Articole

Votul prin corespondență, în pericol de moarte pe ultima sută de metri

27/10/2015/în Comunicate /de Rasista

În urma criticilor adresate de mai multe ONG-uri, parlamentarii au organizat o dezbatere pe tema legii votului prin corespondență luni, 26 octombrie la ora 17, deși termenul limită pentru depunerea amendamentelor pentru membrii Camerei Deputaților era 26 octombrie ora 14. Amendamentele și recomandările transmise de organizațiile societății civile sunt luate în considerare doar dacă sunt preluate și asumate de parlamentari, iar singurii care mai pot depune amendamente până astăzi sunt membrii Comisiei parlamentare pentru legi electorale. Deși recomandări au fost transmise de mai bine de o lună de către mai multe ONG-uri, puține dintre ele, mai ales în privința unor puncte esențiale, se regăsesc în proiectul de lege.

La dezbaterea de ieri au participat ONG-uri și instituții publice relevante pentru organizarea votului prin corespondență. În cadrul discuțiilor, am arătat că, din păcate, această întâlnire poate fi tardivă și/sau inutilă, în ciuda posibilelor bune intenții, pentru că în continuare riscăm să avem o lege inaplicabilă, iar unele dintre amendamentele transmise de partide sau instituții o pot îngropa cu totul. Am primit „asigurări” că unele amendamente deja transmise vor fi respinse în urma consensului dintre membrii comisiei. Totuși trebuie să luăm în calcul că multe dintre amendamentele depuse până în acest moment de către membrii Comisiei parlamentare pentru legi electorale (până în acest moment nu am avut acces la posibilele amendamente depuse de PNL sau de grupul minorităților) nu fac altceva decât să altereze legea în mod irecuperabil și să o transforme într-un act normativ care nu poate fi aplicat decât cu restricții semnificative.

Reamintim propunerile UDMR de a desființa înregistrarea on-line și de a solicita documente legalizate pentru înscrierea în Registrul Electoral. Amendamentele propuse de PSD introduc alte limitări: elimină înscrierea electronică (păstrând numai opțiunea în scris), se referă numai la parlamentare, fără prezidențiale și alegerile pentru Parlamentul European, respectiv elimină detaliile referitoare la solicitarea unui nou buletin de vot, dacă pachetul cu documente este pierdut, furat sau distrus din motive care nu au legătură cu alegătorii. Ambele formațiuni politice au eliminat posibilitatea de a imprima buletine de vot direct de către alegători. Mai mult, Ministerul Afacerilor Externe propune introducerea preînregistrării generale obligatorii, o decizie care ar putea limita drastic posibilitatea cetățenilor din străinătate de a vota.

Pe lângă aceasta, în urma discuțiilor de ieri seară nu avem încă răspunsuri la două întrebări fundamentale pentru implementarea legii votului prin corespondență:

1. Cum asigurăm trasabilitatea buletinului de vot astfel încât să evităm o nouă sursă de frustrare pentru cetățenii români care vor dori să voteze din afara țării?

2. Are Poșta Română capacitatea și cadrul legal prin care să poată duce la capăt responsabilitatea care i se dă prin lege în buna desfășurare a votului la distanță?

Considerăm că Parlamentul României și partidele politice intenționează să voteze o lege care nu poate fi aplicată fără probleme, care are încă articole neclare și principii discriminatorii. Organizațiile societății civile au transmis încă dinaintea votului în Senat recomandări pe tema acestei legi, care ar fi putut elimina aceste controverse. În condițiile în care aceste probleme nu sunt soluționate în sedința Comisiei parlamentare pentru legi electorale de astăzi sau în timpul dezbaterilor și votului din plen, considerăm că această lege este una populistă, rezultat al negocierii partidelor și nu una în folosul cetățenilor și ne delimităm de acest proiect.

