și l-a amendat. Aceeași mașină de poliție a revenit în zonă după ce Daniel s-a întors de la cumpărături. Cei doi polițiști l-au luat pe Daniel, l-au suit în mașină și au plecat cu el. După spusele lui Cristian Tudor acest lucru s-a întâmplat între 21,30 și 22 pe Bulevardul Decebal la numărul 17 (e o zonă unde sunt multe cafenele și restaurante). Tudor i-ar fi întrebat pe polițiști de cel îl iau pe „Dinte” și i s-ar fi răspuns: „Taci, că te luăm și pe tine! ”.
3. Comandantul Secției 10 Poliție
Reprezentanții APADOR-CH au dorit să se informeze cu privire la anumite chestiuni de procedură care ar putea clarifica circumstanțele decesului lui Gabriel-Daniel Dumitrache în timp ce se afla în custodia polițiștilor angajați ai Secției 10.
Mai exact, comandantul a fost întrebat dacă în Secția 10 există registrul de evidență a persoanelor conduse administrativ la secția de poliție, registru prevăzut de procedurile interne ale poliției, și dacă a fost întocmit un proces verbal de contravenție sau alte acte din care să reiasă pentru ce motiv și cât timp a fost privată de libertate persoana în cauză. Comandantul a refuzat să răspundă la aceste întrebări care, în mod evident, nu ar fi putut periclita în vreun fel vreo anchetă în desfășurare. Acesta a solicitat ca întrebările să-i fie adresate în scris.
Singurele informații concrete furnizate au fost că: s-a deschis un dosar de moarte suspectă, că a fost sesizată Direcția Control Intern a IGPR și că în incinta din strada Stelea Spătaru nu există un sistem de supraveghere video. Comandantul a mai afirmat și că multe dintre declarațiile familiei și prietenilor decedatului sunt false.
4. Comandantul Secției de Poliție pentru Centrul Vechi
Reprezentantele APADOR-CH au vizitat şi Secţia de Poliţie pentru Centrul Vechi (în curtea căreia au avut loc evenimente soldate cu decesul lui Daniel, și unde se află garajele și o sală pe care o utilizează polițiștii Secției 10) şi au discutat cu comandantul secţiei. Acesta a spus că Secţia 10 de poliţie încă are la această adresă o sală pentru instructaj, vestiarele poliţiştilor, situate la subsolul clădirii, și garajele, dar că activităţile celor două secţii nu se suprapun.
Comandantul a afirmat că sala de instructaj aflată în clădirea Secției de Poliție pentru Centrul Vechi este folosită de angajații Secției 10 atunci când aplică măsura conducerii administrative asupra unor persoane, dar că nu poate da detalii asupra activităţii acestora, fiind o unitate separată.
5. Comunicatul de presă emis de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti
APADOR-CH consideră că informațiile conținute de comunicatul de presă emis2 de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe tema decesului lui Gabriel-Daniel Dumitrache sunt insuficiente și tardive. Comunicatul a fost emis pe 7 martie 2014, după ora 18, la trei zile de la deces, și nu face nicio referire cu privire la ora la care s-a produs decesul. Acest lucru este cu atât mai suspect cu cât nici certificatul constatator nu conține această informație.
Concluzii
- APADOR-CH consideră că informațiile disponibile până la momentul redactării acestui raport conduc la ideea că în cazul decesului lui Gabriel-Daniel Dumitrache au fost încălcate atât art. 3 al Convenției europene a Drepturilor Omului – Nimeni nu poate fi supus torturii ori tratamentelor inumane ori degradante cât și art. 2 al Convenției – Dreptul la viață, articol care consacră și obligația pozitivă a statului de a proteja acest drept;
- Decesul lui Gabriel-Daniel Dumitrache în incinta unei secții de poliţie confirmă din nou vulnerabilitatea persoanei conduse “administrativ” la sediul politiei. O astfel de persoană, deși este privată de libertate la fel ca un arestat sau reținut, este lipsită de orice mijloc legal de apărare (dreptul de a nu da declaraţii, dreptul de a fi asistat de un avocat, informarea imediată a familiei asupra locului în care se află etc.). Este absolut necesar ca garanțiile privind respectarea drepturilor persoanelor în perioada conducerii la secția de poliție să fie reglementate prin lege, în cel mai scurt timp;
- Întârzierea cu peste 3 zile a publicării comunicatului DGPMB privind decesul lui Gabriel-Daniel Dumitrache este un indiciu – după opinia APADOR-CH – că se încearcă muşamalizarea cazului;
- Întrucât în legătura cu decesele survenite în sediile poliţiei parchetul are obligația legală de a efectua o anchetă, APADOR-CH solicită ca ancheta să fie rapidă, temeinică și eficientă, urmând ca publicul să fie informat asupra soluţiei adoptate.
Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic
Adelina Boboșatu
12 martie 2014
_________
1 Mulțumim în mod special lui Marian Ursan, Președinte Carusel – www.carusel.org dar şi activiștilor din alte organizații: www.rhrn.org, https://www.facebook.com/badd.org, http://www.senspozitiv.ro/ , pentru sprijinul acordat în realizarea acestei secțiuni a raportului.
2 http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/03/07/comunicat-de-presa-dgpmb-18-32-02
http://b.politiaromana.ro/index.php?limitstart=3
Protestăm față de decizia Curții Constituționale care permite dizolvarea arbitrară a organizațiilor neguvernamentale
APADOR-CH protestează față de decizia Curții Constituționale din 5 februarie 2014, luată cu majoritate de voturi , privind legea de modificare și completare a O.G. nr. 26/2000 care reglementează asociațiile și fundațiile, și consideră că o astfel de decizie nu poate fi explicată decât prin structura politizată a Curții Constituționale.
Această decizie surprinzătoare a Curții Constituționale permite dizolvarea arbitrară a asociațiilor și fundațiilor care au fost înființate legal, prin hotărâre judecătorească, unele cu mulți ani în urmă, dar care poartă o denumire care nu mai este pe placul parlamentarilor din prezent.
În urma acestei decizii, se pune întrebarea cum își mai pot desfășura în mod normal activitatea asociațiile și fundațiile, cum mai pot să atragă noi membri, să participe la concursurile pentru finanțarea de proiecte și să se dezvolte instituțional în condițiile în care nu mai au siguranța existenței lor, adică în condițiile în care se pot trezi dizolvate pentru chestiuni ce țin de înființare (denumirea), deși instanța judecătorească a atestat irevocabil că înființarea lor a respectat toate condițiile legale, inclusiv cele privind denumirea.
APADOR-CH consideră ca o astfel de decizie, luată cu majoritate de voturi , care afectează grav funcționarea organizațiilor neguvernamentale, nu poate fi explicată decât prin structura politizată a Curții Constituționale, care, potrivit actualei reglementări din Constituție, nu are în compunere doar judecători de carieră, ci juriști numiți de diferite entități politice sau de proveniență politică. Din acest motiv, este rezonabilă presupunerea că raportul/conflictele dintre diversele forțe politice care au desemnat juriști în compunerea Curții ar putea distorsiona o analiză strict tehnică și imparțială a chestiunilor juridice ridicate prin excepția de neconstituționalitate.
Reamintim că în cursul anului 2013, cu ocazia propunerilor motivate pe care le-a formulat pentru revizuirea Constituției (transmise Forumului Constituțional și comisiei parlamentare speciale), APADOR-CH a susținut constant că este nevoie de reformarea Curții Constituționale prin instituirea unei secții distincte, formate numai din judecători de carieră, care să soluționeze excepțiile de neconstituționalitate privind actele normative, întrucât aceste excepții se referă la chestiuni strict juridice, nu politice.
Celelalte probleme de aplicare a Constituției, altele decât excepțiile de neconstituționalitate, pentru că au o natură preponderent politică, pot fi soluționate de o altă secție a Curții Constituționale, care nu este compusă din judecători de carieră, ci din juriști numiți de entități politice.
Propunerile APADOR-CH privind revizuirea Constituției, inclusiv reformarea Curții Constituționale pot fi citite aici .
APADOR-CH solicită Guvernului ca, pe calea ordonanței de urgență, la care a recurs deja în alte situații, mai puțin grave decât cea de acum, să abroge articolul II din legea de modificare și completare a OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, articol care prevede dizolvarea arbitrară a organizațiilor neguvernamentale.
Maria-Nicoleta Andreescu
Director Executiv APADOR-CH
0733.078.721
Scrisoare ONJN – Nu incepeti cenzurarea Internetului!
Către Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc
Calea Victoriei nr. 9, sectorul 3, București
4 februarie 2014
Stimată doamnă președinte Cristinela Odeta Nestor,
Organizațiile semnatare vă atrag atenția asupra încălcării drepturilor omului prin cenzurarea accesului la Internet de către furnizorii de servicii de acces la Internet (ISP).
