În data de 13 mai 2015 două reprezentante APADOR-CH au vizitat comuna Racoș (70 de km nord de Brașov, județul Brașov) pentru a vorbi cu mai mulți cetățeni de etnie romă care susțin că sunt abuzați în mod repetat de poliția din localitate.

Aspecte generale:

Comunitatea de romi din Racoș – care cuprinde peste 1.200 de persoane, după declarațiile pastorului penticostal din localitate, Ioan Dudaș – trăiește din cules de fructe de pădure sau din munci cu ziua, prestate la diverse ferme din zonă, la fân, la coasă, la cartofi. Conform declarațiilor lor, romii au o înțelegere cu cei de la ocolul silvic ca să adune lemnele căzute din pădure, însă ei spun că înțelegerea este deseori nesocotită de polițiști, care atunci când îi prind că ies cu lemnele din pădure le aplică amenzi sau îi bat. De multe ori, spun romii, primesc și amenzi și bătaie.

Totuși, bătăile par să fie dese și fără motiv, persoanele cu care reprezentantele APADOR-CH au discutat pe timpul vizitei la Racoș susțin că polițiștii îi bat pe romi fără legătură cu eventualele furturi de lemne din pădure sau alte fapte ce ar contraveni legii. Polițiștii identificați de localnici ca bătăuși sunt următorii: Dan Ciucu (șeful secției de poliție din comuna Racoș), Ionuț Alexandru Gheorghe și Ovidiu Țurcan. Aceștia ar fi ajutați de colegii de la poliția comunitară Racoș, în special de doi frați pe nume Ioji. Singurul polițist despre care romii au declarat unanim că nu îi bate ar fi Sorin Ionescu, polițist mai vechi în comună.

Conform acelorași surse, singurii cetățeni agresați de poliție ar fi numai romii (români, maghiari și lingurari, după cum se deosebesc chiar ei), nu și ceilalți cetățeni ai localității. După estimările romilor, polițiștii ar fi făcut până acum peste 40 de victime numai în comunitatea lor. Abuzurile ar dura de trei-patru ani, de când în comună a fost detașată echipa condusă de șeful de post Dan Ciucu, care înainte a asigurat ordinea într-o comună învecinată, unde ar fi avut mai multe dispute cu populația romă de acolo.Acesta ar fi motivul pentru care romii din Racoș cred că polițiștii „se răzbună” pe ei.

Câțiva dintre cetățenii bătuți în ultimii ani au depus plângeri împotriva polițiștilor, însă toate ar fi fost clasate pe motiv că nu au avut martori în sprijinul afirmațiilor lor, iar polițiștii au negat toate acuzațiile. Romii sunt ajutați, juridic și uneori cu bani pentru transportul bătuților la spitalele din Rupea sau Brașov, de către activiști ai Asociației Naționale a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), care derulează un proiect orientat spre echitate socială în mai multe comunități din România.

Unul dintre acești activiști, expertul G. D., a fost chiar el bătut în gara Racoș, joi seara, 30 aprilie 2015, de un grup de patru oameni care purtau cagule, la scurtă vreme după ce polițiștii îl avertizaseră că se află într-o zonă periculoasă, și că „se poate întâmpla orice între Racoș și Brașov”.

În timpul deplasării la Racoș, reprezentantele APADOR-CH au discutat cu mai mulți cetățeni de etnie romă „lingurari”, cu pastorul penticostal Ioan Dudaș, cu expertul G. D. și, la Brașov, cu comandantul IJP Brașov, chestorul șef Ioan Aron.

Cazuri concrete:

Când reprezentantele APADOR-CH au sosit în comună, o bună parte din comunitatea romă s-a adunat la casa unuia dintre cetățenii agresați de poliție și au cerut să-și prezinte cazul. Menționăm că toți au fost de acord să-și povestească pățaniile, dându-și numele și acceptând să fie înregistrați video cu declarațiile aferente. Ei au motivat că nu se mai tem de eventuale repercusiuni, pentru că oricum sunt bătuți din senin de poliție. Ei le cer autorităților să ia niște măsuri ferme împotriva polițiștilor, pentru că altfel se vor uni și-și vor face singuri dreptate.

