ONG-uri – APADOR-CH

Ministerul Justiției refuză să salveze ONG-urile de la moarte

07/02/2024/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

Printr-un răspuns amabil la propunerea noastră de a schimba Codul de procedură civilă, Ministerul Justiției refuză să contribuie la salvarea de la moarte a organizațiilor neguvernamentale sau a cetățenilor care pierd procese de interes public.

În urmă cu câteva săptămâni, APADOR-CH a trimis MJ o propunere de modificare a Codului de procedură civilă, în sensul în care, în anumite situații, cheltuielile de judecată să fie suportate de fiecare parte într-un proces, nu doar de cea care pierde. Concret, am propus introducerea unui nou alineat, (3), la art. 453 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut:

(3) În cauzele care au ca obiect probleme de mediu, de urbanism sau de liber acces la informațiile de interes public, fiecare parte își suportă cheltuielile de judecată.”

Această modificare ar salva de la desființare ONG-urile care pierd procesele prin care încearcă să determine autoritățile publice să respecte legea, să nu ia decizii în contradicție cu interesul public în probleme de mediu, de urbanism sau forțându-le să facă publice informații de interes pentru cetățeni. Întrucât de cele mai multe ori aceste organizații se luptă cu firme potente financiar sau cu autorități care-și permit să angajeze avocați scumpi, pierderea unui proces echivalează cu obligația de a achita cheltuieli de judecată uriașe, pe care niciun cetățean sau organizație neguvernamentală nu și le permite. Asta duce la desființarea organizațiilor și descurajează apelarea la justiție în alte cazuri în care cetățenii s-ar vedea nedreptățiți.

În replica transmisă APADOR-CH, Ministerul Justiției face referire la diverse alte prevederi legislative care ar putea fi de folos într-un proces – cum ar fi solicitarea de ajutor judiciar, dacă o organizație este săracă și nu are bani să plătească taxe de timbru sau să facă expertize judiciare. De asemenea, ministerul consideră că problema semnalată de APADOR-CH este reală, dar ea ar putea fi rezolvată și acum, chiar de judecătorul care „poate”, potrivit articolului 451 din Codul de procedură civilă, să reducă motivat cheltuielile de judecată, dacă le consideră vădit disproportionate.

Această prevedere, totuși, nu a ajutat cu nimic organizațiile desființate deja în justiție (Miliția spirituală și Asociația Salvați Bucureștiul), după ce au pierdut procesele în care susțineau interesele cetățenilor afectați de unele dezvoltări urbanistice.

Soluția propusă de APADOR-CH este susținută și de comunitatea Declic, printr-o petiție care a fost semnată de aproape 20.000 de cetățeni. Dacă ești de acord cu propunerea noastră semnează și tu petiția!

Citește răspunsul Ministerului Justiției la propunerea APADOR-CH

Cum au rămas ONG-urile singurele entități bănuite că spală bani în România

19/08/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Slider /de Rasista

Strania poveste a unei legi care a vrut să îndrepte o alta, prost făcută, dar care a ieșit din Parlament cu o nedreptate și mai mare; Între timp, Guvernul încurajează, printr-o ordonanță, nerespectarea primei legi, în speranța că Parlamentul se va îndura vreodată și de soarta ONG-urilor; Cum se fac legi discriminatorii în România anului 2020

O lege votată în 2019, prin care a fost transpusă greșit directiva europeană privind combaterea spălării banilor, instituie obligativitatea declarării anuale a beneficiarilor reali pentru toate companiile, firmele, asociațiile și fundațiile din România. Deși beneficiarii reali, identificați ca acționari, patroni ai firmelor sau membri ai asociațiilor și fundațiilor, sunt deja declarați și datele lor există în registrele diverselor instituții ale statului (de la Ministerul Justiției la ANAF etc), noua lege adaugă o corvoadă birocratică suplimentară în sarcina firmelor și ONG-urilor, de a mai declara încă o dată, în fiecare an, aceleași nume și de a depune la același Minister al Justiției aceleași acte, autentificate în prealabil la notar.

O inițiativă a parlamentarilor USR Cludiu Năsui și Cristina Prună a încercat să repare acest neajuns, prin proiectul Legii 108/2020, prin care trebuiau exceptate de la aceste declarații anuale inutile firmele care au acționari numai persoane fizice și ONG-urile. Potrivit proiectului, ar fi rămas de declarat numai schimbările (=noutățile) intervenite în acționariat sau în compunerea ONG-urilor (noii acționari sau noii membri asociați).

Conform expunerii de motive a celor doi inițiatori, în România există 978.245 de SRL-uri și numai 3% dintre acestea au în componență o altă persoană juridică, deci ar justifica necesitatea identificării beneficiarului real. Restul de aproape 97% dintre firme, ai căror beneficiari reali corespund cu acționarii persoane fizice identificați deja în Registrul Comerțului, nu au de ce să-și mai declare din nou, an de an, beneficiarii la Ministerul Justiției.