Subliniem că orice măsuri de blocare a unor site-uri web prin intermediul furnizorului de servicii Internet, în afara unui act de justiție, constituie o măsură de cenzură a conținutului media online , măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și în special a dreptului la liberă exprimare.
Vă aducem la cunoștință că au existat și există numeroase discuții atât în România, cât și la nivelul UE, în ceea ce privește blocarea site-urilor web prin ISP pentru diverse tipuri de conținut ilegal (ex. pornografie infantilă, distribuire produse etno-botanice) sau dăunător (ex. pornografie adultă, încălcarea drepturilor de autor – tratatul ACTA), iar organizațiile semnatare au explicat în nenumărate rânduri 1 nu doar ilegalitatea unui astfel de act, ci și inutilitatea din punct de vedere tehnic.
Avem în vedere în special articolul 7 litera c) din Hotărârea nr. 298 din 29 mai 2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc ce prevede monitorizarea și supravegherea jocurilor de noroc cu ajutorul furnizorilor de internet și articolul 26 ce introduce articolul 73 3 din Hotărârea nr. 823 din 10 august 2011 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, dar și o nouă Ordonanța de care dumneavoastră ați vorbit în mass-media.
Astfel de măsuri de blocare prin ISP reprezintă în fapt măsuri de cenzură a accesului la un site web, care este unanim recunoscut ca un mijloc de comunicare în masă, ceea ce ar contraveni Constituției României Art.30 alin (2) Cenzura de orice fel este int erzisă și alin (4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.
Considerăm că astfel de măsuri de blocare afectează negativ sectorul serviciilor de comunicații electronice (Internet) și pot duce pe scară largă la foarte multe probleme tehnice, inclusiv la încetinirea întregii rețele și funcționarea greșită sau cu un randament foarte redus. Sunt deja documentate cazuri la nivel mondial în care, în funcție de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe același IP sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conținut discutabil.
Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se dorește nu numai crearea unei liste negre cu societăți neautorizate care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar și identificarea website-urilor care în cadrul unor activități de marketing, reclamă, publicitate sau alte activități cu caracter promoțional, oferă legături către jocurile de noroc. Atenționăm asupra arbitrarului acestei prevederi și semnalăm faptul că ridică numeroase probleme de interpretare. 2 Observăm în același timp că nu se menționează dacă aceste companii se adresează consumatorilor români sau străini, aspect ce pune anumite probleme legate de jurisdicția aplicabilă site-urilor blocate. Nu există nicio procedură de rezolvare a erorilor legate de un site sau altul.
În același timp reamintim obligația statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește faptul că accesul la Internet nu poate fi blocat sau limitat în mod abuziv, prevedere susținută în pachetul de directive în domeniul comunicațiilor electronice 3.
În același timp, măsura de blocare a unor site-uri este total ineficientă deoarece există o multitudine de modalități prin care utilizatorul sau deținătorul unui site poate evita cenzura prin ISP. De exemplu: utilizarea adresei IP în loc de domeniu, schimbarea manuală a DNS-urilor, utilizarea de servicii de tip proxy sau VPN, utilizarea de software specializate de anonimizare – gen Tor – ca o foarte scurtă listă cu metode posibile de evitare a măsurii blocării unui site. Toate măsurile de mai sus pot fi găsite și implementate la o banală căutare cu orice motor de căutare, fiind disponibile în mod liber.
Având în vedere implicațiile negative grave pe care le au astfel de măsuri pentru drepturile omului și mediul online per ansamblu, vă solicităm să modificați hotărârile de guvern mai sus menționate în sensul anulării prevederilor care fac posibilă cenzura și să implementați metode alternative care să ia în considerare realitățile Internetului de astăzi.
De asemenea, vă atragem atenția că adoptarea unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență care ar impune blocarea site-urilor web este neconstituțională din punct de vedere formal, întrucât se încalcă dispozițiile art. 115 alin. 1 și 6 din Constituție, potrivit cărora nu pot fi emise nici ordonanțe simple și nici ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituție. Or, dreptul la libertate de exprimare, dar și dreptul la viață privată care poate fi afectat, sunt prevăzute în Constituție și măsurile propuse de dvs. afectează grav acest drepturi, prevăzute atât în Constituție, cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului sau Carta Drepturilor Omului a UE (parte din Tratatul de la Lisabona).