***

Gheorghe Floarea, 40 de ani, spune că a fost abuzat de polița din Racoș în data de 28 aprilie 2015. El este unul dintre cei doi bătuți pentru care se deplasase în comună expertul ANBCC G. D.. Conform bărbatului, incidentul a avut loc la puțin timp după ce s-a certat cu soacra sa, care a chemat poliția ca să îl reclame. Plecat de la casa soacrei, Gheorghe Floarea spune că a fost abordat pe stradă de șeful postului de poliție, Dan Ciucu. Acesta i-ar fi spus să meargă la secție „numai ca să-ți dau un avertisment”. Bărbatul susține că s-a urcat de bună voie în mașina poliției, crezând că ajuns la post va lua doar o amendă pentru tulburarea ordinii publice. Dar odată intrat acolo, șeful de secție i-ar fi legat mâinile cu cătușe în niște belciuge prinse în perete, nu înainte de a-i trage mânecile de la pulover în jos, ca să nu se cunoască urmele cătușelor, apoi l-ar fi lovit în coaste și peste picioare. Gheorghe Floarea susține că bătaia a durat mai bine de o oră, în sediul poliției, începând cu orele 15.00, după care a fost eliberat în jurul orei 18.00. Bărbatul spune că șeful de post Dan Ciucu ar fi zis „haide să-l ducem în pădure, să-l batem acolo” dar un alt polițist, Sorin Ionescu, ar fi zis să nu facă asta, pentru că i se poate întâmpla ceva odată băgat în mașină.

„Mi-au îndesat șervețele în gură și nas pentru că îmi curgea sânge foarte rău și m-au scos afară din secție în pumni. Inclusiv pe trepte m-au lovit”, relatează Gheorghe Floarea.

Polițiștii nu i-au eliberat vreun document justificativ pentru privarea de libertate.

A fost dus cu o mașină privată la spital la Brașov în aceeași zi, seara, în jurul orei 20.00. Din spital a fost externat la 3 dimineața deoarece, susține el, poliția de la Racoș ar fi sunat și ar fi cerut să fie externat. Conform fișei de externare Gheorghe Floarea a suferit multiple leziuni toracice și abdominale.

El nu a depus plângere împotriva polițiștilor, deoarece persoana care ar fi trebuit să-l ajute să facă asta, G. D.  de la ANBCC, a fost de asemenea bătută.

***

Steluța Ferdelaș, 42 de ani, a relatat că în data de 14 noiembrie 2013 a scos calul din gospodărie pe pășune, iar a doua zi, 15 noiembrie, l-a găsit împușcat într-un picior. Ulterior acesta fost dus la abator, familia Ferdelaș rămânând astfel fără principalul mijloc de subzistență. Femeia susține că, puțin înainte de incident, polițiștii Dan Ciucu (șeful secției de poliție din comuna Racoș) și Gheorghe Ionuț Alexandru i-au amenințat familia că vor să le „bage calul la măcelărie”, fapt ce a îndreptățit-o să creadă că tot cei doi l-ar fi și împușcat.

Femeia spune că a fost dificil să obțină un certificat care să ateste că într-adevăr calul a fost împușcat, până și medicul veterinar din comună s-ar fi temut să elibereze unul, de frica polițiștilor. În cele din urmă a obținut un act doveditor că animalul a fost împușcat, de la un medic veterinar de la Brașov.

Steluța Ferdelaș spune că i-a dat în judecată pe polițiștii care i-ar fi împușcat calul, dar procesul încă nu e finalizat. Totuși, din cauza acestui demers în justiție, ea spune că familia îi e terorizată de poliție, soțul este nevoit să se ascundă de polițiștii care l-ar fi amenințat că îl împușcă și pe el dacă-l prind.

„Polițiștii bat copii minori, femei însărcinate, ne amenință pe toți și au relații la Brașov și Rupea unde sunt mână în mână și nu li se întâmplă nimica. Noi ce să facem, că în afară de Dumnezeu nu avem pe nimeni aicea ca să apelăm!”, se plânge Steluța Ferdelaș.

