Curtea Europeană de Drepturilor Omului

Articole

Justiție amânată și justiție refuzată: nepunerea în aplicare a hotărârilor Curților Europene și statul de drept

19/04/2022/în Comunicate, Executarea hotararilor CEDO /de Rasista

Situația statului de drept în statele membre UE devine o problemă de sancțiuni și controverse politice dure. O piesă lipsă importantă în acest puzzle al statului de drept este nepunerea în aplicare a hotărârilor a două instanțe europene cheie: Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Neexecutarea hotărârilor Curților Europene a devenit o problemă sistemică. 37,5% dintre hotărârile pilot ale Curții Europene a Drepturilor Omului, de condamnare a statelor UE din ultimii zece ani, nu au fost puse în aplicare. Fiecare dintre aceste hotărâri reprezintă o problemă semnificativă sau structurală, adesea cu consecințe directe pentru mulți cetățeni. Și totuși, autoritățile nu le-au pus în aplicare.

În același timp, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se confruntă cu o contestare tot mai mare. Nepunerea în aplicare a hotărârilor CJUE este un fenomen recurent, statele membre ale UE ignorând hotărârile CJUE încă de la înființarea acesteia. Rezistența împotriva instanței din Luxemburg a crescut în ultimii ani, instanțele și guvernele din statele membre ale UE contestând în mod deschis organul superior al sistemului judiciar al UE.

România se află la coada listei, după cum se vede din acest tabel, cu un scor al neexecutării hotărârilor foarte mare, în fapt cel mai mare dintre toate țările UE.

106 hotărâri pilot așteaptă să fie executate, iar un timp mediu de executare a unei hotărâri pilot în România este de 4 ani și 2 luni

De la începutul anului 2020, CEDO a pronunțat 36 de noi hotărâri pilot în privința României. Printre cele mai recente se află cele referitoare la eșecul autorităților de a efectua investigații eficiente privind rele tratamente din partea unui terț (Toma împotriva României), eșecul în protejarea vieții unei victime a unui accident de metrou (Nedelcu c. României), și internarea psihiatrică ilegală ca măsură de securitate (R.D.și I.M.D. v. România).
Cea mai veche hotărâre pilot care așteaptă executarea este Străin și altii, din 2005 și privește ineficiența mecanismelor de restituire sau compensare a proprietăţilor naţionalizate în perioada comunistă.

Dintre hotărârile pilot pronunțate de CEDO împotriva României în ultimii zece ani, 57% așteaptă încă să fie executate. Doar cinci hotărâri pilot au fost executate de autorități de la începutul anului 2020.

Alte patru exemple de hotărâri ale CEDO în curs de aplicare în România:
1. Revocarea nejustificată a procurorului anticorupție (Kovesi c. României), în așteptarea executării din 2020.
2. Jurnaliştii condamnați pentru defăimarea politicienilor (Ghiulfer Predescu c. România), în curs de executare din 2017.
3. Revocarea nejustificată a prim-procurorului responsabil cu informarea publică despre activitățile anticorupție (Brisc v. România), în așteptarea executării din 2019.
4. Neinvestigarea infracțiunilor motivate de ură LGBT (M.C. și A.C. v. România), în așteptarea executării din 2016.

La douăzeci și opt de ani de la ratificarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului, este timpul să recunoaștem deschis că avem o problemă cu executarea hotărârilor importante ale CEDO, care evidențiază încălcări sistemice ale drepturilor omului. Și trebuie să ne întrebăm de ce? Trebuie să explicăm mai bine oamenilor – ale căror speranțe privind drepturile lor sunt puse mai degrabă în CEDO decât în instanțele naționale – ce înseamnă a executa o hotărâre, cum pot fi evitate viitoarele încălcări ale drepturilor și modul în care fiecare dintre noi poate fi parte din acest proces, fie că este vorba de societatea civilă organizată sau de simpli cetățeni.”

Georgiana Gheorghe, Director Executiv al APADOR-CH

Acest raport, privind situația executării deciziilor Curților Europene în toate statele UE, realizat de European Implementation Network (EIN) și Democracy Reporting International (DRI), ar putea să contribuie la introducerea executării hotărârilor Curților Europene pe agenda UE privind statul de drept, ca o cerință esențială pentru toate statele europene.

