Raport asupra vizitei în penitenciarul Gherla
Reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Gherla la 10 februarie 2025. În cei 12 ani de la vizita anterioară a fost desființată secția exterioară de la Cluj (ianuarie 2025), iar pavilionul 3, în legătură cu care APADOR-CH a făcut o recomandare de închidere în raportul precedent, a fost închis în 2023 și transformat în magazie.
- Aspecte generale
Penitenciarul Gherla are rol de coordonare pentru penitenciarele din Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița și penitenciarul-spital Dej. Penitenciarul are în custodie toate categoriile de persoane private de libertate având în vedere criteriile sex, vârstă și regim de executare: femei, bărbați și tineri cu regim de arest preventiv, regim deschis, semideschis, închis și maximă siguranță, plus carantină și infirmerie.
Potrivit directorului, principalele probleme cu care se confruntă penitenciarul rămân în continuare supraaglomerarea și lipsa personalului de pază și medical. Supraaglomerarea este accentuată și de faptul că penitenciarul preia deținuți din Sălaj, Bistrița, Maramureș, Craiova, Arad și din zona Moldovei.
- Efective, spații de deținere
Penitenciarul are 10 secții de deținere, dintre care 9 (E1-E9) pentru bărbați și una (E10) pentru femei. Secțiile pentru bărbați includ locuri de carantină, cameră de protecție, cameră de izolare disciplinară, infirmerie, arest preventiv (inclusiv pentru tineri), regim deschis, regim semideschis, regim închis, regim de maximă siguranță. Secția pentru femei avea toate regimurile de deținere și arest preventiv pentru persoane majore și minore. Secțiile de deținere pentru bărbați sunt plasate în pavilionul 1, secția de femei beneficiind de o clădire nouă construită în extensia acestuia. Potrivit directorului, pavilionul 1 urmează să fie renovat, pavilionul 2 a fost transformat în școală, pavilionul 3 a fost închis și urmează să se construiască pavilionul 4 cu 300 de locuri de deținere.
Gradul de ocupare al Penitenciarului Gherla, potrivit datelor furnizate la 10 februarie 2025.
Secția de deținere | Profilul secției de deținere | Efectivul secției | Capacitatea legală conform OMJ 2772/C/2017 | Numărul de paturi instalate | Grad de ocupare conform OMJ 2772/C/2017 |
Secția de deținere E1 | Carantinare/observare | 76 | 42 | 89 | 180,95% |
Secția de deținere E2 | Regim închis | 102 | 66 | 126 | 154,55% |
Secția de deținere E3 | Arestați preventiv (include două camere AP – tineri) | 141 | 71 | 162 | 198,59% |
Secția de deținere E4 | Regim închis + regim semideschis + regim deschis | 140 | 73 | 166 | 191,78% |
Secția de deținere E5 | Infirmerie (include o cameră cu profil regim închis) | 37 | 36 | 43 | 102,78% |
Secția de deținere E6 | Regim maximă siguranță | 75 | 79 | 91 | 94,94% |
Secția de deținere E7 | Regim maximă siguranță | 99 | 85 | 105 | 116,47% |
Secția de deținere E8 | Regim închis | 144 | 87 | 153 | 165,52% |
Secția de deținere E9 | Regim deschis | 0 | 34 | 0 | 0 |
Secția de deținere E10 – Centrul terapeutic pentru femei | Toate regimurile de executare | 101 | 143 | 122 | 70,63% |
Total | 915 | 716 | 1057 | 127,79% |
Așa cum reiese din tabel, gradul de ocupare al Penitenciarului Gherla era mult peste capacitatea legală la data vizitei. Dacă gradul total de ocupare era de 127,79%, supraaglomerarea varia semnificativ între secțiile de deținere ale penitenciarului, de la 198, 59% (arestați preventiv), 165,52% (una dintre secțiile destinate regimului închis), la 94,94% (maximă siguranță). Excepție făcea secția pentru femei, grad de ocupare la data vizitei fiind de 70,63%.
Potrivit statisticii oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor la 15 ianuarie 2025, penitenciarul Gherla avea un număr de 959 deținuți și 829 locuri de cazare conforme cu standardul de 4 metri pătrați[1]. Pe de altă parte, datele primite de la conducerea Penitenciarului Gherla pentru ziua vizitei arată o capacitate totală de cazare a Penitenciarului Gherla de 716 locuri și un efectiv de 915 deținuți. Dacă fluctuația numărului de deținuți poate fi explicată, nu este foarte clar de ce există o diferență foarte mare între capacitatea de cazare declarată oficial în ianuarie 2025 de Administrația Națională a Penitenciarelor – cu 113 locuri de cazare mai multe decât situația de la fața locului, așa cum reiese din datele furnizate de Penitenciarul Gherla în 10 februarie 2025.
