societatea civilă – Pagina 2

Desemnarea reprezentanților societății civile în CES

26/08/2015/în Comunicate /de Rasista

Mai multe organizații neguvernamentale au transmis azi Guvernului o serie de solicitări privind modalitatea de selecție și numire în Consiliul Economic și Social (CES) a reprezentanților societății civile.

Mai jos, textul solicitării:

Doamnei Ministru Rovana PLUMB, Ministrul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Domnului Liviu Marian-POP Ministru Delegat pentru Dialog Social

Desemnarea reprezentanților societății civile în Consiliul Economic și Social (CES)

26.08.2015

Stimată Doamnă Ministru,

Stimate Domnule Ministru Delegat,

Având în vedere procesul demarat de instituția pe care o conduceți pentru selecția reprezentanților societății civile în Consiliul Economic și Social în baza modificărilor aduse de Legea 222/2015, organizațiile societății civile vă solicită pe această cale asigurarea derulării procesului de selecție în condiții de maximă transparență și corectitudine.

În acest sens, organizațiile subsemnate consideră că, pentru o funcționare optimă a noului plen al Consiliului Economic și Social, pentru selectarea celor mai reprezentative organizații pentru fiecare categorie, pentru respectarea eforturilor candidaților care și-au construit dosarele în termenul foarte scurt pus la dispoziție, vă solicităm:

– Publicarea listei de candidați la expirarea termenului de depunere a dosarelor (25.08.2015);

– Includerea în comitetul de selecție a cel puțin doi reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care nu au depus candidaturi și nici nu au susținut o organizație candidată, prin scrisorile de susținere depuse în dosarele de candidatură;

– Realizarea selecției candidaților în baza tuturor criteriilor de evaluare anunțate în solicitarea oficială de candidaturi emisă de instituția dumneavoastră (http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Dialog_Social/SocietateaCivila/2015-08-18_DDS_criterii_CES.pdf );

– Publicarea rezultatelor selecției, alături de scorul obținut de fiecare candidat pe fiecare din categoriile notate;

– Acordarea unui termen rezonabil, de minim 3 zile, în care candidații pot contesta rezultatele selecției și asigurarea unui comitet imparțial pentru evaluarea eventualelor contestații.

Cu considerație,

CENTRAS – Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale

Asociatia Pro Democratia

ActiveWatch

Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”

Salvati Copiii Romania

Societatea Academica din Romania

ANIP – Asociatia Nationala de Ingrijiri Paliative

ANOSR – Alianta Natională a Organizatiilor Studentesti din Romania

APADOR-CH – Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania Comitetul Helsinki

Areas – Asociatia Regionala de Educare a Adultilor Suceava
CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publica

Asociația „Viitorul în Zori”

Asociatia “Dr. Carl Wolf” a Bisericii Evanghelice C.A. din Romania

Asociatia Bunici si Nepoti Alba

Asociatia MIERT – Conferinta Tineretului Maghiar din Romania

Asociatia P.A.V.E.L.

ACSIS – Asociatia pentru o Comunitate Solidara si Interventie Sociala

Asociatia Pro. Do. Mo

Asociatia Proiect Pro Europa Suceava

Asociatia Salvati Bucurestiul

Asociatia Tinerii Voluntari – Valea Calugareasca

Asociatia Young Initiative

Asociatia Casa Plus

Ateliere fara Frontiere

Caritas Muscel

Centrul de Copiii si Tineret Sf. Sebastian Brasov

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Resurse Civice

Centrul Ratiu pentru Democratie

CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publica

Comisia ONG Iasi din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică și Sociala a județului Iași

Consiliul Tineretului din Romania

CRIES – Centrul de Resurse pentru Initiative Etice si Solidare

Dizabnet – Reteaua Organizatiilor Furnizoare de Servicii in Domeniul Dizabilitatii