Același lucru e valabil și pentru ONG-uri – puțin peste 100.000 de asociații și fundații câte există în România. Ar fi trebuit și ele exceptate de la declararea beneficiarilor reali, care oricum figurează cu nume, prenume și acte de identitate în Registrul asociațiilor și fundațiilor, deținut de același Minister al Justiției.

În mod straniu, proiectul celor doi parlamentari USR, susținut și de un parlamentar PSD, trece de Senat în forma propusă de aceștia, în luna mai 2020, însă doar o lună mai târziu se modifică suspect la Camera Deaputaților, care prin Comisia Juridică adoptă un amendament prin care sunt scoase din lege numai ONG-urile, lăsând să beneficieze de ea doar firmele.

Este greu de înțeles ce s-a schimbat în Parlament din luna mai până în luna iunie, încât Legea 108/2020, menită să rezolve o situație absurdă și consumatoare de bani și timp, s-a transformat într-o lege discriminatorie, care rezolvă doar problema firmelor, dar lasă ONG-urile să se lupte cu birocrația inutilă. Care au fost negocierile subterane, cine ce a dat la schimb pentru ca legea să treacă doar cu firmele, dar nu și cu ONG-urile?

Surse din Parlament ne-au spus că ar fi fost o înțelegere PSD-PNL, care au dorit scoaterea ONG-urilor din lege, la schimb cu votarea ei, însă rămâne inexplicabil de ce aceleași partide au votat legea la Senat, dar ar fi refuzat s-o treacă și la Camera Deputaților.

Guvernul se face că ține cu ONG-urile

Între timp, ONG-urile trebuiau să-și declare beneficiarii reali până la 14 august, conform Legii inițiale care instituia această sarcină – Legea 129/2019. Pentru multe asociații și fundații, inclusiv pentru APADOR-CH, aceasta a fost o sarcină birocratică epuizantă, mai ales în condițiile pandemiei, în care pentru mulți dintre membrii noștri a fost foarte dificil să aducă/trimită fizic copiile certificate de pe actele de identitate. Plus drumurile făcute la notar, pentru autentificarea declarației redundante privind componența asociației, membrii asociației devenind acum și „beneficari reali”. O veritabilă procedură demnă de „țara lui dosar cu șină”.

În cele din urmă, cu bani, timp și nervi consumate degeaba, am reușit să trimitem la Ministerul Justiției actele cerute de lege, în termenul legal.

În ultimul moment, însă, vineri noaptea, Guvernul a emis o ordonanță prin care a prelungit termenul de depunere a declarațiilor până la 1 noiembrie. O palmă dată celor care chiar și în condițiile expuse mai sus s-au străduit să se conformeze acestei legi absurde.

Desigur, poate că Guvernul a prelungit acest termen în speranța că până în noiembrie Parlamentul va îndrepta eroarea făcută în luna iunie și va excepta și ONG-urile de la obligația declarării beneficiarilor reali. Aceiași inițiatori ai Legii 108/2020 au revenit în Parlament cu o nouă propunere de a excepta ONG-urile, la care am transmis și noi câteva sugestii de îmbunătățire. Însă nu pare să se grăbească nimeni să voteze noua lege. În fond cine era de exceptat, a fost exceptat, iar ONG-urile par să fi rămas singurele entități bănuite că spală bani în România. Dacă PNL și PSD nu au dorit, într-adevăr, să repare nedreptatea și față de ONG-uri, de ce ar face-o acum, cu noua lege?

Oare cine și de ce ne urăște atât de mult? Și, dacă există atâta ură față de ONG-uri la nivelul decidenților politici din Parlament, de ce tot apar periodic declarații sforăitoare, bune doar „pentru export”, că politicienii au nevoie de opiniile și sprijinul societății civile?

Ce spune Legea 108/2020

„Articol unic. –

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 56, alineatul (1)se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 56. –

(1) Persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului [=FIRMELE] depun la înmatriculare și ori de câte ori intervine o modificare o declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali ai societăților.”

La articolul 56, după alineatul (1)se introduc două noi alineate, alineatele (1¹) și (1²), cu următorul cuprins:

„(1¹) Sunt exceptate de la obligația depunerii declarației prevăzute la alin. (1):

a) regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile deținute integral sau majoritar de stat;

b) persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, atunci când aceștia sunt singurii beneficiari reali.

(1²) În cazul persoanelor exceptate conform alin. (1¹) lit. b), în lipsa depunerii declarației privind beneficiarul real, Oficiul Național al Registrului Comerțului este obligat să completeze din oficiu Registrul beneficiarilor reali ai societăților pe baza documentelor care însoțesc cererea de înmatriculare sau pe baza evidențelor deținute în cazul societăților deja înmatriculate.”

La articolul 56, alineatul (4)se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.”

APADOR-CH susține debirocratizarea și digitalizarea interacțiunii ONG-urilor cu statul

03/07/2020/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

Guvernul a inițiat zilele trecute o pre-consultare cu reprezentanți ai sectorului neguvernamental, pentru a testa unele propuneri de modificare a OG 26/2000, act ce vizează funcționarea organizațiilor neguvernamentale.