***

Aurica Borzoș, 44 de ani, susține că a fost bătută de polițiști din comuna Racoș, la sediul poliției, în data de 15 mai 2014. Aceasta s-a dus la postul de poliție când a aflat că băiatul ei, Ionuț Borzoș, este acolo, luat de polițiști de pe drumul care vine de la gară. „Băietul a venit cu trenul de 16.30, și o fost luat de la gara Mateiaș de polițaiul Dan Ciucu, care era îmbrăcat civil, cu bermude, și de polițaiul Țurcan Ovidiu. L-or dus la secție fără să spună ce au cu el”, povestește Aurica Borzoș. Aflând că băiatul i-a fost luat de poliție, femeia a mers la secție și i-a întrebat pe polițiști ce au cu băiatul, apoi a început să strige de disperare, văzându-l întins pe jos în secția de poliție, și crezând că a murit.

Pe geamul secției, ea spune că a văzut cum polițiștii Dan Ciucu și Ovidiu Țurcan, l-au luat pe fiul ei, fiecare de câte un braț, și l-au dus în altă cameră, apoi s-au întors la ea și i-au dat cu un spray iritant și i-au aplicat câteva lovituri în cap. Faptele s-ar fi petrecut afară, în fața secției de poliției. Aurica Borzoș susține că au existat și martori, cetățeni care locuiesc pe strada cu poliția, însă nimeni nu vrea să depună mărturie în favoarea lor pentru că se tem de poliție.

Femeia a fugit, dar a fost prinsă de polițiști în curtea unui vecin, unde aceasta a vrut să se spele pe față cu apă, unul dintre polițiști zicându-i „nu meriți nici măcar apă peste ochii”. Aurica Borzoș susține că polițiștii Dan Ciucu și Ovidiu Țurcan au continuat să o bată pe stradă, și că „erau îmbrăcați în civil și erau băuți”.

În certificatul medico-legal eliberat la câteva zile după bătaie, scrie că Aurica Borzoș a suferit un traumatism cranio-cerebral produs prin agresiune, o contuzie de coloană vertebrală, mai multe plăgi la nivelul scalpului, o tumefacție a piramidei nazale, leziuni ce necesită 10-12 zile de îngrijiri medicale.

Aurica Borzoș a făcut plângere împotriva polițiștilor, cauză înregistrată cu numărul 463/P/2014 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea, și preluată de Parchetul Brașov cu nr. 383/P/2014. Plângerea a fost însă clasată, la 7 octombrie 2014, de către procurorul Marius Sulu, care a stabilit că de vină au fost victimele, respectiv Iosif Borzoș și un văr de-al lui, care ar fi fost în stare de ebrietate și ar fi perturbat traficul între comunele Mateiaș și Rupea, iar polițiștii incriminați i-ar fi dus la secție ca să-i calmeze, unde au fost și amendați cu câte 300 de lei. În rezoluția de clasare a dosarului mai scrie și că polițiștii au avut în sprijinul lor martorii de care Aurica Borzoș spune că ar fi văzut bătaia, dar care nu au depus mărturie în favoarea romilor, de frica poliției. Respectivii martori afirmă că victimele aveau deja urme de agresiuni pe corp înainte de a fi ridicate de poliție și duse la secție, singurele violențe ale polițiștilor fiind câteva lovituri de baston, pentru că tinerii în cauză nu voiau să urce în mașina de poliție. Aceste lovituri de baston au fost considerate legale de către procuror. Cât privește rănile suferite de Aurica Borzoș, acestea ar proveni, conform martorilor invocați de polițiști, de o autoaccidentare, produsă prin cădere, în graba de a ajunge la secția de poliție.

***

Nicolae Coșcodar, 33 de ani, susține că în iarna anului 2013 a fost dus la secție împreună cu fratele său, în urma unor certuri cu vecinii care au chemat poliția. „Ne-am gurăvit cu cineva aicea pe stradă, poliția era de față, cu mașina, dar nu a zis nimica. Noi ne-am certat, dar după aia ne-o trecut. Da’ poliția a plecat cu mașina și a adus întăriri. Ne-a luat, pe mine și pe fratele meu, ne-a dus la post la Hoghiz și acolo ne-o bătut de la 9 până la 12 noaptea. Ne-o bătut de nu mai eram în stare să duc mâna la gură sau să câștig ceva la copii”, povestește Nicolae Coșcodar.

Acolo, șeful de post Dan Ciucu și frații Ioji, polițiști comunitari, i-ar fi bătut cu bastonul pe cei doi frați Coșcodar, ar fi aruncat apă pe ei și ar fi folosit electroșocuri. Nicolae Coșcodar a arătat reprezentantelor APADOR-CH urmele de baston pe spate, și pe care susține că le are de la bătaia aplicată de polițiști.