ECPI – Centrul Euroregional pentru Initiative Publice

Federatia Nationala Sindicala Alma Mater

Federatia Natura 2000

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS

Federatia Volum

FOND – Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare

FONPC – Federatia ONG-urilor din Domeniul Protectiei Copilului

Fundatia CAESAR

Fundatia Civitas pentru Societatea Civila

Fundatia Dezvoltarea Popoarelor

Fundatia HOSPICE Casa Sperantei

Fundatia HOSPICE EMANUEL – Oradea

Fundatia Lumina – Bacau

Fundatia Pact

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Fundatia Pro Patrimonio

Fundatia Tineri pentru Tineri

Funky Citizens

GRASP – Societatea Globala a Tinerilor Progesionisti Romani –

Junior Chamber International Craiova

Liga Studentilor Romani din Strainatate

Liga Habitat

Motivation Romania

Organizatia Umanitara Concordia

Platforma Unionista Actiunea 2012

Pro Vobis – Centrul National de Resurse pentru Voluntariat

RISE Romania – Reteaua Romana a Intreprinderilor Sociale de Insertie

Societatea Ornitologica Romana /BirdLife Romania

TERRA Mileniul III

Touched Romania

Viitor Plus

Apelul societății civile pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Treisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei.

Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat azi, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează:
1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (citiți scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare)

2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (citiți scrisoarea adresată președintelui ICCJ)

3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (citiți scrisoarea adresată Avocatului poporului)
4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (citiți scrisoarea adresată președintelui României)

Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt:

1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții.

– Soluție: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140)

2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă.

– Soluție: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate ca Infrastructuri Critice. Lista acestora trebuie să fie în lege. (la fel ca în propunerea de Directivă NIS)

3. Problema: Legea acordă SRI competențe principale în domeniul securității cibernetice.

– Soluția: Conform propunerii de directivă NIS, aceasta ar trebui să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”.

Contraargumente la explicațiile date post vot de Senat:

1. Accesul la datele informatice.

Art 17 este, în forma actuală, astfel:

a) Să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită

accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării.

Asta înseamnă că oricare din aceste instituții, dacă are o solicitare motivată ar trebui să fie lăsată să aibă acces la datele deținute. Cine stabilește dacă această solicitare este suficient de motivată și dacă datele sunt relevante? De ce nu un judecător, așa cum prevede acum Codul de procedură penală (art 138 și 140).

2. Legea nu se aplică calculatoarelor persoanelor fizice.

Nu direct, dar indirect da. Din 2 motive:

– Definiția de la art.2 este extrem de largă: „persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice”. Faptul că nu depinde cine este proprietarul calculatorului respectiv, ci doar dacă el este administrat, operat sau utilizat de către o persoană de drept public sau privat înseamnă că dacă vii cu calculatorul la serviciu sau îți folosești smartphone-ul și în scop de serviciu, poate însemna că el este utilizat de către persoana juridică de drept privat.

– Nici nu trebuie să se aplice direct persoanelor fizice. Toate datele de trafic de Internet ale persoanelor fizice se află în mâna unor furnizori privați. În plus operatorii de site-uri și de rețele de publicitate strâng enorm de multe date care pot fi ușor legate de către aceste instituții de un simplu IP.

3. Dacă nu e nimic grav în prevederile legii, așa cum pretind senatorii, de ce au refuzat în mod constant să dezbată subiectele? De ce chestiunile clare din propunerea de directivă NIS sunt pur și simplu ignorate în legea noastră?

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

Apelul către liderii de grupuri parlamentare pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către:

Domnul Marian Neacșu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților

Domnul Adrian Scutaru, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților

Domnul Gheorghe Tinel, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaților

Domnul Dumitru Niculescu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Poporului din Camera Deputaților

Domnul Mate Andras-Levente, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaților

Domnul Varujan Pambuccian, Liderul Grupului Parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților

Domnul Bogdan Ciucă, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Camera Deputaților

Către Domnul Ilie Sârbu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat

Domnul Puiu Hașotti, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național din Senat

Domnul Dumitru Oprea, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat

Domnul Dumitru Pelican, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Senat

Domnul Marko BeIa, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Senat

Stimați domni,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită ca, în calitatea dumneavoastră de lider de grup parlamentar, să întreprindeți toate demersurie pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător. Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat, într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

Apelul către președinte pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către domnul Klaus Iohannis, Președintele României

Stimate domnule președinte,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să vă aplecați asupra Legii privind securitatea cibernetică a României, adoptată de Parlamentul României vineri, 19 decembrie 2014 (număr de înregistrare la Senat L580/2014). Legea, în forma adoptată, are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației. Facem precizarea că, înainte să ne adresăm domniei voastre am solicitat tuturor instutuțiilor abilitate (grupurilor parlamentare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului) să își exercite atribuțiile legale cu privire la controlul de constituționalitate a priori sesizând Curtea Constituțională a României în acest caz. Dacă instituțiile enumerate nu vor sesiza Curtea Constituțională vă rugăm să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o reexaminare.

