Arhiva pentru categoria: Slider

Sunteți aici: / Slider

Parlamentul aprobă pe șest dorința Guvernului de a-i monitoriza pe utilizatorii de cartele preplătite și de Internet wireless

/în , /de

Proiectul de lege inițiat de Guvern în luna aprilie 2014, care instituia obligativitatea înregistrării și stocării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, a fost aprobat rapid de Senatul României (în 2 iunie), și se pregătește să treacă la fel de rapid și discret de Camera Deputaților[1]. Proiectul a fost înregistrat la Cameră pe 3 iunie iar termenul stabilit pentru amendamente a fost de doar o zi. Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Inițiativa Guvernului – contestată de societatea civilă[2] – venea la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că proiectul de lege inițiat de Guvern și îmbrățișat acum de Parlament urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să fie adoptate în Parlament  legi lacunare și care nu au niciun efect practic serios, în afară de limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Această atitudine ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Proiectul de lege aflat acum la un pas de adoptare în Parlament este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

  • toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
  • toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
  • înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să nu se ralieze perseverenței demne de o cauză mai bună a Guvernului și să nu adopte acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Cerem spargerea monopolului Bisericii Ortodoxe asupra manualelor școlare de religie

/în , , /de

Mai multe organizații ale societății civile, printre care și APADOR-CH, îi cer ministrului educației să organizeze consultări publice pentru stabilirea noului conținut al manualelor școlare de religie, întrucât cele utilizate în procesul educațional din ultimele două decenii îi învață pe copii intoleranța și îi îndoctrinează. 

Către:              Ministerul Educației Naționale

În atenția:       domnului ministru Remus Pricopie

Subiect:           Implicarea societății civile în procesul de evaluare a conținutului noilor             manuale școlare

Stimate domnule ministru,

Organizațiile semnatare vă solicită implicarea societății civile în procesul de evaluare a conținutului noilor manuale școlare, pentru a se evita ca atitudini discriminatorii sau antiștiințifice să ajungă în materialele educaționale. Solicitarea noastră se bazează pe angajamentul anterior al Ministerului, din martie 2012, de a ne implica într-un astfel de demers. Implicarea doar a anumitor culte religioase în acest proces ridică semne mari de întrebare în privința transparenței mecanismului de evaluare.

Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte:

1. De peste două decenii sunt folosite în școli manuale care promovează atitudini discriminatorii și instigatoare la ură. Este vorba în principal de manualele de religie, din care copiii învață că nu trebuie să vorbească sau să se joace cu copiii de altă religie sau copii necredincioși, că femeile nu sunt egale cu bărbații, că necredincioșii nu sunt egali cu credincioșii etc.;

2. Noțiunile de educație pentru sănătate sunt aproape absente, manualele de Religie promovând insistent, în schimb, „rugăciunea” ca posibilă soluție pentru orice problemă;

3. Numeroase manuale actuale nu țin cont de cel mai important criteriu specificat chiar în normele Ministerului: corectitudinea conținutului științific. În prezent sunt în uz anumite manuale de Geografie în care se menționează că Universul ar avea doar 6.000 de ani, în timp ce unele manuale de Biologie sau Istorie consideră creaționismul o teorie științifică; aceste abordări contravin flagrant principiului mai sus enuntat;

4. Într-un comunicat de presă difuzat de Patriarhia BOR[1], se afirma:

Noul Statut pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române (2008) reglementează dreptul exclusiv al Patriarhiei Române în privinţa editării, tipăririi şi difuzării […] manualelor de religie […] (art. 163 alin. (3) și art. 166 din Statut, text consolidat 2011). […]

Având în vedere modificarea legislației bisericești în domeniul producerii și comercializării Sfintei Scripturi […] şi a manualelor de religie […], toate aprobările (binecuvântările) și avizele acordate de Patriarhia Română anterior intrării în vigoare în luna ianuarie 2008 a noului Statut pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române sau acordate de eparhii în domeniul de exclusivitate al Patriarhiei Române sunt nule.