Descărcați raportul în limba engleză

Condițiile din închisorile românești, sancționate din nou la CEDO

20/02/2014/în Articole, Blog /de APADOR-CH

În sprijinul sentințelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului citează rapoarte ale APADOR-CH din 2008 și 2013, în urma vizitelor la penitenciarele Jilava și Mărgineni

Două noi decizii de condamnare a condițiilor proaste din închisori au fost publicate recent pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazurile Mihăilă contra României și Necula contra României.

Daniel Mihăilă a fost condamnat în 2009 la doi ani și jumătate de închisoare. El s-a plâns Curții de condițiile proaste din penitenciarul Jilava, unde a stat până în 2011. Florin Necula, condamnat la 22 de ani de detenție, s-a plâns CEDO în anul 2011 pentru condițiile proaste din închisoarea Mărgineni, Dâmbovița. El a acuzat lipsa de spațiu din camere, igiena precară, mâncarea proastă, lipsa de apă curentă și insuficientele activități fizice și educative din cadrul penitenciarului.

În apărarea sa, Guvernul României a susținut că toate afirmațiile deținuților sunt false, și că aceștia beneficiază de toate condițiile normale, în condițiile legii.

În decizia sa, însă, CEDO a ținut cont de precedentele condamnări ale României, pentru condițiile proaste din închisori (Bragadireanu contra României din 2007 și Iacov Stanciu contra României din 201 2) precum și de rapoartele APADOR-CH care de ani de zile sunt adesea citate în hotărârile CEDO. Cel mai recent raport făcut de APADOR-CH în închisoarea Mărgineni, în august 2013, se regăsește astfel în decizia CEDO în cazul Necula:

[box type=”note”]

„ … Conform informațiilor furnizate de conducerea penitenciarului la data vizitei, rata de ocupare este mult mai mare decât capacitatea maximă a închisorii. Problemele de alimentare cu apă curentă, semnalate și în timpul vizitelor din 2002 și 2006, au rămas nerezolvate … Prin urmare, deținuții beneficiază de apă doar de trei ori pe zi, timp de o oră sau două. Lipsa apei contribuie la o igienă precară și provoacă nervozitate în rândul deținuților …

Două dintre cele trei pavilioane ale penitenciarului se află într-o stare avansată de degradare și necesită reparații capitale urgente …

Igiena precară domină și sectorul alimentar, din cauza lipsei de investiții și a lipsei cronice de materiale de curățat … au fost remarcați gândaci pe raftul de alimente unde era stocat orezul pentru masa de seară a deținuților. Unii deținuți s-au plâns de calitatea proastă a produselor alimentare .

Pavilionul 2, unde sunt ținuți arestații preventiv, nu a fost reparat de cinci ani. Pereții sunt murdari și deținuții spun că au ploșnițe în paturi . Conducerea penitenciarului spune că dezinsecțiile efectuate ocazional, din cauza unui buget limitat, au fost ineficiente .

Instalațiile sanitare din camere se află într- un stadiu avansat de degradare, pereții umezi și murdari. Deoarece apa curge doar de trei ori pe zi, timp de o oră, deținuții colectează apă într -un butoi de 60 litri și apoi o folosesc la WC sau alte nevoi . Alături de toaletă un alt butoi umplut cu apă era folosit ca răcitor de alimente proaspete … Geamul din celula vizitată era scos … Autoritățile închisorii au susținut că geamul a fost scos la cererea deținuților pentru mai mult aer … Deținuții au afirmat că nu au primit hârtie igienică și săpun în ultimele trei luni, iar detergent pentru cameră de un an…

Pavilionul 1 al închisorii, destinat deținuților de mare risc, era mai bine întreținut, dar din cauza aceleiași probleme cu apa, lipsa igienei era similară …

În închisoare era vizibilă starea de iritare a deținuților, din cauza condițiilor de detenție precare, lipsa de apă, hrana proastă și supraaglomerarea.”