Vă prezentăm în cele ce urmează motivele solicitării noastre.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adica orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător. Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli cu audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat, într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer, Domnule Președinte, să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o dezbatere reală.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea ce v-a fost trimisă spre promulgare, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

Apelul către ICCJ pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către doamna Livia Stanciu, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Stimată doamnă,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să sesizați Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care are pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător. Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat, într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Cu respect,

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

Să ridicăm barierele accesului la viața politică din România

13/10/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

UPDATE 16 Decembrie 2014

Organizațiile neguvernamentale reunite în cadrul campaniei „Politică fără Bariere” au lansat o serie de propuneri de modificare a legislației referitoare la partidele și formațiunile politice, necesare pentru garantarea exercitării drepturilor la asociere politică și participare la alegeri. Proiectul cu modificarile la legea partidelor poate fi găsit și pe pagina www.facebook.com/PoliticafaraBariere.

Recomandările noastre urmăresc:

– eliminarea barierelor administrative la înregistrarea unui partid, concomitent cu condiționarea înscrierii tuturor candidaţilor, în toate competițiile electorale, de prezentarea unui număr rezonabil de semnături de susținere;

– asigurarea unei mai mari egalități de șanse între partidele mari, cele mici sau nou înființate și candidații independenți la înscrierea în cursa electorală și pe perioada desfășurării proceselor electorale

Reamintim că principalele propuneri se referă la înființarea unui partid cu minim trei membri fondatori, fără criterii de teritorialitate; finanțarea de la bugetul public a tuturor partidelor politice proporțional cu numărul de voturi, indiferent dacă sunt sau nu parlamentare; introducerea cerinței de a prezenta un număr rezonabil de semnături la depunerea oricărei candidaturi și eliminarea prevederilor care interzic cetățenilor să semneze pentru susținerea a mai mult de un candidat sau partid.

Aceste modificări trebuie să fie discutate public concomitent cu un Cod Electoral, care să unifice și să clarifice legislația și practica electorală și care să conțină reglementări cu scopul de a simplifica procedurile și de a impune condiții proporționale pentru toți competitorii electorali.

Organizațiile inițiatoare ale campaniei au purtat deja discuții cu partide și formațiuni politice parlamentare pentru includerea pe agenda publică, respectiv cea parlamentară a acestor reglementări absolut necesare pentru o piață politică justă. Ne arătăm deschiși pentru a continua dialogul și pentru a oferi sprijin decidenților interesați să preia și să pună aceste propuneri pe agenda publică, ținând cont de impactul pe care l-ar putea avea aceste modificări la nivel național.

De asemenea, pe fondul discuțiilor recente din spațiul public, care s-au dovedit a fi nestructurate și uneori neargumentate despre modificarea legislației electorale și a partidelor politice din România, invităm reprezentanții partidelor și formațiunilor politice la un dialog structurat, argumentat, fără criterii populiste.

Pentru detalii și informații suplimentare vă rugăm să contactați pe

Septimius Pârvu, Manager de proiecte Expert Forum, septimius.parvu@expertforum.ro, 0737.748.667

Florina Presadă, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publica, florina@ce-re.ro, 0722383190

Campania „Politică fără Bariere” este inițiată și susținută de aproape 50 de organizații neguvernamentale.

Inițiatori:
Asociația E-Civis
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o Societate Deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

Apelul făcut către candidații la președinție la 13 octombrie 2014: eliminați barierele politicii din calea cetățenilor

Doamnelor și domnilor candidați,

Vă solicităm să luați în considerare următoarele propuneri ale campaniei „Politică fără bariere”, și să vă asumați punerea lor în practică. Așteptăm cu interes pozițiile dumneavoastră publice din care să reiasă fără echivoc dacă:

1. Susțineți formarea partidelor politice cu minim trei membri fondatori, fără criteriu de teritorialitate?

Da sau Nu

2. Susțineți introducerea cerinței de a prezenta un număr rezonabil de semnături la depunerea oricărei candidaturi, pe listă de partid sau independentă, indiferent de tipul de alegeri?

Da sau Nu

3. Susțineți abrogarea prevederilor care permit partidelor politice să primească cu prioritate sedii de la autoritățile publice locale?