O astfel de pretenție, fără acoperire legală, în cazul în care ar fi acceptată de Minister, ar institui un monopol cu consecințe grave atât financiare cât și în privința calității educației.

5. Salutăm precizarea explicită din setul de criterii de evaluare a manualelor de religie[2] (aprobat de Minister sub nr. 652/07.05.2014) conform căreia:

Manualele nu vor avea un caracter denigrator în relaţie cu o altă biserică şi nu vor promova ostilitatea pe criterii religioase.

dar o considerăm insuficientă în condițiile în care nu se face nici o referire la atei, agnostici, nereligioși sau aderenți ai unor secte sau culte care nu sunt considerate, în mod uzual, „biserici” – islamic, budist, hinduist etc.;

De asemeni, considerăm necesară includerea explicită a unor criterii care să prevină discriminarea de gen sau denigrarea și cultivarea ostilității față de minoritățile sexuale.

Școlile din România sunt frecventate de copii provenind din familii cu diferite opțiuni religioase sau fără nicio religie. Ne exprimăm încă o dată convingerea că pentru o educație cât mai complexă, elevii ar trebui să studieze istoria religiilor și nu o dogmă anume.

În aceste condiții, considerăm necesar ca societatea civilă să fie implicată în discuțiile privind noile propuneri de manuale școlare, pentru a evita eventuale derapaje și pentru a contribui la creșterea calității educației din România.

Semnează:

  • Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)
  • Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
  • ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei
  • Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
  • Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință
  • Asociația Mame pentru Mame
  • Asociația Transcena
  • Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS)
  • Centrul de Resurse pentru Participare Publică (Ce-Re)
  • Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO)
  • Asociația elevilor din Constanța

[1] http://basilica.ro/stiri/noile-reglementari-privind-cartile-si-obiectele-bisericesti_15990.html

[2] http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=19265

sursa foto

Liberties.eu, prima platformă europeană pentru drepturile omului, și în limba română

/în , , /de

APADOR-CH și alte 11 organizații de drepturile omului din Europa au pus bazele celui mai complex site de activism civic – liberties.eu. Este scris de ONG-uri și tradus în 12 limbi.

facebook-liberties.eu

Ești deranjat de faptul că opiniile extremiste câștigă prea mult teren în Europa? Nu-i așa că nu-ți place să îți faci griji în legătură cu libertatea internetului? Ai refuza incriminarea consumului de droguri sau restricțiile cu privire la avort? Ești îngrijorat de lipsa preocupării UE pentru garantarea drepturilor tale și a drepturilor a 500 de milioane de concetățeni?

Alătura-te liberties.eu! – Fă-ți vocea auzită, semnează petiții și acționează alături de noi pentru o Uniune Europeană mai liberă, mai echitabilă și mai justă.

„Europa se confruntă cu cea mai mare criză a drepturilor omului, de la Războiul Rece încoace”, se arată în ultimul raport al Consiliul Europei (CoE). Thorbjorn Jagland, secretarul general al CoE, avertizează că lipsa mecanismelor democratice de control și verificare, lipsa unei mass-media libere și a unui sistem judiciar independent sunt cauzele existenței corupției pe scară largă și a abuzului de putere. Jagland cere crearea unei „noi agenții de securitate pan-europene” pentru a pune capăt abuzurilor.

Motivate de aceleași preocupări, 12 dintre cele mai respectate organizații europene care activează în domeniul drepturilor omului și a libertăților civile au format Platforma Europeană pentru Libertăți civile. Noul website – www.liberties.eu – are scopul de a informa și a mobiliza cetățeni europeni care susțin cauze cu adevărat importante pentru ei, cauze existente în jurul lor, dar și în întreaga Europă.