- Blocul alimentar/hrana deținuților (Secția 1)
La data vizitei, în blocul alimentar era un aer închis și umed cu miros persistent de canalizare. Lângă bucătărie, deținuții spălau vase în condiții improprii în încăperi cu un aspect deplorabil: apă băltind pe jos, cu mobilier foarte vechi, pereți cu urme de mucegai. Vasele pentru gătit arătau curate. Mâncarea se făcea în cazane pe bază de aburi cu încălzire de la centrală, aparatele de gătit electrice existente neputând fi folosite pentru că rețeaua de curent era stricată. În meniu zilei era ciorbă de cartofi cu carne, pentru cei cu regim era aceeași ciorbă fără carne; felul doi era orez cu carne și fasole; persoanele cu diabet primeau jumătăți de parizer în pungi, iar musulmanii o pungă cu două bucăți mici de carne de pui fiert. Conform conducerii penitenciarului, există un proiect pentru un bloc alimentar nou, dar lucrările sunt întârziate din lipsa fondurilor pentru firma de construcție. Este important de subliniat că ferma penitenciarului are 2 ha cultivate cu legume și 300 de porci, lucru care teoretic ar putea asigura o hrană de calitate deținuților penitenciarului.
APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Gherla să ia în calcul îmbunătățirea calității hranei. Aproape toți deținuții cu care au discutat reprezentanții organizației au spus că aceasta este una dintre cele mai mari probleme. Este regretabil regresul, având în vedere că la ultima vizita a APADOR-CH, din 2013, calitatea hranei a fost unul dintre aspectele considerate pozitive.
- Accesul în penitenciar
Curtea penitenciarului
În general, curtea era îngrijită, existau terenuri pentru diferite sporturi: mese din ciment pentru ping-pong, un teren de volei, baschet, inclusiv un fel de tribună pentru spectatori și sală de forță. Potrivit reprezentanților penitenciarului, deținuții pot ieși la sport, câte o cameră odată sau pe camere „compatibile”, activitățile fiind supravegheate de către un deținut „mai responsabil” cu rol de monitor sportiv. Nu existau deținuți in curtea penitenciarului la data vizitei.
Zona de primire
Sălile de primire pentru noii deținuți sunt foarte mici: în prima cu greu puteau încăpea mai mult de cinci persoane cu bagaje, următoarele două au câte 12 scaune, în care noii deținuți își așteptau rândul la duș sau percheziție, apoi o sală de percheziție corporală, cu un mobilier foarte vechi, dar cu o ușă ce putea asigura intimitatea deținutului. Sala de duș avea șase capete de duș, fără pereți despărțitori. Mirosul de mucegai era persistent, deși igrasia nu era vizibilă, țevile ruginite, iar pe jos, un fel de burete. Tot aici exista și o frizerie unde noii deținuți se puteau tunde (frizerul fiind tot un deținut) voluntar sau li se putea „sugera” asta, în caz că angajații penitenciarului considerau că e nevoie. La momentul vizitei, erau deținuți care așteptau să li se predea cazarmamentul. În general, pernele și cearșafurile păreau foarte uzate. Pe pereți erau postere cu drepturile deținuților și o listă cu bunurile care pot fi aduse în penitenciar; angajații spuneau că totuși majoritatea deținuților care trec pe acolo nu le pot citi pentru că sunt analfabeți.
Cumpărăturile
În 2024 au existat plângeri cu privire la prețurile de la magazin. Directorul a spus că deținuții pot comanda și de la Auchan, deocamdată de pe liste tipărite cu mai mult de 1.000 de produse; acestea urmează să fie incluse într-o aplicație pentru deținuți; miercurea se fac cumpărături la magazinul din penitenciar, iar sâmbăta se pot face comenzi „online”.
Spălătoria
Angajații penitenciarului au explicat reprezentanților APADOR-CH că există spălătorie separată pentru bărbați și femei. La bărbați hainele se ridică într-un sac comun pe celulă, o dată la două săptămâni, drept pentru care între timp aceștia sunt nevoiți să spele și să usuce rufe în camere. Având în vedere că există în multe camere probleme cu mucegaiul, organizația recomandă un program mai frecvent la spălătorie.