Coșcodar spune că au fost privați de libertate între orele 21.00 – 00.00, după care au fost duși în pădurea Turzum (în apropierea comunei) și abandonați. Ulterior a venit salvarea (pe care cel mai probabil o chemaseră tot polițiștii), care i-a dus la spitalul Rupea, unde, conform declarațiilor proprii, li s-a dat câte un algocalmin și au fost externați la 3 dimineața. Poliția nu le-a dat cu această ocazie nicio sancțiune scrisă.

Coșcodar susține că a făcut plângere împotriva polițiștilor la parchetul Brașov, însă de acolo i s-ar fi spus că „nu v-o bătut bine, că nu din nimica bate poliția”, Coșcodar nu a putut furniza dovezi scrise ale demersurilor sale către parchet, afirmând că le-a pierdut.

***

Cornel Borzoș, 40 de ani, este cea de-a doua victimă pentru care se deplasase în comună expertul ANBCC. În data de 17 ianuarie 2015 bărbatul a plecat din comună ca să vândă o pereche de pantofi aduși din Spania. A primit de la cumpărător și 2 litri de vin, pe care ulterior i-a consumat acasă cu alte două persoane, dintre care una era ginerele lui. La un moment dat s-a luat la ceartă cu ginerele, iar Cornel Borzoș a sunat la 112. A sosit un echipaj de poliție acasă și i-a cerut să vină la secție ca să depună o plângere împotriva ginerelui. La secție, bărbatul susține că polițistul Ovidiu Țurcan s-a prefăcut doar că îi ia o declarație, după care i-a spus că e liber. Cornel Borzoș spune că după ce a ieșit din secție, nu a apucat să parcurgă câțiva metri, că polițiștii i-ar fi spus să urce în mașină că îl duc ei în cartier, deoarece trebuie să ajungă din nou la un caz în zonă.

În loc să meargă pe drumul spre casă, polițiștii l-au dus la o rampă de gunoi aflată în afara comunei (între Augustin și Racoș), l-au pus să-și scoată tot din buzunare, l-au întrebat dacă are cuțit, el a spus că nu are, apoi i-au luat telefonul și i-au scos bateria, după care polițistul comunitar identificat ca Ioji l-a lovit cu pumnii și picioarele. Bătaia la care s-au alăturat și alți polițiști, s-a petrecut între orele 21.00 – 22.00 după care Borzoș a fost abandonat la rampa de gunoi. Polițiștii identificați de victimă că l-ar fi bătut au fost: Alexandru Ionuț Gheorghe, Ovidiu Țurcan, Dan Ciucu și polițistul comunitar Ioji.

Când și-a revenit, bărbatul a reușit să ajungă acasă la un prieten pe nume Macău Daniel, care l-a adus acasă. A chemat salvarea a doua zi, duminică, la orele 15-16 și a mers la spital în Brașov, unde a stat din 18 până la 21 ianuarie, cu traumatisme multiple, conform fișei de internare.

Ulterior Cornel Borzoș a făcut o petiție la Ministerul Justiției, deoarece a observat că niciuna dintre plângerile făcute de consăteni de-ai săi, bătuți de aceiași polițiști, la Brașov nu a fost soluționată favorabil, oamenii din Racoș fiind convinși că polițiștii din comună au susținere județeană.

Petiția făcută de Borzoș la București a fost trimisă, totuși, spre soluționare Parchetului Brașov, procurorul de caz fiind Mihaela Ceapă. Borzoș spune că la audierea care a avut loc la 6 aprilie 2015, procurorul l-a întrebat dacă are martori. El a spus că are numeroși martori din comunitate care l-au văzut când a plecat cu poliția de acasă, și când a venit bătut a doua zi dimineața, dar că nu are niciun martor care să fi văzut că a fost bătut de polițiști noaptea, la rampa de gunoi.

Borzoș spune că familia sa (soția și cei opt copii) a avut de suferit după ce el a fost bătut, deoarece capul familiei nu a mai putut munci, nu a mai putut să aducă lemne de foc etc.

Ancheta este în derulare la Parchetul Brașov.