Semnatari:

Expert Forum

Academia de Advocacy

ActiveWatch*

Asociația Civitas ’99*

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki

Asociatia Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni*

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român pentru Politici Europene

Centrul pentru Studiul Democrației

Centrul de Resurse pentru participare publică*

Centrul pentru Resurse Civice

Expert Forum*

Freedom House România

Funky Citizens*

Grupul pentru Democrație Participativă Plenum*

Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS

Daniel Tarnovschi, sociolog

Constantin Mârza, observator international

* organizații membre ale Coaliției Politică fără Bariere

*sursa foto

Parlamentarii vor închisoare pentru cine nu pare suficient de patriot

16/10/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

Protest faţă de încercarea unor parlamentari de a limita libertatea de exprimare, prin pedepsirea cu închisoarea a celor care nu par suficient de patrioţi

APADOR-CH și alte cinci organizații neguvernamentale protestează faţă de iniţiativa unui număr de 36 senatori şi deputaţi din coaliţia parlamentară majoritară, PSD-UNPR, de a reintroduce în Codul penal infracţiunea de “Ofensă adusă unor însemne” (redenumită “Ofensa adusă unor însemne naţionale”), infracţiune care tocmai fusese eliminată din legislaţia penală odată cu adoptarea noului Cod penal.

Potrivit propunerii legislative iniţiate de “grupul celor 36”, vor deveni infractori şi vor fi pedepsiţi cu maximum 3 ani de închisoare autorii şi distribuitorii/difuzorii unor discursuri, scandări, articole, filme, cântece, desene/caricaturi care vor fi considerate de procurori şi judecători că exprimă lipsă de respect, faţă de steagul ţării, de imnul ţării, de emblemele sau semnele folosite de autorităţile publice (de exemplu, lipsa de respect faţă de ecusoanele şi semnele ANAF, faţă de stemele judeţelor şi municipiilor, faţă de insignele poliţiştilor sau magistraţilor, faţă de roba magistraţilor etc.)

În prezent, lipsa de respect faţă de imn sau steag sunt sancţionate, prin reglementări speciale, cu amendă contravenţională (HG nr. 1157/2001). Sancţionarea prin amendă contravenţională a lipsei de respect față de “însemnele naţionale” este arhisuficientă, iar dublarea sa cu o sancţiune penală, care presupune anchetă penală, judecată penală şi riscul pedepsei cu închisoarea, nu denotă decât intenţia străvezie a parlamentarilor din coaliţia majoritară de a împiedica exprimarea în public a unor atitudini şi opinii critice la adresa autorităţilor.

Reamintim parlamentarilor că, în loc de limitarea arbitrară a libertăţii de exprimare, o formă mult mai credibilă de a-şi manifesta patriotismul constă în iniţierea unor proiecte de legi pentru transparență deplină a activităţii autorităţilor publice, în scopul prevenirii faptelor de corupţie şi de cheltuire discreţionară a banului public.

În consecinţă, organizaţiile adresează parlamentarilor solicitarea publică de a respinge acest proiect de lege “patriotică”. În acelaşi timp, solicită Preşedintelui României, ca în cazul în care parlamentarii nu vor rezista ispitei cu iz electoral de a poza în vajnici patrioţi, să nu promulge eventuala lege de modificare a Codului penal prin care se intenţionează reintroducerea infracţiunii de “Ofensă adusă unor însemne”.

Semnatari:

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH

Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI

ActiveWatch

CeRe

Societatea Academică din România – SAR

Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație – CRJI

S-au alăturat demersului și:

Convenția Organizațiilor de Media

Grupul pentru Dialog Social

SELF – Societatea pentru Libertate, Evoluție și Fericire

ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România

Discriminare la propunerile în Consiliul antidiscriminare

02/04/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

București, 2 aprilie 2015

APADOR-CH protestează față de modul superficial și discriminatoriu în care Parlamentul i-a audiat și numit pe noii membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Candidații au fost departajați încă de la audierea în comisiile reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, în data de 24 martie 2015, când în numai jumătate de oră au fost „audiate” 17 persoane. Fiecare candidat a fost nevoit să-și prezinte în maximum 2 minute „experiența profesională relevantă în domeniu” (un video de la audieri poate fi văzut aici). După acest simulacru de audiere, deliberările și votul au avut loc cu ușile închise, iar rezultatul sec a fost anunțat la final, prin citirea numelor celor 6 „aleși” pentru care comisiile au dat aviz favorabil: trei candidați propuși de PSD, unul de UDMR, unul de PNL și un independent. Cu o singură excepție, toți cei aleși erau foști membri CNCD.