Spre deosebire de alte website-uri similare, noi oferim știri cu privire la libertăți civile, în 12 limbi, și mai multe instrumente de acțiune civică sunt în curs de creare. Prin intermediul conturilor de Facebook sau Google+ poți fi permanent la curent cu acțiunile noastre, poți trimite scrisori deschise, semna petiții, vota sau cere informații de interes public, totul cu un singur clic. Urmărește-ne pe Facebook sau Twitter și rămâi la curent cu privire la situația drepturilor omului din țara ta și din întreaga Europă.

Prima platformă mass-media europeană și multilingvă în domeniul drepturilor omului și a libertăților civile, liberties.eu, a fost lansată la 14 mai, înainte de alegerile parlamentare europene din 2014, pentru a deveni sursa primară de știri și campanii cu privire la libertățile civile, adresate cetățenilor activi, factorilor de decizie, ONG-urilor și mass-media. Liberties.eu încurajează cooperarea dintre toți cititorii și partenerii săi, pentru a stimula acțiune și schimbări pozitive pe întregul continent.

Credem că până acum barierele lingvistice au constituit o provocare majoră pentru crearea unei reprezentări puternice a intereselor civile. De aceea am ales să lucrăm cu mai mulți traducători și 12 ONG-uri din statele membre ale UE pentru a garanta o acoperire completă a cauzelor care contează pentru oameni, și pentru a face aceste informații disponibile în limba maternă a cât mai multor cetățeni europeni.

Am creat liberties.eu pentru a oferi cetățenilor UE o platformă unde pot să își unească forțele, să contribuie la creșterea gradului de conștientizare și de interes în cauzele lor în interiorul și în afara țării lor și pentru a permite cooperarea pe probleme transfrontaliere care contează pentru noi toți!

Liberties.eu este disponibil în următoarele 12 limbi: Bulgară, Cehă, Olandeză, Engleză, Franceză, Greacă, Maghiară, Italiană, Lituaniană, Poloneză, Română, Spaniolă.

Rețelele sociale Liberties.eu:

www.facebook.com/liberties.eu

www.youtube.com/LibertiesEU

www.twitter.com/LibertiesEU

Relații cu presa: info@liberties.eu

Aflați mai multe despre ONG-urile partenere la: http://www.liberties.eu/en/organisations

Cerem parlamentarilor să nu voteze proiectul de lege privind înregistrarea cartelelor pre-pay

/în , /de

Semnatarii acestui apel își exprimă dezacordul față de adoptarea de către Guvern, în ședința din 9 aprilie 2014, a proiectului de lege privind înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice pre-plătite și le cer parlamentarilor să nu voteze proiectul.

Acest proiect de lege a fost adoptat la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a fost invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Semnatarii consideră că și proiectul de lege adoptat de Guvern în ședința din 9 aprilie 2014 urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați în stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

În plus aceasta este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani (găsiți aici o cronologie), toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament.

Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

  • toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
  • toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
  • înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Semnatarii solicită Guvernului să nu se transforme într-o anexă, cu mai puțin personal, a serviciilor de informații sau a CSAT-ului și să retragă acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private. De asemenea, le cerem parlamentarilor care își declară sau asumă convingeri de sorginte democratică să nu voteze acest proiect de lege, în cazul, previzibil, în care el nu va fi retras de Guvern.

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Pentru detalii
Maria Nicoleta Andreescu,

director executiv APADOR-CH,

0733.078.721

e-mail: office@apador.org

Legea Big Brother nu trebuia să existe! – a spus-o azi Curtea de Justiție a UE

/în , /de

Organizațiile semnatare salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a invalidat azi Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, cunoscută sub denumirea de „Directiva Big Brother”, și solicită autorităților române – Guvernului și Parlamentului – să procedeze de urgență la abrogarea legislației românești care transpune această directivă.

 

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat astăzi invalidă Directiva[1] Europeană 2006/24/EC, care impunea obligația statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

Directiva a fost transpusă în ordinea de drept română prin Legea nr. 82/2012, în ciuda opoziției societății civile și cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituțională, prin Decizia Curții Constituționale nr. 1258 din 8 octombrie 2009. Argumentele CCR s-au bazat în principal pe încălcarea dreptului la viață privată, prin obligația general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicațiile private ale tuturor cetățenilor.