Aceasta a avut ca intenție sondarea opiniei societății civile cu privire la acest demers și face parte dintr-o serie de consultări la care Guvernul s-a angajat înainte de a formula un proiect de modificare. Au fost făcute mai multe propuneri în vederea debirocratizării vieții societății civile, însă punctul comun de interes al participanților a fost reprezentat de procedura de înființare/modificare a asociațiilor și fundațiilor.

La discuție, părerile reprezentanților sectorului ONG au fost împărțite. S-a susținut pe de-o parte o idee mai veche, introducerea în lege a posibilității înființării unui ONG printr-o procedură administrativă, pe modelul societăților comerciale la Registrul Comerțului. Acest mod mai simplu de înființare este suspectat de unii că ar putea genera ilegalități, de aceea alte voci preferă păstrarea modului actual de înființare, la judecător. Printre acestea a existat și o a treia opinie, mai rezervată, în sensul în care să se realizeze digitalizarea procedurii actuale, ceea ce presupune și digitalizarea instanțelor – lucru catalogat de reprezentanții Guvernului ca fiind greu de impus, iar ulterior, treptat, să se migreze către o procedură administrativă.

APADOR-CH a participat la dezbatere și susține următoarele propuneri:

1 Stabilirea prin lege a unei proceduri unitare pentru desfășurarea online a ședințelor structurilor colective de conducere ale asociatiilor și fundațiilor (adunări generale, consilii directoare etc.). Această procedură și-a demonstrat necesitatea în timpul pandemiei. În momentul de față există o astfel de reglementare legală ce vizează numai societățile comerciale și ea ar fi utilă și în cazul ONG-urilor. În lipsa unei reglementări legale unitare, fiecare ONG se descurcă prin proceduri proprii, care pot genera probleme ulterior, când actele sau măsurile adoptate de adunările generale trebuie să fie recunoscute de instanțe.

2 Eliminarea avocatului și a notarului din procedura de înregistrare în registrul de publicitate a actelor adoptate de organismele de conducere ale ONG-urilor. De asemenea, eliminarea notarului din procedura de declarare a beneficarilor reali, fiind suficientă o declarație pe proprie răspundere semnată de cel care face declarația, fără alte atestări sau autentificări. Dacă vor să respecte legea, ONG-urile sunt obligate ca pentru fiecare modificare făcută de adunarea generală sau pentru fiecare decizie luată în consiliul director, care trebuie înregistrată la instanță, să asigure prezența la ședință a unui avocat care să ateste respectivele acte. De asemenea, pentru copii legalizate ale respectivelor acte, notarii cer prezența tuturor semnatarilor acelor acte. Activitatea ONG-urilor este astfel îngreunată de un formalism care descurajează luarea unor măsuri sau încurajează organizațiile să nu respecte legea și să nu mai înregistreze măsurile. Propunerea APADOR-CH este ca actele adoptate de adunările generale sau de consiliile directoare să poată fi înregistrate în forma în care acestea sunt adoptate, sub semnătură privată, eventual însoțite de o declarație pe proprie răspundere (neautentificată la notar) a persoanei din cadrul ONG-ului, desemnată de adunarea generală în acest sens. Aceste acte privesc activitatea și viața internă a organizației, nu presupun înstrăinări de bunuri sau valori deosebite care să necesite precauții.

APADOR-CH consideră că ar fi de dorit ca măcar înregistrarea actelor ce modifică componența organelor de conducere sau alte măsuri ce vizează activitatea normală a organizației, ulterioare înființării, să poată fi înregistrate printr-o procedură simplificată, administrativă, să nu mai fie nevoie de decizia unui judecător de fiecare dată. În prezent pacticile neunitare ale instanțelor îngreunează activitatea organizațiilor corecte, care țin să respecte legea și să înregistreze fiecare act adoptat de către organismele de conducere ale acestora.

Potrivit reprezentantei Ministerului Justiției, prezente la întâlnire, suportul tehnic al Registrului național al ONG-urilor este foarte vechi, nu mai reprezintă o soluție sutenabilă pentru a susține informațiile și pentru a permite actualizări în timp real. Mai mult, unele instanțe păstrează Registrul în format scriptic, ceea ce întârzie comunicarea către Minister. Aceasta a precizat că cea mai competentă autoritate să se ocupe de Registru este Registrul Comerțului, pe modelul similar societăților comerciale, însă asta nu ar presupune eliminarea în totalitate a instanței.

De asemenea, majoritatea ONG-urilor au cerut reprezentanților Guvernului să extindă și să clarifice procedurile de declarare a beneficiarilor reali ai organizațiilor, obligație legală intrată în vigoare din acest an și care în continuare este o nebuloasă pentru sectorul neguvernamental.

Discuții pe marginea modificării OG 26/2000 vor mai avea loc, după cum au promis reprezentanții Guvernului, toți participanții fiind de acord că e nevoie de o debirocratizare a legăturii dintre ONG-uri și stat, dar nefiind atins și un consens în privința modului în care ar trebui făcută această debirocratizare.