Arhiva pentru categoria: Buna guvernare

Raport de monitorizare a activității CNI

10/09/2013/în Buna guvernare /de Rasista

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

Perioada de monitorizare: iunie-august 2013

Prezentul raport este întocmit de către APADOR-CH în cadrul proiectului “Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?”. Raportul își propune să contribuie la creșterea nivelului de informare cu privire la activitatea CNI și facilitarea unui dialog între ONG-uri în vederea armonizării perspectivelor privind rolul reprezentantului societății civile în CNI.

Monitorizarea s-a desfășurat în perioada iunie-august 2013 și a inclus următoarele activități :
1) Participarea la ședințele publice
2) Monitorizare site
3) Monitorizare presă
4) Adresarea de cereri de informații de interes public

Raportul descrie metodologia folosită pentru fiecare din activitățile sus-menționate și rezultatele acestor activități. La finalul raportului sunt prezentate principalele concluzii ale acestei analize.

Monitorizare ședințe CNIMetodologie
Monitorizarea ședințelor CNI s-a desfășurat pe parcursului lunilor iunie, iulie și august ale anului 2013. În această perioadă un reprezentant APADOR-CH a participat la ședințele CNI și a consemnat observațiile făcute în cadrul acelor întâlniri.
În perioada premergătoare monitorizării propriu-zise a fost testată transparența consiliului din punctul de vedere al posibilității cetățenilor de a participa la ședințe. Astfel, un voluntar al APADOR-CH s-a prezentat în data de 25 mai la sediul CNI și a cerut să participe la ședința convocată pentru acea data prin anunțul publicat pe pagina de internet a ANI în secțiunea CNI. După verificarea identității voluntarului acesta a fost invitat să ia loc într-un spațiu special amenajat în sala de ședințe pentru cei care doresc să asiste la ședințele consiliului. Participarea publicului la ședințele CNI este, așadar liberă.
Prin participarea la ședințele CNI s-a urmărit respectarea art. 4-13 din

Regulamentul de organizare al CNI

Rezultate
În perioada monitorizată au fost programate și derulate trei ședințe ale consiliului în datele de: 14 iunie, 8 iulie și 30 august. Periodicitatea ședințelor așa cum este ea prevăzută de art. 40 alin 1 din Legea nr. 144/2007 – o dată pe lună – a fost respectată. Anunțurile privind convocarea consiliului au fost publicate în timp util în secțiunea dedicată consiliului de pe pagina agenției. De altfel, data următoarei ședințe este discutată și stabilită de comun acord de membrii consiliului la finalul fiecărei ședințe în așa fel încât să fie asigurat cvorumul. În perioada de monitorizare nu au existat ședințe extraordinare sau convocate în urma unor situații excepționale. Tot la finalul fiecărei ședințe se stabilește de principiu ordinea de zi a ședinței viitoare, ordine de zi care se aprobă apoi prin vot fie în forma propusă fie cu modificări dacă este cazul.

Ședințele sunt conduse de regulă de președintele consiliului. În absența lui (în perioada monitorizată a existat o astfel de situație cauzată de o întârziere de mai puțin de jumătate de oră) ședințele sunt conduse de unul dintre membrii CNI desemnat ad-hoc de consiliu.

În cele trei ședințe desfășurate pe parcursul perioadei de monitorizare consiliul nu a adoptat vreo decizie, hotărâre sau recomandare. Astfel, ședințele au fost mai degrabă sesiuni de informare cu privire la activitatea agenției și la evoluții interne sau europene ale reglementărilor și/sau evaluărilor privind mecanismele anticorupției. De altfel, pe tot parcursul anului 2013 CNI a adoptat doar patru hotărâri, trei dintre ele având ca obiect regulamente interne ale consiliului și una având ca obiect strategia consiliului. Procesele verbale ale ședințelor sunt întocmite de secretariatul ANI, verificate și semnate de membrii consiliului la începutul ședinței următoare.

Președintele agenției a participat la toate ședințele care au avut loc în perioada de monitorizare. Atât el cât și toți membrii consiliului au avut posibilitatea să-și exprime punctele de vedere în mod liber în cadrul tuturor ședințelor monitorizate.