- Vizita pe secții
Reprezentanții APADOR-CH au remarcat o diferență notabilă între camerele de bărbați și cele de femei, în ceea ce privește gradul de aglomerare, curățenie, aspect și prezența ploșnițelor, aceasta fiind dată și de starea clădirilor în care sunt cazate cele două categorii de deținuți.
Directorul pune prezența ploșnițelor pe seama faptului că persoanele nou venite le aduc din arest. Pentru a rezolva problema, deținuții dau cu clor în camere și s-a început schimbarea placajelor de la pat cu tablă. În multe dintre camere, pe peretele de lângă paturi se vedeau urme de ploșnițe strivite. Din spusele deținuților, ei sunt nevoiți să își achiziționeze singuri produse pentru curățenie pentru că nu primesc suficiente de la penitenciar.
În majoritatea celulelor în care au intrat reprezentanții APADOR-CH, paturile erau supraetajate, pe câte două sau trei niveluri. Mai mult, lipsa scărilor de acces pentru multe dintre camerele vizitate îngreunează accesul deținuților în paturile supraetajate. Bagajele stăteau de obicei pe jos; exista în general câte o cambuză în partea superioară a camerei, iar accesul la ea se realiza de multe ori fără scară.
Foarte mulți dintre deținuți au spus că au acces foarte dificil la medicul unității, mulți reclamau lipsa de acces la stomatolog și lipsa de analgezice pentru durerile de dinți. Camerele sunt separate pe fumători și nefumători.
Femeile au apă caldă zilnic, seara, timp de o oră pe zi, iar bărbații două zile pe săptămână. Recomandăm penitenciarului să replice programul de apă caldă și pentru secția de bărbați pentru că poate conduce la îmbunătățirea igienei în camere.
Camera de „izolare/protecție”
La momentul vizitei camera de protecție era în reparații. Conform personalului care i-a însoțit pe reprezentanții APADOR-CH, o persoană în sevraj fusese recent închisă acolo și, în ciuda celor două camere de filmat, nu a fost văzută distrugând capitonajul.
Camera E1.2 (camera de izolare disciplinară)
Aflată lângă camera de protecție, aceasta avea spațiu pentru maximum două persoane. Era o celulă minusculă, cu foarte puțină lumină naturală (ferestrele erau ușor obturate), mult mucegai, două paturi supraetajate, chiuvetă și toaletă de metal, o ușă suplimentară din gratii groase. Camera era foarte friguroasă, căldura fiind oprită în momentul vizitei pentru că încăperea era în reparații din cauza unor infiltrații.
Din discuțiile cu personalul și conducerea penitenciarului nu a reieșit dacă există o separare clară între rolurile camerei de izolare disciplinară (pentru deținuții care încalcă regulile) și ale camera de „izolare/protecție” (dacă aceasta din urmă era folosită doar pentru cazuri medicale, de exemplu, decompensare sau sevraj, ori era folosită pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare).
Camera E1.7 (carantină)
Aceasta era o cameră mare, cu 21 de paturi suprapuse câte trei, în care erau cazați 20 de deținuți fumători. Se ținea cont de vârstă: deținuții vârstnici stau în paturile de jos, pentru că nu existau scări de acces pentru paturile supraetajate. Saltelele și pernele erau extrem de degradate (majoritatea din burete rupt pe alocuri). Camera era destul de friguroasă și avea mai multe urme de ploșnițe ucise pe pereți. Deținuții au menționat că nu au primit clor pentru a da împotriva ploșnițelor.
Una dintre persoanele de aici a spus că era în carantină de trei luni. APADOR-CH consideră că trebuie evitat sub orice formă ca deținuții să depășească zilele prevăzute de carantinare (21 de zile). Directorul penitenciarului a confirmat această practică de a ține deținuții mai mult timp în carantină din cauza lipsei de spațiu, de altfel toate cele trei camere de carantină ale penitenciarului erau la fel de supraaglomerate. Nu a reieșit clar dacă deținuților care stau mult timp in camerele de carantină le sunt respectate regimurile de executare ale pedepsei si drepturile aferente acestora.