[/box]

CEDO a decis în ambele cazuri că reclamanţilor le-a fost încălcat dreptul prevăzut de articolul 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, articol ce prevede interzicerea torturii și a tratamentelor inumane și degradante. Întrucât Florin Necula nu a cerut și despăgubiri materiale si morale, România nu trebuie să plătească de această dată o sumă de bani petentului. Curtea nu i-a acordat despăgubiri nici lui Mihăilă. Totuși prin aceste decizii se mai adaugă două condamnări în contul României, pe lângă cele deja existente în ultimii ani, și care au cumulat despăgubiri de peste 600.000 de euro pe care statul român trebuie să le plătească deținuților. Iar condamnările vor continua atâta vreme cât condițiile din penitenciarele noastre vor încălca flagrant drepturile fundamentale ale omului.

Un flashmob cu rufe murdare câștigă la CEDO împotriva Ungariei

12/06/2012/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Tatár și Fáber contra Ungariei, un caz ce ar trebui să dea de gândit și autorităților române

Parlamentul din Budapesta

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în favoarea a doi cetățeni ungari care fuseseră amendați de poliție pentru atârnarea unor rufe murdare de gardul Parlamentului din Budapesta. Cazul Tatár și Fáber contra Ungariei spune în esență că un flashmob se poate desfășura și fără autorizație de la poliție, deoarece el are loc în virtutea dreptului la liberă exprimare.

Cetățenii maghiari József Tatár și Károly Fáber au protestat în februarie 2007, lângă gardul Parlamentului din Budapesta, atârnând câteva rufe murdare acolo și acordând declarații presei. Ei au spus că aceea era o manifestare menită să ilustreze expresia „atârnarea rufelor murdare ale națiunii” în contextul crizei politice. Deși a fost vorba de un flashmob la care au participat doar cei doi cu rufele lor, și câțiva jurnaliști, iar totul s-a încheiat în 13 minute, cei doi au fost amendați de poliție cu echivalentul în forinti a 250 de euro fiecare, pe motiv că nu au avut autorizație de protest.

Cei doi s-au judecat cu autoritățile dar au pierdut procesele naționale, pe motiv că Legea adunărilor publice din Ungaria interzice orice manifestație care nu e notificată în prealabil la poliția locală.

Reclamanții s-au adresat apoi CEDO, acuzând că prin această pedeapsă le-a fost încălcată libertatea de exprimare, prevăzută de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Ce a zis Guvernul maghiar

În cadrul procesului, Guvernul Maghiar a arătat că amenda nu a vizat restrângerea libertății de exprimare, deoarece cei doi protestatari nu au fost împiedicați să-și exprime vederile politice în public, și nici sancționați că au făcut-o. Ci că au fost amendați pentru că au nesocotit legea ce reglementează adunările publice, și care presupune o înștiințare a poliției. Această înștiințare, spun autoritățile, ar fi benefică atât pentru protestatari, cât și pentru ordinea publică din zonă, prin impunerea preventivă a unor măsuri de protecție.

Reclamanții au argumentat, în contradictoriu cu guvernul, că manifestația lor a fost doar un mod de exprimare socială a unui punct de vedere, mai ales că a durat puțin și a implicat numai doi oameni. Și că argumentul poliției, cum că manifestația avea nevoie de protecție, este caduc, de vreme ce nu a avut loc nicio tulburare a ordinii publice și nici nu a presupus vreun alt pericol, dat fiind că evenimentul a avut mai degrabă un caracter „artistic”.

Ce a decis CEDO

Curtea a spus că este dificil să conceapă că un astfel de eveniment ar putea genera mulțimi de manifestanți care să necesite măsurile de ordine garantate de autorități. Curtea consideră că reclamanții au dorit mai degrabă să transmită un mesaj prin media, decât să adune mai mulți oameni în fața Parlamentului – ceea ce ar fi fost oricum imposibil în numai 13 minute – de aceea Curtea numește acest gen de manifestație ca un „comunicat de presă făcut în public”. De aceea, consideră Curtea, amendarea celor doi încalcă Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privitor la libertatea de exprimare și îi descurajează să se mai exprime liber pe viitor.

CEDO a dat câștig de cauză reclamanților și a obligat Guvernul ungar să le plătească despăgubiri de 1.500 de euro la fiecare.

Arhiva tag-ul pentru: Curtea Europeană de Drepturilor Omului

Articole

În sprijinul sentințelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului citează rapoarte ale APADOR-CH din 2008 și 2013, în urma vizitelor la penitenciarele Jilava și Mărgineni

Ce a zis Guvernul maghiar

Ce a decis CEDO