Certificatul medico-legal eliberat în 23 ianuarie 2015, arată că Borzoș a suferit un traumatism cranio-cerebral, o contuzie toracică, contuzie abdominală, contuzie genunchi și coapsă stângă – leziuni produse la data de 17 ianuarie, și care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Pastorul Ioan Dudaș, spune că are cunoștință de toate aspectele semnalate de romi, și încearcă să-i facă pe aceștia să se organizeze și să reclame sistematic la autorități abuzurile la care sunt supuși. Pastorul admite că nu a văzut niciodată ca polițiștii să-i fi bătut pe romi, însă constată că aceștia apar în comunitate bătuți, și că niciunul dintre demersurile făcute de ei la județ nu are vreo urmare. Ioan Dudaș spune că și el a fost amenințat, voalat, de polițiști, ca să nu le mai ia apărarea romilor. Dudaș se teme pentru integritatea personală, mai ales că, spune: „am și eu o dubiță cu care mai transport diverse și, știți cum e, ți se pot întâmpla multe pe drum”.

 

Situația socio-economică a romilor din Racoș și agresiunea asupra expertului ANBCC:

 

G. D., 28 de ani, este student la Brașov, dar lucrează în același timp ca expert în proiectul derulat de ANBCC „4 ACCES – Activarea cetățenilor din 4 comunități pentru echitate socială”, implementat în satul Ghirbom din Alba Iulia, satul Corbu Vechi din Brăila, comuna Racoș din Brașov și cartierul Favorit din Roman, Neamț.

El s-a deplasat frecvent, în ultimele două-trei luni, în comunitatea de romi din Racoș, ajutându-i pe aceștia să găsească soluții și să se implice în rezolvarea problemelor pe care le au legate de procurarea lemnelor și cele legate de abuzurile poliției. G.D. spune că proiectul în care lucrează nu avea în vedere inițial acest aspect, relațiile încordate cu poliția apărând ulterior în discuțiile cu oamenii. Proiectul inițial urmărea de fapt o mediere a situației economico-sociale a romilor, care nu au locuri de muncă, nici mijloace de subzistență, iar în urma unor anchete sociale s-a constatat că sunt discriminați chiar și prin prețul la care pot cumpăra lemne din pădurile adiacente, care aparțin unui composesorat local. Cu ajutorul experților ANBCC și al avocatului APADOR-CH, romii din Racoș au reușit să facă demersuri legale către composesorat, ca să obțină drepturi egale la resursa de lemne, ca și cetățenii români și maghiari din zonă. Astfel au înțeles ei că vor înceta hărțuielile poliției asupra lor, dacă vor avea dreptul legal să cumpere lemne.

Joi, 30 aprilie 2015, G. D. a fost la Racoș pentru a-i ajuta pe doi dintre cetățenii romi bătuți recent de poliție să depună plângeri. Seara, când aștepta trenul spre Brașov, a fost acostat pe peronul gării Racoș de către doi polițiști din cadrul secției comunale, care l-au legitimat, pe motiv că le-ar fi fost semnalată în zonă prezența unui cetățean străin suspect.

G. D. povestește că polițiștii, între care era și șeful de post Dan Ciucu, i-ar fi cerut, fără motiv, să le arate și conținutul rucsacului, iar el s-a conformat, pentru că alternativa era să fie dus cu forța la șecție, unde știa ce s-ar putea întâmpla. Alături de polițiști se afla și un cetățean în civil care nu s-a prezentat, după cum relatează G.D.

Discuția cu poliția a fost percepută de G. D. ca o amenințare, mai ales că el nu era deloc străin de zonă (făcuse deja de câteva luni drumuri în comunitatea de romi), polițiști spunându-i textual că: e periculos să vină prin Racoș și că pe drumul dintre Racoș și Brașov se poate întâmpla orice.

La scurtă vreme după plecarea polițiștilor, pe peron au apărut patru cetățeni purtând combinezoane și (doi dintre ei) cagule, fără alte însemne, și care s-au îndreptat rapid spre G. D.. Acesta povestește că s-a refugiat în biroul impiegatului cerându-i sprijinul, însă impiegatul a fugit din birou. Cei patru – între care G. D.  l-a recunoscut pe cetățeanul civil care era alături de polițiști – l-au bătut pe G. D. în biroul impiegatului gării din Racoș.

