Arhiva tag-ul pentru: Jilț nord

O echipă formată din reprezentanți ai APADOR-CH și Greenpeace România s-a deplasat în zona satului Runcurel, județul Gorj, pe data de 24 mai a.c. pentru a se documenta la fața locului cu privire la eventuale încălcări ale drepturilor omului în contextul în care peste 130 de familii din sat urmează să fie expropriate pentru extinderea carierei de lignit Jilț Nord, exploatare minieră a Complexului Energetic Oltenia (CEO). Conform informațiilor disponibile anterior deplasării, exproprierile nu erau însoțite de o justă despăgubire, iar perspectiva strămutării satului într-o comună vecină, Telești, era incertă.

Pe parcursul vizitei reprezentanții APADOR-CH și Greenpeace au stat de vorbă cu săteni din Runcurel și Telești și cu reprezentanți ai autorităților administrației publice locale relevante, mai exact cu secretarul și viceprimarul comunei Mătăsari și cu primarul comunei Telești.

1. Scurtă descriere a satului

Runcurel este un sat care aparține administrativ de comuna Mătăsari și este situat în sud-vestul țării între Motru și Rovinari, la aproximativ 40 km sud-est de Târgu-Jiu, capitala județului Gorj. Singurele surse de trai pentru oamenii din zonă sunt locurile de muncă la CEO și agricultura de subzistență.

Satul este înconjurat de trei cariere de lignit: Jilț Nord, Jilț Sud și Roșiuța (harta) care au avansat de-a lungul timpului încet dar sigur către vatra satului. Limita de vest a exploatării Jilț Nord se află în acest moment la aproximativ 30 de metri de biserica satului, monument istoric, și de cimitir. O informare oficială a CEO anunță extinderea în continuare a exploatării.

Comunitatea, formată din aproximativ 200 de gospodării (satul are 450 de locuitori oficial), trăiește într-o atmosferă tensionată. Localnicii care nu au primit înștiințare de expropriere în decembrie 2015 și care, de regulă, au rude angajate la CEO, nu se arată îngrijorați de situație. Singura problemă care pare a îi interesa este soarta bisericii și cea a cimitirului.

Oamenii direct afectați trăiesc într-o stare de incertitudine extrem de stresantă. Practic nu știu ce se va întâmpla cu ei, cu casele, acareturile și terenurile lor.

2. Procedura de expropriere

În trecut, achiziția terenurilor sau gospodăriilor pentru extinderea carierelor de lignit în zonă avea loc în urma negocierilor între proprietari și CEO. Compensațiile oferite proprietarilor includeau prețul negociat pentru terenuri, imobile, pomi, viță de vie etc, plus unul sau mai multe locuri de muncă pentru membrii familiei. Astfel de negocieri au avut loc și recent, inclusiv în anul 2014, cu cetățeni din Runcurel, însă înțelegerile respective nu s-au finalizat.

În cazul de față însă exproprierile din Runcurel se vor face fără negocieri cu proprietarii. Acest lucru este posibil din cauza unei hotărâri emise de actualul guvern în decembrie 2015, care aprobă exproprierile conform Legii nr. 225/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. – Hotărârea Guvernului nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.

Compensațiile oferite localnicilor au fost stabilite deja, în mod unilateral, iar sumele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial, în anexa 2 a HG nr. 960/2015. Prețul impus prin Hotărâre, de aproximativ 1 EUR/m² și faptul că localnicilor nu li s-au stabilit compensații și pentru casele, acareturile, pomii fructiferi sau vița de vie aflate pe teren, nu le vor permite unora dintre familii să își refacă viața în altă parte. În nota de fundamentare a actului normativ respectiv s-a consemnat faptul că “proprietarii au pretenții financiare exagerate”, însă nu se amintește nimic despre casele și acareturile amplasate pe o parte a terenurilor respective. Singura referire la imobile în nota de fundamentare este cea privind posibilitatea de a se identifica și proteja monumente istorice/zone de protecție a acestora.

Pe 23 decembrie 2015, locuitorii satului Runcurel au primit înștiințări cu privire la expropriere prin care au fost informați că termenul de eliberare a terenului este de 30 de zile de la data notificării. Notificarea include o invitație la sediul diviziei miniere a CEO, în care localnicii sunt rugați să se prezinte cu actele de proprietate. Trebuie precizat că o parte dintre localnici nu sunt în posesia actelor care le atestă dreptul de proprietate deoarece primăria Mătăsari nu li le-a eliberat.

În februarie 2016, CEO emite Decizia de expropriere nr. 4747/9.02.2016 ce constituie „titlu executoriu, fără alte formalități, pentru predarea bunurilor imobiliare cuprinse în Anexă […] Contestațiile asupra Deciziei de expropriere nu suspendă transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile.” Transferul drepturilor de proprietate operând de drept la data emiterii Deciziei, înseamnă că CEO deja este proprietarul terenurilor identificate în Anexa 2 a HG nr. 960/2015. Unii dintre oamenii din Runcurel locuiesc deci, începând cu februarie a.c., în case situate pe terenuri care nu le mai aparțin de drept, terenuri pe care ar fi trebuit deja să le elibereze.

Nici notificările transmise localnicilor, nici decizia CEO nu menționează în vreun fel existența caselor.

