Când „liberalismul” calcă libertatea de exprimare în picioare — la centru și în teritoriu
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) condamnă comportamentul agresiv și jignitor manifestat de unii oficiali la adresa jurnaliștilor, atât la nivel local, cât și central. Astfel de incidente, tot mai frecvente în ultima perioadă, reprezintă o amenințare gravă la adresa libertății presei și a dreptului publicului la informare, principii fundamentale într-o societate democratică.
Cazul jurnalistului Emil Mihail Tatu din Constanța
Un caz recent este al jurnalistului Emil Mihail Tatu de la Constanța TV, care, în cadrul unei conferințe de presă din 25 septembrie 2025, la Primăria Constanța, a fost ținta unor replici agresive și jignitoare din partea primarului PNL Vergil Chițac.
La o întrebare legitimă a jurnalistului, privind domiciliul efectiv al primarului, în raport cu exercitarea mandatului, primarul a dat un răspuns sfidător: „Nu intereseaza pe nimeni unde dorm eu” și „Dacă vreți, mai vin o dată la dumneavoastră în emisiune și vă mai calc o dată în picioare.” Ulterior, într-o emisiune TV, primarul a continuat atacurile, calificându-l pe jurnalist drept „o haimana de presă lipsită de geniu și de talent”.
Acest tip de reacție, din partea unui demnitar, este inacceptabil și are un efect de intimidare a presei, descurajând jurnaliștii să adreseze întrebări esențiale, chiar dacă incomode, pentru transparența actului de guvernare.
Cazurile Ciucu și Bolojan, de la București
În mod normal, în astfel de luări de poziție în sprijinul jurnaliștilor, „manualul de comunicare” prevede o responsabilizare în primul rând a partidului din care face parte primarul agresiv. Partidul ar trebui să-l cheme la ordine și să-i explice că nu așa se vorbește cu presa, care până la urmă este un intermediar între oficiali și cetățeni. În acest caz, însă, pare că domnul primar Chițac nu a făcut decât să copieze comportamentul liderilor săi de la centru, adăugând de la sine și ceva grobianism.
Căci din păcate, acest tip de atitudine nu este doar un caz izolat, o modă constănțeană, ci reflectă un tipar comportamental tot mai des întâlnit în rândul liderilor PNL chiar la nivel central. Nu mai demult decât luna trecută, prim-vicepreședintele PNL și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a părăsit conferința de presă după doar patru minute, vizibil iritat de întrebările repetate ale unui jurnalist privind contractele PNL cu presa. Ciucu a refuzat să răspundă la întrebări legitime, considerându-le o „obsesie” a jurnalistului.
Ieșiri similare din conferințele de presă, în care a primit întrebări incomode, a avut însuși premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, nemulțumit de aceleași „obsesii” ale puținilor jurnaliști care mai îndrăznesc să întrebe de banii dați partidelor sau unei părți a presei.
APADOR-CH își exprimă așadar îngrijorarea și protestul față de această restrângere vizibilă a libertății de exprimare în societatea românească, și față de lipsa de transparență tot mai prezentă în actul de guvernare. Aceste derapaje contravin atât principiilor democratice fundamentale, dar și promisiunilor fierbinți și repetate, făcute de actuala putere, după ultimele alegeri, când ne spuneau ce guvernare deschisă și responsabilă o să urmeze.
Este esențial ca oficialii să înțeleagă rolul crucial al presei într-o democrație – acela de „câine de pază” al interesului public. Comunicarea între putere și cetățeni nu este unilaterală, ci trebuie să aibă două sensuri. Iar pe unul dintre ele este dreptul cetățenilor și al presei să pună întrebări și să primească răspunsuri la ele.
Atacurile personale, intimidările și refuzul de a răspunde la întrebări legitime subminează încrederea publicului în instituții și erodează fundamentele statului de drept. Iar așa cum ne tot spune șeful statului, președintele Nicușor Dan, ascensiunea partidelor etichetate ca extremiste în opțiunile electoratului s-ar datora de fapt neîncrederii în actul guvernării.
APADOR-CH va continua să monitorizeze cu atenție aceste cazuri și să apere drepturile fundamentale ale jurnaliștilor și ale cetățenilor la o informare corectă și liberă.