Într-o manieră la fel de opacă s-a procedat ieri, la 1 aprilie, la o reaudiere rapidă a unuia dintre candidați, pentru a putea fi introdus suplimentar pe lista celor cu aviz favorabil. Candidatul Grupului minorităților naționale, care conform procesului verbal al primelor audieri primise 7 voturi și aviz nefavorabil, a fost reaudiat într-o ședință fulger a cărei convocare s-a decis în după amiaza zilei precedente. La reaudiere candidatului i-au fost descoperite noi competențe profesionale, astfel încât a obținut 29 de voturi și aviz favorabil.

În urma celor două audieri au fost propuși Parlamentului spre vot șapte candidați, pentru cele șase locuri în CNCD. Plenul l-a ales pe candidatul minorităților în detrimentul celui independent. Deși în ședința de vot un senator PNL și un deputat PD-L au sesizat caracterul discriminatoriu al audierilor și al procedurii de vot, niciuna dintre obiecții nu a fost luată în considerație. În final au fost votați pentru Colegiul director al CNCD:

• Claudia Sorina Popa din partea PNL, care a obținut 51 de voturi, aflată la un al doilea mandat

• Asztalos Czsaba Ferenc din partea UDMR, 47 de voturi, actualul Președinte al CNCD

• Luminița Gheorghiu din partea PSD, 44 de voturi, la un al doilea mandat

• Petre Florin Manole din partea PSD, 41 de voturi, activist rom de drepturile omului

• Cristian Jura din partea PSD, 35 de voturi, fost Președinte al CNCD

• Ilie Dincă, din partea minorităţilor, 29 de voturi.

APADOR-CH a monitorizat procedura de desemnare a noilor membri CNCD și constată că procedurile de audiere și numire a acestora au fost netransparente, superficiale și discriminatorii. Faptul că politicienii nu au acordat suficientă atenție pregătirii și competenței celor înscriși în cursă, ci au urmat strict o linie politică pe parcursul întregului demers de desemnare, are ca rezultat încă un organism slab, al cărui rol important în societate este subminat de modul în care au fost aleși membrii săi, supuși controlului politic.

Paradoxal, candidații care au fost discriminați pe parcursul procedurii de numire, pot face plângere la CNCD, ai cărui membri au fost desemnați …discriminatoriu.

Mai multe despre etapele desemnării noilor membri CNCD găsiți aici.

***

Sprijinirea unor candidaturi și monitorizarea transparenței procesului de selectare și desemnare a noilor membri CNCD fac parte dintr-un proiect mai amplu derulat începând din 2014 de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În cadrul aceluiași proiect s-a reușit desemnarea unui membru și a unui supleant din partea societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI).

Salutăm demersul deputaților liberali de a ataca Legea securității cibernetice și îl susținem cu un amicus curiae la CCR

23/12/2014/în Comunicate /de Rasista

APADOR-CH și ApTI salută decizia deputaților liberali de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii securității cibernetice și anunță că vor depune, în sprijinul acestei inițiative, o sesizare „amicus curiae” la CCR.

Amintim că alături de alte 11 organizații, APADOR-CH și ApTI au solicitat, imediat după adoptarea actului în Senat, ca legea să nu fie promulgată de președinte, ci întoarsă în Parlament pentru dezbateri reale. De asemenea organizațiile societății civile au mai sesizat liderii grupurilor parlamentare, pe Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pentru a le cere să atace legea la CCR, în cadrul controlului de constituționalitate anterior promulgării.

Astăzi, în ultima zi prevăzută de lege ca termen pentru o astfel de sesizare, prim vicepreședintele PNL Ludovic Orban a anunțat că 69 de deputați liberali au făcut acest demers.

Dintre celelalte entități sesizate, doar ICCJ a dat un răspun (Raspuns ICCJ legea securitatii cibernetice) prin care a explicat că nu poate, în mod obiectiv, să răspundă solicitării noastre, deoarece nu a avut la dispoziție decât o zi (în loc de cinci) pentru a realiza o procedură ce implică convocarea secțiilor unite, o ședință de judecată și redactarea unei sesizări.

Organizațiile semnatare anunță că vor depune un amicus curiae la Curtea Constituțională, așa cum s-a procedat și în cazul legii cartelelor pre-pay, opțiune pe care societatea civilă nu o poate folosi decât în cazul în care legea este deja atacată la Curte de una dintre instituțiile abilitate prin lege să o facă.