 

Organizațiile semnatare au cerut în repetate rânduri[2] autorităților române să refuze implementarea directivei, chiar cu riscul declanșării unei proceduri de infringement, și au cerut statului român să militeze la nivel european pentru anularea directivei. Principalul argument a fost acela că prin colectarea tuturor datelor se încalcă principiul proporționalității și toți cetățenii sunt tratați ca suspecți de săvârșirea unor infracțiuni.

 

Prin decizia de azi, CJUE a statuat că prin impunerea păstrării acestor date și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea și utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viața lor privată este obiectul unei supravegheri constante.

Admițând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalității și siguranța publică, Curtea a constatat că legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității.

 

Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (și implicit directiva) reprezintă o interferență serioasă cu dreptul fundamental la viață privată statuat în Articolul 7 din Carta UE a Drepturilor Omului. Reamintim faptul că tratatele internaționale de drepturile omului, deci inclusiv Carta UE a Drepturilor Omului la care Romania este parte, au prioritate în fața legilor interne, în conformitate cu art. 20 din Constituția României.

 

Decizia CJUE  din 8 aprilie 2014 consfințește importanța respectării drepturilor și libertăților cetățenești pentru construcția europeană. Solicităm Guvernului și Parlamentului României să se alinieze acestei decizii și să adopte de urgență măsurile care se impun pentru abogarea Legii nr. 82/2012 și a celorlalte reglementări derivate din aceasta.

Semnatari:

Maria Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch – Asociaţia de Monitorizare a Presei

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Gheorghe Șerban, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP)

 

[1] Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE (JO L 105, p. 54, Ediție specială, 13/vol. 53, p. 51).

Jandarmeria, găsită vinovată pentru abuzuri asupra cetățenilor, dar lăsată nepedepsită

/în , /de

Acum șase ani, cu ocazia găzduirii summitului NATO, statul român a suspendat pentru câteva zile unele drepturi ale cetățenilor. Dreptul la liberă circulație a fost refuzat unor cetățeni ai Uniunii Europene, pentru că aveau asupra lor pliante sau CD-uri. Mai mulți cetățeni români au fost filați și reținuți abuziv, iar 60 de tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de către jandarmi. Folosim prilejul manifestărilor festiviste, generate de împlinirea a 10 ani de la intrarea României în familia NATO, ca să atragem atenția că s-au împlinit 6 ani de când responsabilii de abuzurile comise cu ocazia summit-ului NATO de la București sunt nepedepsiți, în ciuda faptului că justiția i-a găsit vinovați.