Camera E1.4 (maximă siguranță vulnerabili)
Camera era foarte mică, 4-5 m2, cu trei deținuți în patru paturi supraetajate și urme de ploșnițe pe pereți. Lumina naturală era foarte slabă, unul dintre geamuri (mat, portocaliu) făcea camera și mai întunecată. Pe pervazul de sub fereastră era igrasie. Bagajele erau ținute sub pat. Saltelele și pernele, extrem de uzate. Deținuții se plângeau că e frig și că programul de căldură de la centrală era insuficient. Deținuții aveau TV; baia era relativ curată, WC-ul fără capac, ușa de la baie era spartă. Aspectul dezolant era completat de tencuiala picată.
Deținuții au menționat că mâncarea este foarte proastă, uneori chiar „stricată”. S-a reclamat accesul rar la medic: un deținut spunea că nu avea silimarină (protector hepatic) și trei medicamente psihotrope pentru care avea rețetă. Unul dintre deținuți era pe medicație psihotropă.
O problemă majoră în penitenciar o reprezintă umezeala și lipsa luminii naturale. Recomandăm penitenciarului să analizeze fiecare cameră de deținere și să caute soluții pentru reducerea umidității și sporirea luminii naturale.
Camera E1.5 (carantinare vulnerabili/arestați preventiv)
Era una dintre puținele camere cu parchet laminat pe jos; 16 paturi pe două niveluri și 16 deținuți la 40 m2. Se vedea igrasie pe tavan, iar în cameră era cald. Baia era curată. Deținuții ne-au arătat cum au blocat o aerisire din peretele de la baie, pentru a împiedica șobolanii să intre în celulă (din septembrie au fost două deratizări). Aveau rufe la uscat, ca de altfel în multe dintre camerele vizitate, ceea ce ducea la creșterea umidității; deținuții au spus că preferau să-și spele singuri hainele pentru că la spălătorie mai dispar din ele. La duș aveau acces de două ori pe săptămână și nu aveau apă caldă în cameră. Frigiderul nu mergea, iar mâncarea era ținută pe geam.
Unul dintre deținuții de aici a comunicat reprezentanților APADOR-CH că se afla în carantină de un an și trei luni. O perioadă extrem de lungă petrecută în carantină, în raport cu maximul prevăzut de lege (21 zile).
Deținuții se plângeau de calitatea hranei (o persoană cu diabet a spus că doar uneori primesc hrană suplimentară: „cu mâncarea e dezastru aici”) și lipsa accesului la servicii medicale. Un deținut a povestit că a avut ligamentele rupte la picioare, a fost dus la IML pentru certificat, dar nu a fost consultat de medicul penitenciarului. Un alt deținut a spus că nu are acces la medic decât dacă i se face rău.
Camera E5.6 (infirmerie)
Aici pereții erau mai curați decât în restul camerelor. Erau 6 paturi cu 6 deținuți. Masa era improvizată dintr-un scaun pe care era așezată o ușă. Nu exista frigider. La baie era mucegai. Deținuții au spus că aveau nevoie de mătură, restul de produse de curățenie și le cumpăraseră singuri. Unul dintre deținuții cazați aici a spus că a solicitat penitenciarului timp de nouă luni efectuarea unei coronarografii, dar că nu s-a dat curs solicitării sale.
Secția E10 – Centrul terapeutic Lotus (femei)
În secția de deținere E10 (centrul terapeutic Lotus, cu 94 de locuri și 84 de paturi instalate) funcționa secția de femei a penitenciarului, unde erau respectați cei 4 m2/deținută. Secția era lipită de pavilionul 1, o serie de săli de educație fiind transformate în camere de detenție cu un total de 60 de locuri. Secția de femei fiind un corp nou, construit în 2016 cu fonduri norvegiene, avea 8 camere la parter (toate regimurile), 5 camere la etajul I (două de regim preventiv, una de semideschis, două de închis), 4 camere la etajul al II-lea (două camere de regim semideschis, două de regim deschis) unde erau cazate deținute majore și minore. La momentul vizitei acestea beneficiază de un program cu credite de mentorat de tipul soră mare/soră mică. Medicul vine aici o dată la două săptămâni, iar asistentele dimineața și seara.
În general, secția de femei era foarte curată, bine întreținută și nu la fel de aglomerată precum secția de bărbați.
Parter
Camera E10.1 (maximă siguranță)
Camera era foarte curată, cu un pat pentru o singură tânără. Salteaua și pernele păreau a fi foarte noi. Ușa de la baie fusese spartă de o deținută dinainte. Căldura nu venea din calorifer, ci din niște panouri din tavan. Pe hol exista mașină de spălat care funcționa la momentul vizitei.
