Circa o mie de arestați respiră aerul condiționat din cele 51 de aresturi ale poliției în România
Condițiile din aresturi și modul în care este aplicată legislația în domeniu au fost discutate săptămâna trecută la București, în cadrul unei întâlniri organizate de APADOR-CH, cu sprijinul Ambasadei Olandei
Centrele de reținere și arestare preventivă din România mai au nevoie de investiții pentru a asigura respectarea drepturilor omului pentru arestați, deși au beneficiat în ultimii ani de fonduri pentru diverse îmbunătățiri. Condițiile din aresturi și modul în care este aplicată legislația în domeniu au fost discutate săptămâna trecută la București, în cadrul unei întâlniri organizate de APADOR-CH, cu sprijinul Ambasadei Olandei, la care au participat reprezentanți ai IGPR, Avocatului poporului, politicieni, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile. Evenimentul a încheiat un proiect în cadrul căruia APADOR-CH a vizitat mai multe penitenciare și aresturi din țară, monitorizând condițiile de trai și respectarea noilor prevederi legislative intrate în vigoare în acest an.
După doi ani de tergiversări, în martie 2016 a fost adoptat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Acest regulament a adus o serie de drepturi noi pentru persoanele private de libertate în centre de reținere și arestare preventivă, cum ar fi dreptului la comunicare online (articolul 253) dreptul la vizită intimă (articolul 249) dreptul de acces la biblioteca (articolul 265) și dreptul de a presta o muncă neremunerată în cadrul Centrului (articolul 257).
Înainte de a respecta aceste drepturi, însă, aresturile românești mai au încă nevoie de investiții în asigurarea condițiilor minime de igienă. Rapoartele Avocatului poporului, făcute după vizitele efectuate în diverse aresturi din țară, menționează că adesea camerele de deținere sunt iluminate necorespunzător, nu au grupuri sanitare proprii, au o igienă precară, au mobilier vechi sau curțile de plimbare nu sunt amenajate. Magda Constanța Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul privind prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție, a mai menționat și că ar mai fi loc de îmbunătățire a comunicării cu reprezentanții IGPR, care uneori refuză să ofere documentele cerute de reprezentanții Avocatului poporului, în momentul în care vizitează aresturile.
Concluziile Avocatului poporului după vizitele în aresturi sunt similare cu cele din rapoartele APADOR-CH. În plus, Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH, a vorbit și despre lipsa corelări legislației cu posibilitățile reale de implementare a acesteia în sistem, precum și despre aplicarea selectivă a prevederilor legale secundare în activitatea de zi cu zi din aresturi.
Vedem că există investiții, unele serioase, unele insuficiente. La nivel declarativ există intenții de a merge mai departe, de exemplu la Cluj se fac demersuri pentru un arest nou, dar este nevoie de mai multă atenție cu privire la modul în care se adoptă și se aplică legislația. Trebuie să existe legislație terțiară, dar și resursele necesare ca să aplici prevederile respective. Există practica de a legifera fără a vedea dacă acele reglementări au cum să fie puse în practică, din punct de vedere al resurselor.”, a spus Maria Nicoleta Andreescu.
Directorul APADOR-CH a dat de exemplu cadrul legal care prevede că încătușarea arestaților la scoaterea din arest este o excepție, în timp ce practica cotidiană arată că polițiștii încă aplică un ordin intern din 2005, care spune că încătușarea se face la fiecare scoatere din arest.
O altă necorelare între legislație și practică este imposibilitatea foștilor consumatori de droguri de a primi tratament cu metadonă cât timp se află în arest. Spre deosebire de penitenciare, unde acest lucru este permis, personalul din aresturi refuză de ani de zile, inexplicabil, distribuirea de metadonă, în condițiile în care Agenția Națională Antidrog, care gestionează tratamentele substitutive, se află tot cadrul în Ministerul de Interne ca și aresturile.