***
Ce spune procurorul de caz

Pe 2 aprilie 2008, aproximativ 60 tineri români și străini au fost agresați și privați de libertate de forțe ale Jandarmeriei Române, deși se aflau pe o proprietate privată, în incinta fostei fabrici Timpuri Noi, departe de locul desfășurării Summit-ului, unde organizau evenimente culturale. După aproape șase ani de plimbări între Parchetele civile și militare, justiția s-a pronunțat, totuși, asupra acestui caz, în decembrie 2013.
Ordonanța Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, nr. 104/P2013 din 16.12.2013 a identificat persoanele vinovate de abuzurile comise în hala de la Timpuri Noi, aceștia fiind lucrători ai Jandarmeriei și un singur angajat al Poliției. Aceștia au fost urmăriți penal pentru purtare abuzivă (art.250 din vechiul Cod Penal). Totuși, nu s-a dispus urmărirea penală pentru Art. 246. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) și nici pentru Art. 189. (Lipsirea de libertate în mod ilegal) în cazul polițiștilor de la Secțiile 10,11,12,13.
Din Ordonanță reiese că verificările interne ale Jandarmeriei au stabilit că în ziua de 2 aprilie 2008 au intervenit în zona Timpuri Noi efectivele Batalionului 3 Jandarmi, sub coordonarea lt.col. Lepădatu Ion. Au fost identificați 12 militari jandarmi prezenți la hala Timpuri Noi, aceștia fiind audiați de procurorul de caz. Aceștia nu și-au recunoscut faptele, procurorul consemnând în Ordonanță că pe parcursul urmăririi penale au avut o atitudine nesinceră, iar declarațiile lor sunt „neverosimile” – „În realitate, învinuiții au încercat să împiedice aflarea adevărului și tragerea lor la răspundere.” (pag.12)
Procurorul a constatat că din declarațiile martorilor și victimelor agresiunii, precum și din certificatele emise de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a confirmat existența unor agresiuni fizice împotriva persoanelor prezente în hală.
În dosar se mai menționează că SRI și MAI au comunicat că nu dețin date sau indicii privind pregătirea unor infracțiuni contra siguranței naționale. În schimb, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române susține că, la data de 2 aprilie 2008, „s-au confirmat date și indicii de pregătire a unor fapte de natură antisocială și infracțională”.
Chiar dacă procurorul care a soluționat acest dosar a considerat că gravitatea faptelor nu impune sanțiuni penale, responsabilitatea faptelor este clar atribuită lucrătorilor Jandarmeriei, aceștia fiind sacționați cu amenzi administrative de 1000 lei și plata cheltuielilor judiciare de 1000 lei/persoană („Având în vedere amploarea concretă, relativ redusă a agresiunilor exercitate asupra părților vătămate și caracterul lor episodic, respectiv modul, condițiile și împrejurările concrete în care au acționat învinuiții și ținând seama și de circumstanțele personale ale acestora, apreciez că faptele nu realizează gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind suficientă pentru îndreptarea acestora aplicarea unei sancțiuni administrative…”).
Pentru lipsirea de libertate a persoanelor conduse și reținute un timp îndelungat la secțiile de poliție s-a considerat că forțele de ordine au acționat legal, în limitele obligațiilor profesionale și fără încălcarea normelor procedurale, astfel încât nu s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva polițiștilor.
Ordonanța consemnează și una din cauzele pentru care dosarul a stagnat atât de mult. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București nu a transmis, timp de patru ani, niciun act de cercetare. („Nu a fost transmis niciun act de cercetare care să fi fost efectuat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, timp de aproape patru ani, fapt ce a creat dificultăți consecutive în vederea aflării adevărului judiciar, preum și a soluționării operative a cauzei.”)

***

Cu ocazia aniversării a șase ani de la summitul NATO de la București, folosim acest prilej pentru a atrage încă o data atenția asupra practicilor abuzive folosite uneori de Jandarmerie, a lipsei de respect pe care unii responsabili ai acestei instituții o manifestă față de cetățeni și drepturile lor, încurajați și de faptul că, după cum am arătat mai sus, justiția nu le sancționează abuzurile nici măcar atunci când, după ani de zile, ele sunt demonstrate.
Ultimii doi ani au consemnat noi abuzuri comise de jandarmi în timpul unor proteste de stradă sau a unor competiții sportive (dovada acestor abuzuri sunt amenzile anulate de instanțe), abuzuri care demonstrează nevoia unei schimbări radicale de paradigmă în interiorul acestei instituții, precum și a legislației românești privind adunările publice.
Considerăm că este momentul să aducem din nou în discuție necesitatea modificării legii adunărilor publice, demers mereu amânat de autorități, în ciuda declarațiilor de bune intenții ale reprezentanților Jandarmeriei sau MAI. De altfel, cu ocazia unui discurs ținut pe 18 februarie de Ziua Jandarmeriei, conducătorul Jandarmeriei anunța că și instituția pe care o conduce are aceeași intenție de a modifica Legea 60/1991, cu scopul ca aceasta „să devină un document european, care să ducă la o libertate accentuată a cetăţenilor în a-şi exprima o anumită atitudine”.
Organizațiile semnatare solicită Jandarmeriei și MAI să pună în dezbatere publică anunțatul proiect de modificare a legii adunărilor publice și să organizeze consultări cu societatea civilă.