Agresiunea a fost semnalată la 112 de către G. D., în jurul orei 20:42, în timp ce se afla în casa pastorului Ioan Dudaș, pentru că nu a mai avut curajul să ia trenul, și nici la poliția locală nu a avut încredere să apeleze. La 112 a cerut expres să vină alți polițiști să constate agresiunea, întrucât el îi suspectează pe cei din Racoș de implicare. Împreună cu echipajul venit de la Brașov, G. D.  a avut curaj să se deplaseze la secția de poliție din Racoș ca să dea o declarație.

La ora 2:30, s-a prezentat la Spitalul Județean Brașov pentru investigații. În data de 05 mai 2015, secția Medicină Legală i-a eliberat un certificat medico-legal care atestă repercusiunile agresiunii fizice din 30 aprilie, recomandându-i-se 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Ce spune șeful IJP Brașov:

 

Chestor Ioan Aron, șeful Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, a discutat cu reprezentatele APADOR-CH în legătură cu presupusele fapte din comuna Racoș, precum și despre incidentul petrecut în gara localității, în care patru bărbați neidentificați l-au bătut pe G. D.

Chestorul spune că faptele petrecute în Gara Racoș fac obiectului unui dosar de cercetare penală investigat de Poliția Transporturi, care nu se află în subordinea IJP, și că nu se antepronunță în legătură cu faptul că polițiștii din Racoș ar fi avut vreo legătură cu respectivele fapte, așa cum susține studentul.

„Ar fi o chestiune foarte gravă dacă s-ar confirma, dar eu nu pot interveni acum în anchetă, am cerut corpului de control intern să cerceteze cauza încă din prima seară, dar știți ce ar însemna să mă apuc eu acum să fac verificări personale? Ar însemna să bulversez mersul anchetei”, consideră chestorul Ioan Aron.

Chestorul șef nu vede vreo legătură de cauzalitate între avertismentul dat lui G. D., de polițiștii din Racoș, și bătaia care a urmat în scurt timp, ci consideră mai degrabă că a fost o coincidență.

„Poliția are sarcina să verifice dacă apare un cetățean străin în localitate. Gestul polițiștilor a fost o ofertă de protecție pentru G.D, ca să treacă altă dată pe la poliție, când mai vine în zonă, pentru că în comunitatea de romi nu-i pot garanta securitatea. Faptul că vine de mai multă vreme în localitate … poate că și-a câștigat adepți, dar poate și dușmani, că nu l-au bătut polițiștii, ci niște persoane deocamdată neidentificate. Așteptăm ca Poliția Transporturi să-i prindă pe autori, iar autorii să spună dacă i-a pus poliția să-l bată, și atunci vom lua măsuri”.

În legătură cu afirmațiile romilor din comună, cum că sunt bătuți frecvent de polițiști, chestorul Ioan Aron susține că nu are informații despre astfel de fapte, și că romii din comună, ca orice alte persoane, pot depune plângeri în legătură cu comportamentul polițiștilor. „Eu știu că dacă au de depus o reclamație, vin și o depun, iar dacă cele depuse au fost clasate de procurori înseamnă că nu au fost reale”.

Chestorul insistă că situația din Racoș trebuie privită în ansamblu, luând în calcul și infracționalitatea din zonă și problemele de sărăcie cu care se confruntă populația romă. „Eu nu zic că romii de acolo sunt niște îngerași, dar dacă au fost prinși la furat lemne și nu au un metru pătrat de pământ în proprietate, faceți și dumneavoastră o diagnoză a situației. În urmă cu doi-trei ani acolo am avut niște conflicte intrafamiliale generate de etnicii romi, și a fost dislocată o patrulă mobilă care să asaneze conflictele. Dacă asta a generat și activități de imobilizare și scoatere din conflict… e posibil. Dar nu sunt de acord să-i bată dacă-i prind la furat.”.

Concluzie

 

APADOR-CH consideră că în Racoș situația este tensionată și că mărturiile cetățenilor din Racoș dar și a lui G.D. sunt concurente spre concluzia că în localitate au loc violențe. Ca urmare, asociația solicită IGPR să demareze de urgență o anchetă cu privire la acuzațiile de violențe aduse polițiștilor.  

De asemenea, asociația cere Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ia măsuri pentru redeschiderea tuturor dosarelor penale pentru care, în ultimii 3 ani, s-au adoptat soluții de netrimitere în judecată, privind plângeri ale locuitorilor din Racoș despre abuzurile poliției.

Raport întocmit de

Dollores Benezic

Georgiana Gheorghe