Da sau Nu

4. Susțineți stabilirea unor condiții similare pentru candidați independenți și partide politice privind participarea în alegeri și obținerea unui mandat în consiliile locale și județene?

Da sau Nu

5. Susțineți eliminarea depozitului financiar pentru validarea candidaturilor pentru Parlament?

Da sau Nu

6. Susțineți finanțarea de la bugetul public a tuturor partidelor politice proporțional cu numărul de voturi, indiferent dacă sunt sau nu parlamentare?

Da sau Nu

7. Susțineți eliminarea prevederilor care interzic cetățenilor să semneze pentru susținerea a mai mult de un candidat sau partid?

Da sau Nu

Propunerea noastră răspunde unei îngrijorări crescânde cu privire la calitatea procesului democratic din România. Constatăm că încrederea în instituțiile politice democratice, în special în partide, Parlament și Președinte, este foarte scăzută. În același timp, scade implicarea politică a cetățenilor: participarea redusă la vot, reticența la înscrierea într-o organizație politică, dezinteresul față de participarea la deciziile autorităților alese, stigmatizarea politicii ca întreg. Toate acestea contribuie la slăbirea democrației și pot avea consecințe negative foarte grave pe termen mediu și lung. Este necesar să luăm măsuri înainte ca situația să se deterioreze și mai mult.

Unul dintre cele mai importante motive care determină aceste evoluții nedorite este modul în care participarea politică este legiferată și, în fapt, descurajată. În principal legea partidelor politice, dar și prevederi din legile electorale, impun bariere administrative în calea participării politice. Acest lucru este vizibil mai cu seamă în politica la nivel local, în condițiile în care România continuă să traverseze un proces de descentralizare graduală. Actualul blocaj nu poate fi depășit decât printr-o acțiune asumată și curajoasă a responsabililor politici și societății civile.

Organizațiile semnatare, reunite în campania „Politică fără Bariere” consideră că modificarea legislației este o reparație necesară în ceea ce privește exercitarea dreptului la asociere și la participare politică, acum grav îngrădite.

Propunerile noastre urmăresc două obiective majore. Primul este eliminarea barierelor administrative la înregistrarea unui partid, concomitent cu condiționarea înscrierii listelor de partid în toate competițiile electorale de prezentarea unui număr de semnături de susținere. Al doilea obiectiv este asigurarea unei mai mari egalități de șanse între partidele mari, cele mici sau nou înființate și candidații independenți.

Odată adoptate, propunerile noastre ar conduce la revigorarea competiției electorale, la un interes crescut din partea cetățenilor pentru politică și la o mai bună reprezentare a intereselor existente în societate.

Organizațiile semnatare și-au asumat și continuă să își asume încurajarea cetățenilor în a participa la alegeri, ca alegători și candidați. Din păcate, legislația actuală, care limitează participarea politică prin cele mai drastice condiții impuse in Uniunea Europeană, limitează și exercitarea deplină și eficientă a acestui rol important al societății civile.

Sperăm să vă definiți o poziție publică în perioada campaniei electorale și – foarte important – să vă asumați, împreună cu partidele care v-au nominalizat sau grupul de susținători, această reformă indispensabilă regenerării democratice a României.

Având în vedere faptul că într-o campanie electorală candidații trebuie să preia din subiectele și întrebările venite din partea societății, organizațiile semnatare își vor informa membrii, susținătorii și beneficiarii, precum și publicul larg, despre răspunsurile primite din partea candidaților la funcția de Președinte și, dacă va fi cazul, despre absența acestor răspunsuri.

––––

Organizațiile membre ale campaniei „Politică fără bariere” împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România.

Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații

13.10.2014

Semnatarii apelului:

Campania „Politică fără Bariere”

Asociația E-Civis

Asociația Funky Citizens

Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală

Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH

Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS

Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația România Vie

Centrul pentru Jurnalism Independent

Comunitatea Uniți Salvăm

Expert Forum

Fundația pentru o Societate Deschisă

Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum

Rezistența Urbană

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

Susținători:

Lista susținătorilor rămâne deschisă. Vă rugăm să ne contactați pe pagina campaniei pentru a vă alătura.