Toate aceste aspecte care pot afecta libertatea de a accesa Internetul trebuie discutate public și nu decise de o manieră discreționară de o autoritate sau alta. Nu putem să nu observăm faptul că proiectul de ordonanță este disponibil spre o „așa zisă consultare publică” pe un site necunoscut opiniei publice largi 4, care nu este indexat în vreun motor de căutare, fără o dată a publicării și fără nicio informare pe site-ul principal al Guvernului.
Astfel în conformitate cu Art 6 alin (7) din legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică vă cerem organizarea unui întâlniri în care să se dezbată proiectul de act normativ și care să fie anunțată public nu doar prin Oficiu, ci și prin site-ul oficial al Guvernului României.
În concluzie subliniem faptul că măsurile în vigoare nu sunt deloc proporționale și că există o serie de alte metode de a combate funcționarea ilicită a societăților de pariuri sportive sau jocuri de noroc. Totodată aducem în atenție importanța păstrării valorilor democratice și necesitatea de a nu se interveni la nivel statal în buna funcționare a Internetului printr-o măsură de cenzură ce contravine bunelor practici și reglementărilor europene, în speță art. 1 alineatul (3 a ) din Directiva 2002/21/CE care prevede obligația statelor membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv.
Cu consideraţie,
ActiveWatch www.activewatch.ro
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR – CH) www.apador.org
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) www.apti.ro
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI www.cji.ro
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații- CRJI – www.crji.org
Fundația Ceata – www.ceata.org
1Vezi de exemplu Comunicat de Presa 21 Iulie 2011 – Comunicat de presă: Blocarea unui site de Internet prin ISP este o măsură de cenzură – http://apti.ro/Blocarea-unui-site-de-Internet-prin-ISP-este-o-masura-de-cenzura
2 O pagină de Facebook este o pagina web? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro arata rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com? Dar Okidoki.ro? Un link către un torrent poate blocat? etc.
3Directiva 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, Directiva 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora, Directiva 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, așa cum au fost modificate de Directiva 2009/140/CE.
4 Proiectul este la http://www.onjn.gov.ro/relatii_pubilce/anunuri/transparen-decizional dar nu și în zona de proiecte de acte normative.
Guvernul vrea să pedepsească infracțiunile înainte de a fi comise
Proiectul de ordonanță elaborat în grabă de Ministerul Justiției, la finele săptămânii trecute, la presiunea societății civile, demonstrează încă o dată că modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală nu trebuie să se facă pe genunchi, deoarece asta riscă să arunce în haos funcționarea normală a procesului de justiție și să facă mai mult rău decât să repare ceea ce s-a stricat prin intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a noilor Coduri.
APADOR-CH atrage atenția că în acest proiect de ordonanță există grave erori, cum ar fi cercetarea penală a unor infracțiuni înainte ca acestea să fie înfăptuite sau supravegherea (interceptarea telefoanelor/mailurilor/smsurilor/altor comunicații, urmărirea persoanei în spațiul public și/sau la domiciliu etc) persoanelor care nu au săvârșit o infracțiune, ci doar sunt bănuite că o vor săvârși, într-un viitor nedeterminat.
APADOR-CH susține că modificarea Codului de Procedură penală nu trebuie făcută în grabă, în mod improvizat, ci pe calea procedurii parlamentare, pentru redactarea corespunzătoare a noilor texte de lege și corelarea lor cu celelalte dispoziții din coduri.
Comentariile APADOR-CH pe marginea ordonanței de urgență de modificare a noilor Coduri
1. Cu titlu general , APADOR-CH consideră că printr-o ordonanță de urgență nu poate fi reglementat, nici măcar parțial, regimul supravegherii persoanelor , întrucât prin supraveghere (interceptarea telefoanelor/mailurilor/smsurilor/altor comunicații, urmărirea persoanei în spațiul public și/sau la domiciliu etc.) este afectat un drept prevăzut în Constituție, respectiv dreptul la viață intimă, familială și privată prevăzut (și ocrotit) în articolul 26 din Constituție.
Astfel, consecința singură și directă a modificării art. 305 alin. 1 din noul Cod de Procedură penală, propusă la art. 3 pct. 5 din proiectul ordonanței de urgență, este că vor fi incluși în categoria persoanelor care vor putea fi supravegheate și cei care nu au săvârșit o infracțiune, ci doar sunt bănuiți că o vor săvârși, într-un viitor nedeterminat.