Întrucât legea securității cibernetice face parte din aceeași serie de acte care încalcă grav dreptul la viață privată al cetățenilor, cu Legea Big Brother și Legea cartelelor pre-pay, ne exprimăm speranța că măcar din această a treia încercare (sperăm tot nereușită) parlamentarii români să înțeleagă că astfel de demersuri trebuie dezbătute public și gândite bine înainte, iar nu adoptate pe genunchi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Apelul către liderii de grupuri parlamentare pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către:

Domnul Marian Neacșu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților

Domnul Adrian Scutaru, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților

Domnul Gheorghe Tinel, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaților

Domnul Dumitru Niculescu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Poporului din Camera Deputaților

Domnul Mate Andras-Levente, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaților

Domnul Varujan Pambuccian, Liderul Grupului Parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților

Domnul Bogdan Ciucă, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Camera Deputaților

Către Domnul Ilie Sârbu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat

Domnul Puiu Hașotti, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național din Senat

Domnul Dumitru Oprea, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat

Domnul Dumitru Pelican, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Senat

Domnul Marko BeIa, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Senat

Stimați domni,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită ca, în calitatea dumneavoastră de lider de grup parlamentar, să întreprindeți toate demersurie pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător. Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat, într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

APADOR-CH cere demisia senatoarei discriminatoare Gabriela Vrânceanu Firea

19/11/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Pentru că statutul de senator este incompatibil cu cel de discriminator, APADOR-CH solicită public demisia din funcție a doamnei Gabriela Vrânceanu Firea. Parlamentarul a fost sancționat astăzi, 19 noiembrie, de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru că a comis o faptă de discriminare prevăzută și sancționată de Ordonanța Guvernului nr. 37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Declarația senatoarei – „În toate statele civilizate, cei care doresc să ajungă preşedinţi provind din familii complete, sunt căsătoriţi, au copii, au nepoţi, au trecut prin toate etapele vieţii.” – a fost sancționată de CNCD cu avertisment.

APADOR-CH consideră că săvârșirea de fapte de discriminare este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, care presupune nu numai practicarea, ci și promovarea unui comportament și a unui limbaj care, printre altele, să nu discrimineze.

Împrejurarea că doamna senator Gabriela Vranceanu Firea a fost sancționată cu avertisment, iar nu cu amendă, pentru comiterea faptei de discriminare, nu are nicio relvanță cu privire la existența unei încălcări a legii care interzice discriminarea, încălcare reținută în sarcina sa de către autoritatea specializată în constatarea și sancționarea unor astfel de fapte.

Caracterul vădit al faptei de discriminare – săvârșite de doamna senator într-o campanie electorală, din poziția de purtător de cuvânt al unui partid politic – justifică solicitarea demisiei imediate a doamnei senator din aceasta funcție, chiar în condițiile în care hotărârea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate fi atacată în justiție.

De câte verdicte de neconstituționalitate mai aveți nevoie ca să ne respectați viața privată?

10/07/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

România traversează în aceste zile o întrecere absurdă între autoritățile statului – care impun legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care nu mai prididește să le declare neconstituționale. Organizațiile semnatare salută ultima decizie a Curții Constituționale, de a declara neconstituțională Legea Big Brother, precum și sesizarea Avocatului Poporului, de neconstituționalitate a Legii cartelelor Pre Pay cu buletinul, și le cer parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului.

Considerăm că după două verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

O cronologie:

Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.
În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în urmă cu două zile. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.
Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale. În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. În plus, avem toate motivele să ne așteptăm la aceeași celeritate din partea legiuitorului și în privința Legii securității cibernetice, care se află la un vot distanță de trecerea prin parlament.
Societatea civilă a semnalat de fiecare dată Avocatului Poporului (AVP), președinților celor două camere ale Parlamentului și Președintelui României, neconstituționalitatea tuturor acestor demersuri. În ultimul ceas Avocatul Poporului a sesizat, și el, neconstituționalitatea Legii cartelelor Pre-Pay cu buletinul. „Avocatul Poporului apreciază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice și principiului proporționalității prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.”