Asociaţia Civicus România

Asociaţia Dăruieşte Viaţă

Asociaţia Front

Asociaţia Mai Bine

Asociaţia Neuer Weg

Asociaţia pentru Minţi Pertinente – AMPER

Asociaţia pentru Tranziţie Urbană – ATU

Asociaţia ProDoMo

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul

Asociaţia Sighişoara Durabilă

Asociaţia Tineri pentru Viitor 2006

Asociaţia Vira

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Centrul Român de Politici Europene

Federaţia Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România

Fundaţia Alături de Voi România

Fundaţia Gabriela Tudor

Iniţiativa pentru Responsabilitate Civică

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud Est

Apelul societății civile către candidații la președinție

01/10/2014/în Comunicate /de Rasista

Campanie fără discriminare: Apelul societății civile pentru o campanie electorala lipsită de discurs politic discriminator

Anul electoral 2014, început cu alegerile pentru Parlamentul European și alegeri parțiale în unele circumscripții uninominale, continuă în luna noiembrie cu alegerile prezidențiale. Pe acest fond, există tentația adoptării de către competitorii electorali a unor teme populare, dar îndreptate împotriva drepturilor fundamentale, mergând de la stigmatizarea unor grupuri sociale până la incitarea la ură și violență. Încă de la începutul anului, societatea civilă, prin organizațiile semnatare, a făcut un apel la toate partidele și toți candidații independenți să evite tentația populismului.

Angajamentul la campanie fără discriminare a fost semnat de reprezentanții majorității partidelor înscrise în cursa electorală pentru Parlamentul European. Am constatat, în urma monitorizării campaniei, că toți semnatarii și-au respectat angajamentul și prin urmare am asistat la una dintre cele mai moderate campanii din istoria recentă a României, lipsită de incidente majore determinate de intoleranță sau incitare la ură.

La începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, reiterăm apelul la o campanie fără discriminare și solicităm tuturor candidaților:

1. Să nu utilizeze în discursul electoral și în realizarea materialelor de campanie mesaje, declarații și imagini care incită la ură și discriminare în baza rasei, culorii, naționalității, etniei, afilierii la un anumit grup social, convingerilor religioase, genului, vârstei, dizabilității, orientării sexuale, identității de gen, sau oricăror alte criterii de diferențiere.

2. Să utilizeze un limbaj care să promoveze incluziunea sociala, pentru a evita discriminarea și stigmatizarea unor persoane în baza criteriilor enumerate la punctul anterior.

3. Să respecte demnitatea persoanelor în cadrul comunicării electorale, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, etnie, afiliere la un anumit grup social, convingeri religioase, gen, vârstă, dizabilități, orientare sexuala, identitate de gen, sau orice alte criterii de diferențiere.

4. Să nu utilizeze în discursul electoral și în realizarea materialelor de campanie mesaje, declarații și imagini care să inducă persoanelor ce fac parte din diferite grupuri minoritare un sentiment reciproc de neîncredere și ostilitate.

5. Să adopte măsuri disciplinare conforme cu propriul lor statut împotriva candidaților și membrilor de partid care încalcă prevederile enumerate la punctele 1-4, având în vedere și Carta Partidelor Europene pentru o Societate Lipsită de Rasism ce stabilește bune practici în campania electorală și în formularea discursului politic.

6. Să disemineze acest document către toți membrii de partid și către toate persoanele implicate în campania electorală.

Solicităm ca acest angajament să fie asumat nu numai de candidați, ci și de toți liderii și membrii partidului, de voluntarii implicați în campanie sau de personalul contractat în vederea campaniei.

Ca semnal pentru asumarea angajamentului, solicităm tuturor candidaților să îl publice pe pagina oficială de campanie și să facă o declarație publică explicită în acest sens.

Partidele și candidații care semnează angajamentul „Campanie fără discriminare” sunt rugați să ne notifice acest lucru. Persoane de contact:

Claudia Iordache – claudia.iordache@fundatia.ro

Ovidiu Voicu – ovidiu.voicu@fundatia.ro

Telefon: 0212121101; 0731037822

Organizații semnatare,

(lista rămâne deschisă)

Fundația pentru o societate deschisă

Asociația Accept

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

ECPI – Centrul Euroregional pentru Initiative Publice

Asociația Miliția Spirituală

Asociația E-Civis

Asociația Front

Grupul pentru Democratie Participativa Plenum

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația Mame pentru Mame

Asociatia E-Romnja

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Agenția de Dezvoltare Comunitara „Împreună”