Camera E10.7 (carantină)
Aici erau 4 deținute în 4 paturi suprapuse. Pereții aveau desene, linoleumul de pe jos era rupt pe alocuri. Pereții aveau gresie și faianță, saltelele păreau curate. Toaleta era curată, fără igrasie. Nu mai fuseseră ploșnițe de anul trecut; de altfel, deținutele nu s-au plâns de ploșnițe și nici nu erau urme vizibile pe pereți. Încălzirea se făcea prin panouri din tavan. Deținutele au menționat că nu aveau frigider.
Camera E10.6
Camera avea 4 paturi suprapuse, cu două deținute tinere. Linoleumul era rupt; în rest era cald și curat. Deținutele spuneau că mâncarea era bună.
Etajul I
Camera E10.9 (regim închis)
Aici erau 8 paturi supraetajate și 7 deținute. Acestea erau foarte nemulțumite de calitatea hranei. De asemenea, au menționat că aveau nevoie de medic și la stomatolog de mult timp. La momentul vizitei, majoritatea deținutelor de aici se pregăteau să se ducă la muncă la fabrica Delonghi.
Etajul II
Camera E10.17 (regim deschis)
Camera avea 15 deținute cazate în 18 paturi, era foarte mare și îngrijită. Saltelele erau mai ponosite decât la celelalte camere (erau umplute cu un fel de material cu cocoloașe). Deținutele au reclamat că nu au decât două geamuri mici pe care le pot deschide pentru aerisit; vara este aer condiționat cu program dimineața și seara. Baia avea trei wc-uri din care doar unul funcțional, două chiuvete dintre care doar una funcțională. De asemenea, deținutele au menționat că debitul apei calde era foarte mic și că butonul de la duș pornește apa pentru doar câteva secunde, ceea ce face foarte dificil ca deținutele să se spele în ora de apă caldă disponibilă. Deținutele au menționat că unele supraveghetoare le fac rapoarte fără motiv. Una dintre ele a invocat și o percheziție corporală abuzivă.
Deținutele din regim deschis au reclamat că nu le este respectat regimul, nefiind lăsate să iasă din cameră. APADOR-CH recomandă penitenciarului Gherla să ia toate măsurile pentru a respecta regimul de detenție al fiecărui deținut. De asemenea, organizația recomandă penitenciarului să aplice același program de apă caldă și pentru secția de bărbați. Accesul la apă caldă poate conduce la îmbunătățirea igienei în camerele deținuților.
Aici au fost subliniate aceleași probleme legate de calitatea hranei și accesul la servicii medicale: s-a precizat că una dintre deținute, cu o durere acută de mână și picior, a fost programată de două ori la un RMN, însă nu a ajuns să facă aceste investigații pentru că nu avea cine să o ducă și deși a încercat să discute cu judecătorul delegat, audiența la acesta a fost amânată. O altă deținută a povestit că a făcut un test Papanicolau la Rahova, însă nu i-a fost comunicat rezultatul. O deținută susținea că a stat o lună fără medicamente (pentru epilepsie și citostatice) după ce i s-au terminat medicamentele cu care a venit și că cerea fără succes de două săptămâni să meargă la dentist.
Camera E6.16 (maximă siguranță)
Aici erau 6 deținuți și 14 paturi, bagaje sub pat și urme de ploșnițe strivite pe pereți. Pe jos, cimentul era extrem de deteriorat, saltele de burete arătau foarte rău, la baie lipseau bucăți de gresie, iar țevile erau ruginite. Un deținut ținea castroane pline cu mâncare în sertarul patului. Deținuții de aici s-au plâns și ei că nu aveau acces la medic. Unul dintre deținuți a declarat că a stat în izolare cinci zile, iar altul zece zile; un al treilea a povestit că a fost legat de pat după 11 ore după ce a fost pus pe jos de mascați într-o intervenție descrisă ca fiind brutală.
Camera E6.14 (maximă siguranță)
Aici erau 14 paturi și 9 persoane, dintre care unele extrădate. Nu erau ploșnițe.
Camera E2.12 (regim închis)
Camera era foarte înghesuită, cu 18 paturi suprapuse și 18 deținuți, nu existau urme de ploșnițe.
Camera E4.29 (tineri regim închis)
O cameră mică, de aproximativ 6 m2, cu urme de ploșnițe strivite pe pereți, cu 6 paturi și 4 persoane încarcerate. Deținuții s-au plâns de canalizarea defectuoasă și de faptul că mâncarea era foarte rea. Ușa de la baie era spartă.