Maria Nicoleta Andreescu a punctat și despre necesitatea transparenței poliției: , „La nivelul poliției, comparativ cu Administrația Națională a Penitenciarelor, există o lipsă de transprență, spre exemplu noi nu știm, putem doar să estimăm numărul arestaților din țară, în timp ce ANP publică aceste cifre periodic. Nu știm nici care sunt procedurile prin care persoanele arestate sunt transferate dintr-un arest în altul, nu știm cât ne costă un arestat, știm cât costă hrana pentru că e furnizată tot de penitenciare, dar nu știm în rest cheltuielile cu aresturile”, a conchis directorul APADOR-CH. (urmăriți aici discursul doamnei Andreescu)
Subcomisarul Marius Claudiu Iaru, reprezentat al IGPR, a declarat că
există 51 de centre de reținere și arestare în toată țara, câte unul în fiecare județ și 11 în București. Circa 1000 de arestați sunt custodiați în prezent, ceea ce reprezintă 61% din capacitatea centrelor de reținere și arestare.”
Subcomisarul Iaru a amintit că datorită programului de investiții derulat în ultimii ani în centrele de reținere, în prezent toate camerele de arest din țară au aparate de aer condiționat și că până la finele anului se vor mai face investiții și reparații ale rețelelor de utilități din aresturi, igienizări și înlocuiri de cazarmament. „Pentru asigurarea unui spațiu de 4 mp de persoană, la nivelul IGPR s-a creat un mecanism de monitorizare a centrelor și în funcție de situație se dispune transferarea persoanelor la centrele limitrofe astfel încât să nu fie afectată buna desfășurare a procesului penal.”, a conchis subcomisarul Iaru. (urmăriți aici înregistrarea discursului domnului Iaru)
Atât APADOR-CH cât și Avocatul poporului au ținut să puncteze că deși camerele de deținere sunt dotate cu aparate de aer condiționat, acestea nu funcționează în unele locuri, deoarece rețelele electrice ale aresturilor nu sunt dimensionate pentru noile consumatoare. Subcomisarul Iaru a admis că asta este o situație în curs de remediere, cauzată de faptul că aparatere de aer condiționat au fost achiziționate din fonduri norvegiene, dar aceste cheltuieli nu au fost corelate la timp și cu investițiile din fonduri interne, pentru redimensionarea rețelelor electrice. În privința lipsei corelărilor legislative, subcomisarul Iaru a dat asigurări că acestea se află în diverse stadii de rezolvare.
Deputatul PNL Gabriel Andronache, prezent la dezbatere, a declarat că pentru îmbunătățirea legislației referitoare la măsurile alternative de detenție, PNL a depus deja un proiect de lege care să îmbunătățească legislația existentă. De asemenea, deputatul Andronache a îndemnat IGPR să solicite fondurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor din aresturi și pentru achiziția de echipamente necesare în implementarea noilor măsuri legislative – de exemplu achiziția de brățări electronice pentru arestații la domiciliu.
Subcomisarul Iaru a primit în timpul dezbaterii mai multe sugestii de la reprezentanți ai serviciilor de mediere sau de la specialiști în protecția copilului, interesați de condițiile de arest pentru minori, și a promis că le va transmite mai departe.
Dezbaterea despre condițiile din aresturi precum și proiectul de vizitare a aresturilor s-au realizat cu sprijin financiar olandez. Myrthe Feddema, reprezentanta Ambasadei Olandei la București, a explicat că a finanțat proiectul APADOR-CH deoarece Olanda, ca țară membră UE, prețuiește schimburile profesionale între specialiștii din cele două țări, în domeniul respectării drepturilor omului în spațiile de deținere. „Munca polițiștilor, atât în România, cât și în Olanda, este încărcată de responsabilitate, deoarece persoanele care ajung în aresturile poliției sunt de regulă persoane necondamnate și deci beneficiază de prezumția de nevinovăție”, a spus doamna Myrthe Feddema.
Pentru detalii, consultați rapoartele APADOR-CH despre condițiile din aresturi și penitenciare.