Centrul FILIA

Centrul Rațiu pentru Democrație

Societatea Academică din România

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Asociația Transcena

CENTRAS – Centrul de Asistență pentru Organizații Nonguvernamentale

Asociația Carusel

CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Expert Forum (EFOR)

Fundația Tineri pentru Tineri

Freedom House România

Când Guvernul atacă societatea civilă – „modelul” unguresc

12/06/2014/în Comunicate /de Rasista

De când a fost ales din nou, guvernul maghiar a lansat o campanie prin care atacă credibilitatea ONG-urilor din Ungaria, străduindu-se în același timp să obțină controlul asupra finanțatorilor acelora care lucrează independent de guvern. O societate civilă dinamică și independentă joacă un rol fundamental în menținerea democrației, ea fiind cea care monitorizează activitatea guvernului, asigurându-se că acesta își exercită puterea fără a face abuz de ea. Așa cum s-a demonstrat în Rusia lui Putin, hărțuirea societății civile se poate transforma cu ușurință în criminalizări ale activităților ei, ceea ce are repercusiuni grave asupra eficienței sale.

Ne manifestăm solidaritatea cu ONG-urile din Ungaria și îi cerem guvernului maghiar – precum și tuturor celorlalte guverne – să se abțină de la hărțuirea societății civile!

Astăzi, pe 12 iunie, guvernul ungar se întâlnește cu reprezentanții Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului pentru a discuta despre Fondurile din Spațiul Economic European, din care face parte Mecanismului Financiar Norvegian (Fondurile norvegiene). Acest text este un apel al societății civile din Ungaria, la ONG-urile partenere din Europa, să își arate solidaritatea prin publicarea declarației de mai jos:

Al doilea mandat al guvernului Orbán: și mai multe încălcări ale principiilor democratice!

După ce a fost criticat la nivel european și nu numai pentru eliminarea instituțiilor independente și pentru dezmembrarea cadrului parlamentarismului, Guvernul Orban și-a început cel de-al doilea mandat, în 2014, cu și mai multe încălcări ale principiilor democratice. Astfel, guvernul pare a fi și mai hotărât să pună sub semnul întrebării credibilitatea organizațiilor societății civile care îl critică și să împiedice finanțarea acestora din surse independente.

Mecanismul Financiar Norvegian face parte dintr-un acord încheiat între UE și Norvegia, Islanda și Liechtenstein pentru finanțarea de proiecte în economiile europene mai puțin dezvoltate. Guvernul maghiar a lansat atacul împotriva Fondului Civil Norvegian (NCTA) la începutul lunii aprilie, la doar o zi după ce a câştigat detaşat, pentru a doua oară, alegerile. NCTA reprezintă doar o mică parte din Fondurile Norvegiene, fiind distribuit de către un consorțiu, format din patru fundații maghiare, care a mai administrat anterior, cu succes, astfel de fonduri. Guvernul maghiar acuză Norvegia că, prin intermediul acestor patru fundații, încearcă să exercite influență politică în Ungaria.

Norvegia a negat ferm aceste acuzații.

Norvegia încearcând să exercite influență politică în Ungaria? Nici că se putea o minciună mai mare!

Atunci când guvernul norvegian a respins aceste acuzații, guvernul ungar a trimis agenți ai Biroului de Control al Guvernului (KEHI) să verifice organizațiile care administrează Fondul. Guvernul a condus o campanie agresivă prin care a acuzat cele patru ONG-uri că, pentru că au ajutat la distribuirea fondului, ar fi încercat să exercite influență politică. Deși anunțase inițial că KEHI va audita doar Fundația Okotars, liderul consorțiului, agenți KEHI au fost trimiși și la alte două organizații partenere. ONG-urile au fost amenințate că, în cazul în care refuză să coopereze, le vor fi suspendate codurile fiscale. Temeiul juridic pentru acest audit este contestat de către organizațiile care administrează consorțiul.

Guvernul Orban are o listă neagră cu ONG-uri

În ultimii ani, ONG-urile, în special cele care au criticat sau au adus în discuție ideologia guvernului (precum ONG-urile care activează în domeniul LGBT sau în domeniul drepturilor omului în general), au fost ținta unor campanii de defăimare, campanii desfășurate de guvern.