- Judecătorul delegat
La momentul vizitei judecătorul delegat era în concediu medical și era suplinit prin rotație de către cei care se ocupă de arestul de la Cluj. Directorul penitenciarului a declarat că aceștia sunt de regulă prezenți zilnic în penitenciar. Regula este că deținuții sunt programați la judecătorul delegat, iar dacă apare vreo urgență și acesta nu se află în penitenciar, sunt chemați la conducere.
Datele primite de la penitenciar în timpul vizitei arată că în 2024 au fost admise 32 de plângeri legate de respectarea spațiului minim de 4 m2 și 18 legate de standardele minime de igienă și sanitare. Judecătoarea delegată, prezentă la discuția dintre reprezentanții APADOR-CH și directorul penitenciarului, a afirmat că în proporție de 50% sesizările nu sunt întemeiate. Multe dintre acestea au fost contestații împotriva măsurilor disciplinare și aproximativ 20% aveau legătură cu condițiile de cazare. Ea a precizat și că au existat sesizări și cu privire la igrasie si că a constatat personal prezența mucegaiului în aceste cazuri. Nu a fost clar cum au fost soluționate aceste plângeri.
- Asistența medicală
La momentul vizitei existau 8 posturi de medici prevăzute în organigramă, dintre care doar unul era ocupat din 2022. De asemenea, erau angajate 10 asistente medicale (printre care o asistentă farmacist, una stomatolog și una igienist). Medicul avea program de opt ore pe zi, iar miercurea se ducea pe secții la consult, fiind programată câte o secție pe zi. În general aveau prioritate urgențele, apoi persoanele care erau programate pentru consult medical. Medicul a spus că vede între 30 și 50 de pacienți pe zi. Din discuțiile cu medicul penitenciarului a reieșit că printre cele mai frecvente afecțiuni au fost menționate hipertensiunea arterială și afecțiunile psihice (aproximativ 20-30% dintre deținuți).
Penitenciarul Gherla avea contracte de prestări de servicii cu psihiatrul (care are program zilnic de consultații deși nu era în penitenciar la data vizitei) și cu medicul de familie. Medicul penitenciarului a declarat că din decembrie 2024 nu exista în penitenciar medic stomatolog, însă asistentele medicale triază deținuții, iar cei care au nevoie de consult stomatologic sunt programați în oraș.
În 2024, în Penitenciarul Gherla erau 164 de persoane pe medicație psihotropă administrată dimineața și seara. Medicul penitenciarului a declarat că psihiatrul vine de regulă zilnic și consultă 10-15 pacienți/zi. Potrivit spuselor directorului, atunci când este posibil deținuții cu probleme psihice sunt mutați la Craiova sau în alte unități noi cu posibilitatea de a le oferi tratament.
Medicul penitenciarului a precizat că existau 2 deținuți cu HIV la momentul vizitei și că în general deținuții cu afecțiuni contagioase (HIV/hepatite) sunt separați doar dacă sunt probleme de adaptare, altfel aceste persoane sunt integrate în colectivitate (a fost menționată explicit interdicția de cazare separată a acestor persoane).
Reprezentanții penitenciarului au comunicat că prezervative există doar la camera conjugală, nu la liber, și că nu se face distribuire de seringi sterile. APADOR-CH recomandă continuarea activităților de prevenire pentru persoanele private de libertate așa cum au fost aprobate în Strategia Națională HIV/SIDA, de exemplu, distribuția de prezervative. Aceste activități nu sunt noi, ele au mai fost realizate cu ajutorul ONG-urilor care au implementat în trecut granturile finanțate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, TBC și Malariei și trebuie continuate.
- Violență, agresiuni, sinucideri
Medicul penitenciarului a declarat că în 2024 au fost înregistrate 510 prezentări la cabinet, dintre acestea aproximativ 270 au fost autoagresiuni (acestea nu sunt pedepsite disciplinar dacă deținuții sunt identificați ca având afecțiuni psihice – doar 8 au fost sancționate) și 104 altercații fizice între deținuți; au fost semnalate și 5 agresiuni sexuale, cel mai adesea în camerele de tineri (18-21 de ani). Directorul a spus că, în urma crimei din 2023, penitenciarul Gherla a pus în aplicare o strategie de reducere a comportamentelor agresive și un plan de măsuri pentru prevenirea producerii artizanale de alcool.
