Cum se mai poate abuza/frauda fără pușcărie, până în 10.000 sau chiar 100.000 de euro
Pragul pentru abuzul în serviciu a fost aparent înlăturat, să vedem ce praguri prevăd Directiva europeană care pedepsește furtul banilor europeni și chiar Legea noastră privind evaziunea fiscală
Aparent am scăpat ieri de amenințarea pragului pentru abuzul în serviciu, după ce Comisia juridică din Camera Deputaților a făcut dovada independenței și profesionalismului parlamentar și a dat ascultare telefonului primit de la șefu’ Guvernului. Concret, deputații au eliminat complet orice prag pentru abuzul în serviciu, și pe cel de 50.000 de euro propus de senatori, și pe cel de 3 salarii minime brute pe economie, băgat pe ultima sută de metri de ministrul justiției. Astăzi ar urma să se dea votul final în Camera Deputaților (camera decizională) pentru modificările Codului Penal în varianta propusă inițial de Guvern – adică fără prag pentru abuz în serviciu – variantă care nu respectă decizia Curții Constituționale, care a cerut prag – și cu interceptările realizate de serviciile secrete, care vor putea fi utilizate din nou ca mijloace de probă inclusiv în dosarele de corupție – dar ăsta este un subiect separat asupra căruia poate vom reveni.
Adversarii pragului sunt probabil mulțumiți, rămâne de văzut ce se va întâmpla la primul dosar în care un inculpat-persoană importantă va invoca neconstituționalitatea art. 297 din Codul Penal, întrucât nu are prag pentru abuz, și asta va arunca în aer toate dosarele aflate pe rol.
Dar de focurile care se vor aprinde în viitor ne vom preocupa atunci, ca să le stingem. Deocamdată să ne uităm puțin prin alte legi și chiar directive europene, ca să vedem pe unde se mai poate fura fără să faci pușcărie, ca să fim siguri că stârpim răul din toate găurile în care s-a ascuns.
Fraudele din banii europeni până la 10.000 de euro
Directiva UE nr. 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, spune la articolul 7 ce sancțiuni pot stabili statele europene la adresa persoanelor fizice care fraudează banii europeni:
(3)Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 sunt sancționate cu o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare atunci când implică un prejudiciu sau avantaj semnificativ.
Prejudiciul sau avantajul rezultat în urma săvârșirii infracțiunilor menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la articolul 4 este considerat a fi semnificativ atunci când prejudiciul sau avantajul implică mai mult de 100 000 EUR.
Statele membre pot prevedea, de asemenea, o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare în alte circumstanțe grave definite în dreptul lor intern.
(4) Atunci când o infracțiune menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (a), (b) sau (c) sau la articolul 4 implică un prejudiciu mai mic de 10 000 EUR sau un avantaj mai mic de 10 000 EUR, statele membre pot să prevadă sancțiuni de altă natură decât penală.”
Deși am căutat și noi prin actele premergătoare adoptării Directivei 1371 din 2017 nu am reușit să găsim raționamentul instituirii acestor praguri valorice, dincolo de care UE consideră că un hoț de bani europeni poate să nu fie pedepsit cu închisoarea. Pragul există din 2017, iar Directiva ar fi trebuit transpusă din 2019. Statele membre au făcut demersuri legislative pentru a o transpune, inclusiv România a adoptat nu mai puțin de 40 de acte normative pentru asta.
Evaziune fiscală sub 100.000 de euro – dai banii înapoi și o iei de la capăt
O modificare a legii privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, făcută prin ordonanță de urgență în 2021, prevede un prag sub care evaziunea fiscală nu se mai pedepsește. Mai exact, articolul 10 al. 1/1 din Legea 241/2005 (după modificarea din 2021 prin OUG 130/2021) spune că dacă evazionistul dă banii furați înapoi, plus 20%, plus dobânzi și penalități, atunci fapta nu se pedepsește. Legea nu prevedea niciun fel de prag înainte de modificare.
Sunt și două conditii suplimentare:
– să nu fi mai comis în ultimii 5 ani o infracțiune similară (adică nu merge decât o dată la 5 ani)
– să achite tot prejudiciul, plus 20% din valoarea lui
Art. 10 (11) În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 61, 8 sau 9 nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.”
Articolul 16 lit. h din Codul de procedură penală prevede, în esență, că se va dispune clasarea dacă există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.
Tot la articolul 10 din legea evaziunii se mai oferă o reducere și o scutire de pedeapsa cu închisoarea, pentru evaziuni la jumate din prag: „Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.”
Observăm, așadar, că legiuitorul a fost mărinimos cu evazioniștii mărunți care nu-și plătesc dările către stat, admițând ca, dacă se căiesc și dau banii înapoi, să nu-i bage la pușcărie, ci cel mult să le dea o amendă. Nu reușește, însă, să aplice același tratament indulgent și față de reprezentanții statului care abuzează de pozițiile lor și prejudiciază astfel interesele statului sau ale altora prin abuzurile săvârșite. Acelora le tărăgănează procesele până când se prescriu faptele.