La data de 30 mai 2014 a fost publicat un articol prin care s-a spus că Guvernul a alcătuit o listă neagră a organizațiilor civile maghiare independente care au primit finanţare prin Fondul Civil Norvegian (NCTA), pe baza presupusei lor afilieri politice. Într-o declarație trimisă prin e-mail la Reuters în aceași zi, guvernul a declarat că nu are anumite ONG-uri drept țintă ale campaniilor sale, menținându-și însă acuzațiile cu privirea la încercarea de exercitare de influență politică prin fondurile aduse deja în discuție.

Oportunitățile organizaţiilor nonguvernamentale de a-şi desfăşura activităţile şi de a se implica în campanii de advocacy în domeniul juridic devin tot mai limitate, iar presa pare a începe să fie constrânsă să se auto-cenzureze din cauza reglementărilor legale care limitează libertatea de exprimare și a practicilor judiciare care le împiedică să publice articole critice la adresa guvernului. Toate aceste măsuri fac Ungaria să semene tot mai mult cu Rusia lui Putin, unde, odată cu reducerea la tăcere a ultimelor voci libere, toate posibilităţile de apărare ale statului democratic par să fi dispărut.

Conform Atlatszo.hu, unul dintre ONG-urile de pe lista neagră, scandalul declanșat de către guvernul ungar în legătură cu Fondul Norvegian și conexiunile sale cu societatea civilă locală a ajuns să afecteze chiar și ONG-urile care activează în domeniul preocupării pentru mediu și în anti-corupție, ONG-uri care sunt și ele vizate de către autorități. Singurul motiv care poate sta la baza unor astfel de campanii guvernamentale este faptul că guvernul maghiar nu este de acord cu ideea de finanțare independentă a organizațiilor ale căror activități nu sunt pe placul său.

Încercarea de a aduce la tăcere ONG-urile de tip watchdog

În momentul de față, toate organizațiile care primesc sau au primit un grant se află în pericolul de a fi supuse unor investigații din partea autorităților, cu intenția declarată de a se decide dacă ele au primit în mod legitim bani ai contribuabililor norvegieni, sau dacă, dimpotrivă, au fost alese special pentru a reprezenta interese politice de nișă prin care se acționează împotriva voinței majorității populației din Ungaria.

Conform Uniunii pentru Libertăți Civile din Ungaria, un alt ONG de pe lista neagră, acestea sunt doar ultimele dintr-o serie de acțiuni ale statului care au scopul de a reduce la tăcere pe toată lumea, de la cetățenii de rând, la presă şi la societatea civilă, pentru a împiedica exprimarea de critici împotriva guvernului. O analiză a acțiunilor guvernamentale din 2010 încoace arată că eliminarea instituțiilor independente, dezmembrarea cadrului parlamentarismului și trivializarea vocilor opoziției începuseră deja încă de la primul mandat al guvernului. Astfel de acţiuni au inclus Legea presei, limitarea autorității Curții Constituționale, eliminarea instituției independente a Avocatului Poporului pentru Protecția Datelor, modificarea sistemului electoral și a mijloacelor de aprobare și de schimbare a conținutului Constituţiei.

Cenzurarea mass-mediei independente

În cadrul campaniei Guvernului de reducere la tăcere a vocilor libere, redactorul-șef al unuia dintre cele mai mari site-uri maghiare de știri online, Origo.hu, a fost forțat, la 2 iunie, să își dea demisia. În timpul ultimei săptămâni a lunii mai, site–ul a publicat o serie de ştiri despre János Lázár, Secretar de Stat la Biroul Primului-Ministru, menționând că cheltuielile sale recente de 6,500 de euro din fonduri publice, cheltuieli făcute pentru deplasări, ar fi fost nejustificate. Ca răspuns, János Lázár a exercitat, în mod vizibil, presiuni. Acesta este, probabil, motivul pentru care redactorul- șef al Origo.hu, despre care se spune că ar fi rezistat presiunilor politice exercitate de către compania care se ocupa de publicare, a fost forțat să demisioneze. Consiliul editorial al Origo.hu și-a exprimat dezacordul cu privire la concedierea redactorului-șef și a menţionat că îşi continuă activitatea în condiţii de lucru nesigure. De la 2 iunie, peste o duzină dintre angajați și–au dat demisia. Managementul Origo.hu a negat orice acuzație cum că s-ar fi aflat sub presiuni de ordin politic.