Conform viceprimarului și secretarului comunei Mătăsari, primăria este preocupată de exproprieri pe care primarul, în acord cu localnicii, le consideră injuste. În sprijinul acestor afirmații reprezentanților APADOR-CH și Greenpeace România le-au fost puse la dispoziție două note cuprinzând problemele ridicate de cetățenii afectați de exproprieri precum si copii ale unor solicitări de întâlnire, adresate la data de 16 februarie a.c. Consiliului Județean și CE Oltenia. Cei doi reprezentanți ai primăriei au mai afirmat că formal, comisia de expropriere există, că au fost înregistrate 92 de dosare la comisie însă primarul nu va semna actele până nu reușește să găsească o soluție la problemele ridicate de localnici. Trebuie precizat că, anterior vizitei inopinate la primăria comunei Mătăsari, reprezentanți ai Greenpeace România au solicitat fără succes să se întâlnească cu primarul.

Oficial, comisia pentru acordarea despăgubirilor, formată din reprezentanți ai primăriei, prefecturii și CEO, a fost înființată pe 17 februarie a.c.

3. Posibila strămutare la Telești

CEO i-a informat pe locuitorii din Runcurel, încă din anul 2011, că satul urmează să fie strămutat în comuna Telești situată la 25 km de Runcurel și 20 km de Târgu Jiu. Mai mult, CEO a organizat și o deplasare, în 2012, pentru cei care urmează să fie expropriați, pentru ca aceștia să vadă zona în care ar urma să se construiască noua vatră a satului.

Mai multe știri de presă relatau în 2011-2012 despre faptul că în jur de 250 de gospodării vor fi mutate din Runcurel în Telești, reprezentanții CEO spunând că au deja pregătite loturi de 2000 de mp pentru fiecare gospodărie, și că toți localnicii sunt de acord cu strămutarea (sursa).

Localnicii susțin azi că în 2012 li s-au făcut și evaluări la case, dar că de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Între timp casele au început să se deterioreze, din cauza trepidațiilor de pământ generate de lucrările miniere care s-au apropiat de sat.
Mai multe documente oficiale recente, aferente proiectului minier, menționează planuri pentru strămutarea localnicilor din Runcurel într-o viitoare vatră de sat ce ar fi urmat să fie construită în vecinătatea satului Telești, jud Gorj. Astfel:

– Acordul de Mediu din 9 mai 2016  – pagina 9 menționează: „Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica). Pe amplasamentul studiat in suprafata de 184 922 mp va fi realizata o vatra noua de sat unde vor fi stramutate gospodariile afectate in urma inaintarii carierelor din zona Jilt Nord, Jilt Sud si Rosiuta. Astfel au fost create un numar de 140 de loturi in suprafata de 1000mp/lot, retea stradala, circulatie carosabila si pietonala, zone verzi, alimentare cu energie electrica, canalizare, alimentare cu apa si gaze. In studiul efectuat au fost luate în considerare si obiective de interes public prin amplasarea Bisericii (Monument Istoric) ca va fi strămutată din zona Runcurel […] In partea de vest a amplasamentului adiacent Bisericii si Cimitirului existent Barnici se afla amplasamentul pentru strămutarea cimitirului din zona Runcurel.”

– Raportul la studiul de impact asupra mediului EIM – pagina 28 menționează: „In perioada analizata vor fi dezafectate/stramutat 136 gospodarii (satul Bradet 2 si satul Runcurel 134), cimitirul, biserica si scoala satului Runcurelu. […] Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica)”;

– Adresa Direcției Judetene pentru Cultură nr.67 din 27.01.2016 formulată ca răspuns la o solicitare a Ministerului Culturii menționează că a emis încă din anul 2011 aviz favorabil pentru strămutarea bisericii din Runcurel.

În fapt, singurul lucru care s-a realizat concret la Telești cu privire la strămutare este achiziționarea terenului adiacent menționat în Acordul de mediu pentru strămutarea bisericii și a cimitirului din Runcurel.

Din discuția cu dl. Constantin Saragea, clopotarul Bisericii Bîrnici, a reieșit că, în afara terenului pentru cimitir, care este deja achiziționat, CEO a mai reușit să achiziționeze doar câteva mici parcele, restul proprietarilor fie nedorind să vândă fie, dacă ar vrea să vândă, tot nu ar putea deoarece nu au actele care să ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Dl. Saragea a afirmat că dumnealui se află în această a doua situație.

Primarul comunei Telești, Romulus Bildea, a afirmat că a existat cândva un proiect care avea în vedere amplasarea noii vetre a satului Runcurel pe o suprafață de 60 de hectare de pe raza comunei Telești. Proiectul, însă, nu a fost supus niciodată aprobării consiliului local. Primarul spune că a văzut proiectul în care CEO prevăzuse loturi pentru 400 de gospodării și alte edificii publice și utilități, însă ulterior, pentru că oamenii din Runcurel ar fi dorit numai despăgubiri în bani, CEO a restrâns proiectul la 20 de ha și loturi numai pentru 150 de case.  Primarul susține că de un an de zile îi întreabă pe reprezentanții CEO când vin cu proiectul la aprobat și nu primește vreun răspuns. Din declarațiile primarului reiese că CEO încă nu a achiziționat cele 20 de ha, ci numai parcela de teren destinată cimitirului.

Primarul a mai declarat că își dorește ca proiectul să se realizeze, însă nu poate face nimic în acest sens, iar părerea sa personală este  că “dacă se dorea, se făcea”.