În concluzie, organizațiile semnatare salută răspunsurile prompte ale CCR și AVP la semnalele trase de societatea civilă, precum și faptul că cele două instituții sancționează derapajele constituționale ale legiuitorului. Ne exprimăm încrederea că și Legea cartelelor și Wi-Fi-ului cu buletinul va fi declarată neconstituțională, în ședința din 16 septembrie 2014 în care CCR va dezbate sesizarea Avocatului Poporului.

Facem un apel către Parlament și Guvern să-și concentreze eforturile de propășire a neamului prin stimularea dezvoltării economice și mai puțin prin îngrădirea libertăților fundamentale.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

*Foto: protestul Miliției spirituale de astăzi, 10 iulie, pe treptele Serviciului Român de Informații

Scrie-i parlamentarului tău să-l abroge pe Big Brother

15/04/2014/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Vestea bună este că Directiva europeană privind retenția datelor personale ale utilizatorilor de internet și telefonie (Directiva Big Brother) a fost invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Vestea proastă e că, în ciuda tuturor protestelor societății civile, România a transpus această directivă într-o lege – Legea 82/2012 – și că ea încă se aplică la noi.

Pentru că stă și în puterea noastră să ne tragem de mânecă parlamentarii, vă invităm să ne urmați exemplul și să le scrieți parlamentarilor din județul vostru, cerându-le să abroge Legea Big Brother.

Cum procedați?

Copiați textul de mai jos, completați formulele de adresare cu numele parlamentarilor voștri sau ale partidelor cărora vreți să le scrieți, apoi găsiți pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului adresele lor de email, dați send și gata.

Adresele la care le puteți scrie președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului sunt următoarele:

Valeriu Zgonea – zgonea@cdep.ro sau cabinet.presedinte@cdep.ro

Călin Popescu Tăriceanu – cabinet.presedinte@senat.ro

Textul scrisorii:

[box type=”download”] Scrisoare catre parlamentari pentru abrogarea Legii 82_2012[/box]

APADOR-CH le-a scris parlamentarilor și partidelor să abroge Legea Big Brother

15/04/2014/în Comunicate /de Rasista

În urma invalidării, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a Directivei 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni, APADOR-CH le-a trimis azi un apel tuturor parlamentarilor români, precum și partidelor parlamentare, cerându-le să adopte de îndată o lege prin care să abroge toate actele naționale derivate din amintita directivă europeană.

Apelul de mai jos poate fi folosit de fiecare cetățean care dorește să susțină acest demers, scriindu-le personal parlamentarilor care-l reprezintă și cerându-le să abroge Legea 82/2012.

Scrisoare către parlamentari

Stimată doamnă/Stimate domn deputat/senator

Către Partidul…

Către Președintele Camerei Deputaților, Președintele Senatului

Prin Decizia din 8 aprilie 2014, pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)[1], a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit comunicatului de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE[2], Directiva 2006/24/CE a fost invalidată începând chiar cu data intrării sale în vigoare, ceea ce are semnificația anulării acesteia.

Directiva 2006/24/CE a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Consecința logică a invalidării Directivei 2006/24/CE este rămânerea fără suport a legilor interne (din fiecare țară) prin care a fost implementată această directivă, intrucât în acest caz se aplică principiul juridic „accessorium sequitur principalem”, în sensul că legislația „secundară”, de implementare a directivei, urmează soarta reglementării principale, care a fost invalidată/anulată începând chiar cu data intrării sale în vigoare. Nu este posibil să fie menținută la nivel național o reglementare care a transpus o directivă europeană invalidată, pentru că prejudiciază drepturi funamentale.

Din aceste motive, este absolut necesar să fie imediat abrogată Legea nr. 82/2012, care transpune în legislația națională directiva europeană invalidată.

În acest sens, vă adresăm solicitarea de a iniția de urgență un proiect de lege cu următorul conținut:

„Articol unic – Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 18.06.2012, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”

Director executiv,

Maria-Nicoleta Andreescu

[1] Decizia din 8 aprilie 2014 pronunțată de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele reunite C-293/12 și C-594/12 poate fi accesată aici.

[2] Comunicatul de presă nr. 54/14 din 8 aprilie 2014 al CJUE poate fi accesat aici.