Cum este redusă la tăcere presa, cu ajutorul justiției
- Libertatea de exprimare este limitată în România din cauza daunelor morale mari, cerute de la jurnaliști în instanțe;
- România este condamnată la CEDO din cauza asta;
- APADOR-CH a propus o modificare a Codului civil pentru limitarea daunelor morale cerute pentru defăimare;
- Ministerul Justiției și CSM nu au fost de acord;
- Și Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei recomandă o limitare a daunelor acordate prin justiție, pentru evitarea autocenzurii în presă;
În cel puțin 20 de procese deschise în România în ultimii ani (2022-2023), jurnaliștilor acuzați de defăimare li s-au cerut daune morale cuprinse între 50.000 și 2 milioane de euro. În cursul judecății sumele au fost reduse de judecători sau procesele au fost respinse ca nefondate, totuși efectul acestora a fost descurajant pentru jurnaliști și a produs autocenzură.
România are deja mai multe condamnări la CEDO pe această temă, adică pentru îngrădirea libertății de exprimare garantată de articolul 10 din Convenție, pe motiv de defăimare. Cauza Ghiulfer Predescu v. Romania (2017) este în continuare una pe care Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei nu o consideră închisă, deoarece statul român nu a luat măsurile necesare pentru a se asigura că astfel de cazuri nu se vor repeta.
I se reproșează statului român exact lipsa de predictibilitate a reglementărilor privind stabilirea cuantumului despăgubirilor morale care se acordă în cazurile de defăimare. Din 2017 până acum alte nouă cazuri similare din România au ajuns la CEDO.
Problema – jurnaliști sunt hărțuiți în instanță
Un exemplu recent al riscurilor generate de actualul sistem de reglementare este cazul redacției Context, căreia i-au fost solicitate de către un om de afaceri daune în valoare de 3,4 milioane euro, din care 100.000 de euro pentru „stresul cauzat de investigațiile jurnalistice”, care arătau că statul român a investit 2 milioane de euro, bani europeni, într-un teren de golf care nu a fost realizat niciodată. În urma publicării investigației Context, DNA a deschis un dosar penal pentru a investiga cazul. De asemenea, statul român a câștigat recent un proces în care a cerut recuperarea banilor plătiți pentru construcția terenului de golf.
Un alt caz este al jurnaliștilor de la „Reporter de Iași”, dați în judecată de patronul publicației „Bună ziua Iași” pentru o serie de investigații care arătau legături de afaceri dintre acesta și primăria orașului, investigații care au dus și la deschiderea unei anchete DIICOT. În acest caz au fost cerute daune morale de 100.000 de euro, pentru defăimare.
Desigur că jurnaliștii își vor găsi în cele din urmă dreptatea, dacă nu în țară, măcar la CEDO, însă până atunci vor avea de gestionat stresul de câțiva ani al proceselor în care li se cer daune imense doar pentru că și-au făcut meseria.
O problemă este și cu jurnaliștii care se întâmplă să greșească, folosind cu bună credință informații care se dovedesc ulterior că au fost false. O astfel de situație le poate fi fatală, căci e de ajuns să greșească o dată și să fie condamnați să plătească daune materiale care îi vor falimenta.
Dacă, pentru o greșeală, un ziarist poate fi obligat la daune morale de 100.000 de euro, e evident că el va avea de ales intre autoconservare și practicarea profesiei la standardele normale. Cât de liberă mai este acea presă în care instanța aplică principiul ruletei rusești când acordă despăgubiri morale?
Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei
În aprilie 2024, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a făcut o recomandare statelor UE, menită să contracareze utilizarea unor astfel de procese intimidante, denumite generic „împotriva participării publice”:
Plafonarea daunelor pentru reclamant
Statele membre ar trebui, în limitele posibilităților sistemelor lor juridice naționale, să prevadă plafonarea despăgubirilor, pentru a preveni sancțiunile financiare abuzive sau disproporționate pentru inculpați, care ar avea un efect de descurajare asupra participării lor publice și pentru a evita crearea de stimulente financiare la introducerea unei acțiuni în justiție.
Soluția APADOR-CH – plafonarea daunelor – neagreată de justiția română
Pe plan intern, APADOR-CH a făcut, în ianuarie 2024, o propunere de modificare a Codului civil, astfel încât în cazurile de defăimare, daunele morale să fie plafonate la un număr de salarii medii pe economie, un plafon predictibil, așa cum a cerut și Comitetul de Miniștri.
Din păcate atât Ministerul Justiției cât și CSM, cele două instituții cărora APADOR-CH le-a adresat propunerea, au respins idea, pe motiv că ar îngrădi libertatea de apreciere a judecătorilor, de a decide cuantumul despăgubirilor.
În România, așadar, libertatea de apreciere a judecătorilor reduce libertatea de exprimare a presei, deoarece atunci când știi că ai putea să fii condamnat să plătești daune materiale de zeci de mii de euro e firesc să te autocenzurezi când scrii pe anumite subiecte controversate.
Întrucât nu a avut succes cu autoritățile române, APADOR-CH a transmis astăzi Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – organism însărcinat cu monitorizarea executării hotărârilor CEDO – o informare cu demersurile făcute în România și a cerut CM să nu închidă cauza Ghiulfer Predescu vs. România întrucât încă mai există pericolul pentru jurnaliști de a fi reduși la tăcere printr-o condamnare pecuniară exorbitantă, pentru defăimare.
Solicitările APADOR-CH către Consiliul de Miniștri:
- Să ceară autorităților române să publice un plan de acțiune în grupul de cauze Ghiulfer Predescu vs. România;
- Să ceară autorităților române să reconsidere propunerea de modificare a Codului civil, pentru limitarea daunelor morale în cazurile de defăimare;
- Să ceară Institutului Național al Magistraturii să actualizeze cursurile pentru judecători, cu un accent pe cazurile de defăimare și încălcarea Articolului 10, privind libertatea de exprimare.
Citește informarea transmisă de APADOR-CH către Comitetul de Miniștri