Ce a aflat premierul Ungureanu despre transparența instituțională

11/04/2012/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Prima întâlnire dintre organizațiile neguvernamentale reprezentative și premierul României a condensat în câteva ore informații esențiale pe care primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu le-a aflat în premieră de la ONG-uri. Printre temele discutate s-au numărat: dialogul necesar cu societatea civilă, transparentizarea actului de guvernare, îmbunătățirea procesului de accesare a fondurilor structurale, derularea alegerilor, libertatea presei, libertatea de exprimare, drepturi ale populației rome, protecția copilului și protecția mediului – respectiv stoparea proiectului Roșia Montană Gold Corporation.

Autodeclarat „adept fără limite al transparentizării actului public”, MRU a fost informat de Diana Hatneanu, directoarea APADOR-CH, că sectorul neguvernamental a făcut de mai multă vreme propuneri concrete de modificare a Legilor nr. 544/2011, privind liberul acces la informaţii de interes public, și nr. 52/2003, privind transparenţa decizională, dar care deocamdată sunt blocate în diverse stadii, prin ministerele de resort.

În intervenția pe care a avut-o în fața premierului, Diana Hatneanu a abordat câteva teme pe care APADOR-CH a avut inițiative concrete de îmbunătăţire a legislației, iniţiative care nu au fost sprijinite de sectorul guvernamental, respectiv:

[box type=”info”]

– a formulat propuneri de modificare a Legii nr. 544/2001 și Legii nr. 52/2003, pe care le-a înaintat Direcției pentru Strategii Guvernamentale din subordinea Secretariatului General al Guvernului. Acestea ar fi trebuit să primească răspuns pe 6 aprilie 2012. Printre modificările propuse, Diana Hatneanu a dat exemplu stabilirea unui tarif maximal pentru fotocopierea documentelor (în cazul Legii nr. 544/2001), sau introducerea de sancțiuni eficiente, cum ar fi nulitatea actului legislativ adoptat fără consultare publică (în cazul Legii nr. 52/2003).

– a formulat și înaintat încă din noiembrie 2011 către Ministerul Administrației și Internelor propunerile referitoare la conducerea administrativă la secție a persoanelor, pentru identificare. APADOR-CH nu a primit răspuns deși i se promisese verbal asta până la 30 martie 2012.

[/box]

Diana Hatneanu a mai punctat că în România sunt probleme serioase legate de drepturile omului – dacă e să exemplificăm doar cu abuzurile jandarmilor asupra protestatarilor din ultimele luni – și că aceste lucruri, care nu sunt rezonabile într-o societate democratică, țin ocupat sectorul neguvernamental.

Primul ministru nu a avut răspunsuri, deocamdată, la aspectele concrete punctate de APADOR-CH, şi nici cei doi miniștri aflați la întâlnire (Cătălin Predoiu de la Justiției și Bogdan Drăgoi de la Finanțe) însă nici nu au respins propunerile.

Mihai Răzvan Ungureanu a propus, în încheierea întâlnirii, ca următoarele întâlniri să se facă pe câte o tematică anume, astfel încât să se discute mai aplicat și concret, cu acele ONG-uri implicate în respectiva tematică.

Chiar dacă nu era la curent cu unele din aspectele discutate la întâlnirea de ieri, MRU a susținut că [quote]Legea 544/2001 este o lege ale cărei prevederi nu pot fi negociate şi nu pot fi contestate. Respectarea ei înseamnă, în acelaşi timp, şi certificatul de calitate al bunei guvernări. Vă rog să-mi fiţi parteneri şi în această privinţă. Din partea mea veţi avea întotdeauna nu doar deschidere, nu doar dialog, ci înţelegerea fiecărui efort critic, pentru că asta trebuie să aştepte administraţia centrală din partea dumneavoastră: critică, la capătul căreia să se găsească corecţia pozitivă a acţiunii administrative. Toţi colegii mei din Cabinet sunt trup şi suflet în această atitudine. Vă rog să contaţi pe buna credinţă a Guvernului şi pe faptul că aceste întâlniri, chiar dacă astăzi pornesc în context, cum spuneam, simbolic, aparte, au sens în orice zi a anului.[/quote]

La întâlnirea cu primul ministru au participat reprezentanții a 40 de organizații neguvernamentale. APADOR-CH îşi exprimă speranţa că dialogul propus ieri nu va rămâne la stadiul declarativ şi că va produce rezultate concrete în beneficiul societăţii.

Citiți și discursul integral al premierului, la debutul întâlnirii cu ONG-urile, precum și comunicatul comun al celor 40 de organizații participante.