Art. 115 alin. 6 din Constituție interzice expres emiterea de ordonanțe de urgență prin care se afectează drepturile și libertățile prevăzute în Constituție. Or, efectul produs de ordonanța de urgență al cărei proiect este în discuție, de a lărgi sfera persoanelor care vor putea fi supravegheate de la cei care au săvârșit o infracțiune la toți cei care ar putea săvârși cândva o infracțiune, reprezintă o afectare a dreptului persoanei la viața intimă, familială și privată.
De aceea, asociația consideră că, pentru respectarea căii constituționale, este necesar ca modificările preconizate ale noului cod de procedură penală să nu se facă prin ordonanță de urgență (OUG), ci prin lege, astfel că prezentul proiect de OUG ar trebui înlocuit cu un proiect de lege.
*
2. Cu privire la art. 3 pct. 5 din proiectul de OUG, prin care este modificat art. 305 alin. 1 din codul de procedură penală , prin introducerea posibilității de a începe urmărirea penală chiar mai înainte de comiterea unei fapte penale, deci doar pentru pregătirea comiterii unei fapte penale.
Singura explicație și consecință a acestei modificări, așa cum rezultă și din dezbaterea publică intensă din aceste zile, este că, deoarece supravegherea nu poate fi dispusă decât după începerea urmăririi penale, s-a extins în mod exagerat și nepermis, posibilitatea de a începe urmărirea penală.
Astfel, de la situația normală în care urmărirea penală se începe după săvârșirea unei fapte penale (în forma consumată sau ca tentativă), s-a ajuns acum la prevederea posibilității de începere a urmăririi penale mai înainte de săvârșirea unei fapte penale.
APADOR-CH precizează că, în mod logic, nu este posibilă începerea urmăririi penale cu privire la o faptă penală inexistentă/nesăvârșită , adică o faptă a cărei executare nici nu a început, ci doar se află într-o fază de pregătire/proiect nesancționată de legea penală.
Acest motiv de începere a urmăririi penale contravine chiar art. 285 al. 1 din noul Cod de Procedură penală , care prevede că urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor pentru a dovedi existența unei infracțiuni, adică a unei fapte deja comise , iar nu pentru a dovedi eventualitatea săvârșirii, într-un viitor aproximativ, a unei infracțiuni.
Dacă legiuitorul consideră că anumite acte de pregătire a săvârșirii unei infracțiuni prezintă un pericol social deosebit, soluția legală este de a incrimina aceste acte pregătitoare, deci de a le prevedea în codul penal ca infracțiuni distincte .
În prezent, există în Codul Penal astfel de incriminări. Spre exemplu, în art. 412 alin. 2 din noul Cod Penal este prevăzută ca infracțiune distinctă efectuarea unor acte preparatorii (producere sau procurare de mijloace sau instrumente necesare, luarea de măsuri= organizare, planificare etc.), acte prin care este pregătită săvârșirea unor infracțiuni ca :
-trădare
-atentat contra unei colectivități
-atentat care pune în pericol securitatea națională
-acte de diversiune
-acțiuni ostile contra statului etc.
De aceea, asociația consideră că sintagma ” pregătirea unei infracțiuni ”, care are și un caracter extrem de vag, nu mai este necesar să fie menținută în Codul de Procedură penală, întrucât actele de pregătire considerate ca periculoase de către legiuitor sunt deja prevăzute ca infracțiuni distincte în Codul Penal. Observații în același sens au fost transmise de asociație încă din anul 2009, când a formulat comentarii cu privire la proiectul noului Cod de Procedură penală.
Aceasta înseamnă ca supravhegerea unei persoane să nu mai poată fi dispusă pe motivul generic și ambiguu că aceasta ar pregăti săvârșirea unei infracțiuni, ci doar pe motivul că persoana respectivă a săvârșit deja o infracțiune, și anume cea prin care este pedepsită efectuarea anumitor acte de pregătire.
Asociația subliniază că, deși procurorul are un rol important în faza de urmărire penală (fază în care se efectuează interceptările convorbirilor/supravegherea persoanelor), totuși reglementarea din codul de procedură penală nu trebuie să se supună total voinței sau cerințelor parchetului, ci trebuie să existe o armonizare, un echilibru între, pe de o parte, solicitările parchetului de legiferare a folosirii extinse a tehnicilor de supraveghere și, pe de altă parte, cerințele asigurării respectării drepturilor civile, printre care și dreptul la viata intimă, familială și privată.
Maria-Nicoleta Andreescu
Director Executiv APADOR-CH
0733.078.721