În anul 2024 au existat 2 sinucideri prin spânzurare, un caz la infirmerie, celălalt deținut era cazat individual la cerere, fiind seropozitiv. Unul dintre deținuți fusese scos din categoria deținuților cu risc de suicid. Potrivit spuselor psihologului penitenciarului, persoanele cu risc de suicid sunt ținute sub observație, acesta fiind cazate cu alți doi-trei deținuți în cameră, ca să nu rămână singuri. Aceasta a menționat și că există un plan pentru combaterea suicidului; o comisie interdisciplinară face întâlniri o dată pe lună pentru a discuta cazurile pe care le au în evidență sau pentru noii deținuți. La data vizitei, penitenciarul Gherla avea în evidență 9 deținuți cu risc de suicid (rată care se menține relativ constantă).
- Sectorul socio-educativ. Munca
Persoanele diagnosticate cu afecțiuni psihiatrice sunt consiliate psihologic (inclusiv persoanele care încearcă să-și facă rău singure, cum ar fi să bea clor, domestos sau să înghită diverse obiecte, de exemplu unghiere). Conform psihologului cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH, la momentul vizitei erau angajați 7 psihologi pe cele 10 posturi prevăzute în organigramă. Spațiul dedicat activităților psihosociale a fost restrâns. Există programe de tip sora mai mare, pentru a aduce împreună deținute adulte cu deținute tinere (în repetate rânduri, angajatele penitenciarului care lucrează la secția de femei au menționat că tinerele sunt, de fapt, problema cea mai mare de comportament sau agresivitate în pavilionul de femei).
Directorul a declarat că penitenciarul colaborează cu 14 organizații locale religioase care organizează și programe educative. APADOR-CH recomandă acordarea unei atenții sporite deținuților nevizitați – 323 la 10 februarie 2025.
În momentul vizitei erau mai mult de 200 de deținuți care munceau – cel mai mare angajator privat este Delonghi (cu două schimburi separate pentru bărbați și femei). O parte dintre deținuți muncesc la GAZ (fermă). A existat un alt contract în trecut pentru cei de la maximă siguranță, astfel încât aceștia puteau lucra în interiorul camerei – 100 de lucrători în piele și încălțăminte, dar contractul nu a fost prelungit. Munca pe secții (văruit și alte lucrări) se face cu deținuții care au calificări. Chiar și munca pentru noul pavilion va fi făcută parțial cu deținuți, în special pentru munca necalificată.
- Consumul și traficul de substanțe
La momentul vizitei, la Gherla nu existau deținuți cu tratament cu metadonă.
Directorul penitenciarului a afirmat însă că au existat suspiciuni că substanțe interzise au fost introduse în penitenciar, impregnate în haine sau scrisori. Un aparat cu ultraviolete a fost folosit pentru detecție, fiind trimise ulterior la poliție pentru confirmare/infirmare. Se pare că modul prin care sunt recunoscute scrisorile impregnate are legătură cu culoarea scrisorilor și diversele marcaje (inimioare și floricele pe hârtie etc).
Rezultate pozitive se confirmă o dată sau de două ori pe an. În acest context, directorul a menționat că li s-ar părea o idee bună ca fiecare scrisoare primită să fie scoasă din plic în fața deținutului, xeroxată, acesta urmând să primească copia xerox, hârtia primită urmând a fi aruncată la coș. În trecut a existat și un program pilot de digitalizare a scrisorilor, dar nu a fost extins.
- Folosirea tehnologiei pentru a face plângeri/comunicarea cu exteriorul
Directorul a declarat că din 2024, în penitenciar există un nou sistem informatic prin intermediul căruia deținuții pot face plângeri, un sistem alternativ la sistemul clasic „pe hârtie”.
Deținuții par a avea acces la acest sistem prin intermediul tabletelor care sunt date câte o jumătate de oră în cameră sau de la calculatoarele de pe holuri. Astfel, ei pot depune cereri sau plângeri, cereri pentru vizite intime sau pot vedea în timp real stadiul cererilor transmise. În ceea ce privește plângerile, judecătorul delegat a afirmat că îi cheamă pe deținuți la audiențe îndată ce primește cererile. Deținuții care nu știu să scrie sau să citească sunt ajutați de către colegii de celulă sau gardieni, răspunsurile la sesizări sunt primite și verbal de către cei analfabeți.
În penitenciar, fiecare cameră este dotată cu telefon care poate fi folosit de către deținuți, cu cartela individuală, pentru a comunica în exterior sau în interior cu personalul. Conducerea penitenciarului susține că s-a păstrat sistemul de vizite online adoptat în pandemie.