Organizațiile semnatare:

ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Contact : Răzvan Martin, razvan@activewatch.ro, tel : 0729199393

Foto: Gheorghe Zugravu, cetățean al Republicii Moldova, agresat de jandarmi în hala de la Timpuri noi în urmă cu 6 ani. 

Credit foto: Teo Zăbavă (ActiveWatch)

Protestăm față de presiunile la care este supus polițistul-avertizor de integritate din Poliția Piatra Neamț

/în , /de

APADOR-CH protestează față de presiunile la care este supus polițistul care a făcut publică înregistrarea camerei de supraveghere din sediul Poliției Municipiului Piatra Neamț, din 8 martie 2014, în care este surprins comisarul-șef Cezar Filip lovind o tânără.

Potrivit informațiilor din presă, un subofițer este anchetat disciplinar și penal pentru divulgarea acestei înregistrări.

APADOR-CH consideră că anchetarea polițistului pentru faptul că a făcut publice imagini din care rezultă, în mod evident, săvârșirea unei fapte penale (purtare abuzivă) nu are decât rolul de a intimida și alte persoane „tentate” să facă publice abuzuri sau alte încălcări ale legii.

Potrivit Legii nr. 571/2004, privind protecţia personalului din instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii (cunoscută și ca „Legea avertizorilor de integritate”), avertizorii de integritate nu pot fi sancționați disciplinar sau administrativ ca urmare a unei avertizări în interes public pe care au făcut-o. În articolul 5 lit. a din legea amintită constituie avertizare în interes public semnalarea unor fapte de încălcare a legii prevăzute ca infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. Printre acestea se numără și infracțiunea de purtare abuzivă (art. 296 al. 2 Cod penal), pentru care comisarul-șef Cezar Filip este cercetat penal. Iar conform articolului 8 din aceeași lege, instanţa va putea dispune anularea sancţiunii disciplinare sau administrative aplicate unui avertizor, dacă avertizarea a fost făcută în interes public și cu bună-credinţă.

De asemenea, în cazul infracțiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevazută în articolul 304 al. 1 Cod penal, este sancționată penal numai divulgarea făcută fără drept și care afectează interesele sau activitatea unei persoane. Or, interesele/activitatea protejate de Codul penal nu pot fi decât interese și activități legale. Lovirea unei tinere de către șeful poliției, în sediul poliției, nu constituie o activitate legală. Așadar persoana care practica acea activitate ilegală (lovirea) și instituția din care face parte agresorul nu pot fi protejate de lege, prin interzicerea dezvăluirii ilegalităților.

În plus, atât dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cât și cele ale Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, prevăd că divulgarea ilegalităților comise de autorități constituite dezvăluiri făcute „cu drept”, nu „fără drept”. Conform articolului 13 din Legea nr. 544/2001, își pierd caracterul de informații clasificate și sunt de interes public, informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică. Articolul 24 al. 5 și articolul 33 din Legea nr. 182/2002 interzic expres clasificarea ca secrete de stat sau ca secrete de serviciu a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii.

În consecință, APADOR-CH cere public încetarea oricăror presiuni la adresa persoanelor care dezvăluie activități ilegale din cadrul autorităților publice și solicită minstrului de interene și conducerii parchetului să efectueze verificări urgente privind justificarea legală a anchetelor disciplinare și penale inițiate împotriva avertizorilor de integritate din cadrul Ministerului de Interne

Citiți și APADOR-CH a făcut un denunț penal împotriva șefului Poliției Piatra Neamț

Tu știi ce drepturi ai?

/în , /de

O campanie de informare APADOR-CH și un sondaj de stradă printre români, despre drepturile omului și despre ce se mai știe din revendicările pentru care s-a ieșit în stradă în 1989.

De ce s-a ieșit în stradă în 1989? – răspunsurile din 2014

Drepturile omului la români – ce știu oamenii despre drepturile lor fundamentale

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.