Nu a reieșit foarte clar din discuții cât de des folosit este acest nou sistem informatic și cât este el de eficient. În legătură cu acesta, deținutele au menționat că unele dintre calculatoarele de pe holuri nu merg.
Ele au reclamat că nu reușeau să mai facă solicitări în atenția conducerii penitenciarului și că nu au văzut niciodată tabletele, de câte ori au solicitat să scrie o sesizare la calculatoare, supraveghetorii le-au spus că acestea nu funcționează și că nu mai pot depune sesizări sau cereri scrise olograf. Noul sistem informatic pare a fi abuzat de unii dintre deținuți, potrivit spuselor directorului penitenciarului. Au existat cazuri în care aceștia au sunat la 112 prin intermediul tabletei și au trimis ambulanțe/serviciul de urgență la diferite adrese din oraș. Alții au făcut aceeași sesizare de 30 de ori, cât timp au avut tableta (de unde, a spus directorul, apare în statistici un număr mare de sesizări respinse ca nefondate într-o perioadă relativ scurtă de timp).
Concluzii și recomandări:
- APADOR-CH recomandă continuarea eforturile pentru reducerea supraaglomerării. Dacă gradul total de ocupare era de 127,79% la data vizitei, supraaglomerarea varia semnificativ între secțiile de deținere ale penitenciarului, de la 198,59% (arestați preventiv), 165,52% (una dintre secțiile destinate regimului închis), la 94,94% (maximă siguranță).
- APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să clarifice diferența foarte mare între capacitatea de cazare a Penitenciarului Gherla declarată oficial în ianuarie 2025 pe site-ul ANP (829 locuri de cazare conforme cu standardul de 4 m2) și datele furnizate de Penitenciarul Gherla la 10 februarie 2025, respectiv 716 locuri de cazare conforme cu standardul de 4 m2.
- APADOR-CH recomandă ca fiecărui deținut sa ii fie respectat regimul de executare a pedepsei privative de libertate si solicită Penitenciarului Gherla să clarifice dacă acest lucru se aplică in cazul deținuților care petrec perioade foarte mari de timp in camere de carantină. Deși organizația înțelege nevoia de a găsi soluții temporare pentru a rezolva problema supraaglomerării, este inacceptabil din perspectiva respectării drepturilor deținuților ca perioadele de carantină să se prelungească până la 3 luni sau, și mai grav, pană la 1 an și 3 luni.
- APADOR-CH recomandă Penitenciarului Gherla să intensifice eforturile de angajare a mai multor doctori în vederea acordării unor servicii medicale de calitate. Din cauza lipsei de personal, se mențin problemele legate de accesul la servicii medicale (inclusiv psihiatrice și stomatologice).
- Numărul auto agresiunilor și agresiunilor este extrem de mare în Penitenciarul Gherla. Episoadele de suicid, două în 2024, și circumstanțele acestora sunt de asemenea mari/problematice raportate la măsurile luate în ultima perioada pentru a reduce riscurile. APADOR-CH recomandă Penitenciarului Gherla re-evaluarea strategiilor în vigoare pentru a le face mai eficiente, creșterea numărului de psihologi și angajarea unui psihiatru în cadrul Penitenciarului.
- APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Gherla să ia în calcul îmbunătățirea calității hranei. Aproape toți deținuții cu care au discutat reprezentanții organizației au spus că aceasta este una dintre cele mai mari probleme. Este regretabil regresul, având în vedere că la ultima vizita a organizației din 2013 calitatea hranei a fost unul dintre aspectele considerate pozitive.
- APADOR-CH recomandă ameliorarea folosirii și popularizării sistemului informatic nou introdus și facilitarea accesului pentru toți deținuții, femei și bărbați. Acesta ar trebui să funcționeze în paralel cu sistemul obișnuit de redactare al cererilor și plângerilor, astfel încât drepturile deținuților să nu fie limitate din cauza defecțiunilor aparatelor, blocajelor programelor informatice sau al imposibilității de a-l folosi, în cazul deținuților care nu știu să scrie și să citească.
Găsiți alte observații și recomandări în cuprinsul raportului.
Dragoș Roșca
Irina Zamfirescu
Georgiana Gheorghe
[1]https://anp.gov.ro/informatii/dinamica-efectivelor-2/.
Răspunsul Penitenciarului Gherla la acest raport
Răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor la acest raport