Monitorizare site

Metodologie.
In cadrul acestui proiect APADOR-CH a monitorizat site-ul ANI, secțiunea CNI http://www.integritate.eu/home.aspx. Pe parcursul a trei luni, in zilele de luni, miercuri si vineri un membru APADOR-CH a accesat pagina de web ANI si secțiunea CNI de pe aceasta. S-a urmărit cu precădere publicarea în termenul legal a următorilor itemi precum și conținutul acestora:
a. convocatoare ședințe
b. procese verbale ședințe
c. rapoarte de activitate
d. hotărâri și recomandări

Rezultate
În perioada de monitorizare nu s-a publicat nicio hotărâre sau recomandare și nici un raport de activitate. În schimb au fost publicate convocările de ședință și ulterior procesele verbale ale acestor ședințe, cu mențiunea ca pentru ședința din 30 August la data de 23 septembrie tot nu a fost publicat procesul verbal.

Anunțurile privind convocarea consiliului au fost publicate în timp util în secțiunea dedicată consiliului de pe pagina agenției. În schimb procesele verbale ale întâlnirilor au fost făcute publice cu întârzieri semnificative, de regulă la două-trei zile după ce are loc ședința următoare. De exemplu, procesul verbal al ședinței din data de 8 iulie a fost publicat pe pagina de internet a agenției la începutul lunii septembrie, după ședința din 30 august. Astfel, informarea publicului se realizează cu mare întârziere.

Monitorizare presă

Metodologie.
In cadrul acestui proiect APADOR-CH a monitorizat modul în care activitatea CNI este reflectată în presa națională. Monitorizarea s-a făcut cu ajutorul motorului de căutare Google în perioada iunie-august 2013.

3.2. Rezultate
Această activitate a relevat că spre deosebire de Agenția Națională de Integritate, CNI beneficiază de o foarte slabă acoperire mediatică a activității sale.

Singurele referiri în presă cu privire la CNI apar pe data de 13 și 14 august, în cadrul unei declarații a președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu care printre altele menționează că CNI are competența să dezbată un raport asupra activității ANI și să formuleze ”recomandări în sensul demiterii conducerii [și] în sensul îmbunătățirii unor activități, daca sunt prezente vulnerabilități.” Declarația respectivă a fost preluată de numeroase publicații online, ca de exemplu:
http://www.mediafax.ro/social/horia-georgescu-daca-ani-ar-ajunge-sub-control-parlamentar-cu-siguranta-ca-mi-as-da-demisia-11249512
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Horia+Georgescu+Daca+ANI+trece+sub+control+parlamentar+cu+sigura

Adresarea de cereri de informații de interes public

Metodologie
APADOR-CH a adresat o serie de cereri de informații de interes public instituțiilor statului cu atribuții în ceea ce privește funcționarea CNI, mai exact Senatului, Jandarmeriei, Agenției Naționale de Integritate și Consiliului în sine.

Rezultate
4.2.1 Senat
Întrebările adresate Senatului au fost :
Aţi dispus vreo dată efectuarea unui raport anual de audit extern independent, astfel cum prevede art. 26 al. 3 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate ?
În caz afimativ care au fost concluzile şi ce măsuri au fost luate;
Aţi primit în fiecare an, în perioada 2008- la zi, raportul Consiliului Naţional de Integritate despre activitatea Agenției Naționale de Integritate (prevăzut în art. 38 al. 2 lit. h din Legea nr. 144/2007) şi ce măsuri concrete aţi luat cu privire la acest raport;
Prin adresa cu nr. 532 din 8.05.2013 Senatul a răspuns că nu a dispus până la acea dată efectuarea vreunui audit independent, că a primit rapoartele de audit, de activitate și alte rapoarte cu privire la activitatea ANI și CNI și că acestea au fost înaintate comisiilor de specialitate ale Senatului (în principal Comisiei juridice). Răspunsul Senatului precizează că rapoartele respective au fost înscrise pe ordinea de zi a ședințelor comsiilor sesizate însă nu au fost niciodată analizate.

4.2.2. Jandarmerie
Prin cererea adresată Jandarmeriei s-au solicitat informații privind cuantumul cheltuielilor efectuate pentru paza sediilor Agenţiei Naţionale de Integritate, a bunurilor, a valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurării normale a activităţii în aceste sedii, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (în temeiul art. 30 al. 1 din Legea nr. 144/2007 se prevede că toate cheltuielile pentru pază se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate)

Răspunsul Jandarmeriei a arătat că până la data de 30 aprilie 2013 cheltuielile cu personalul jandarmeriei care a asigurat paza ANI depășește 1.000.000 de lei cele mai mari cheltuieli fiind efectuate în anul 2009 (peste 250.000 de lei). În anul trecut au fost cheltuiți aproximativ 160.000 de lei iar în primele patru luni ale anului curent peste 50.000 de lei.

4.2.3. Agenția Națională de Integritate
Întrebările la care s-au solicitat răspunsuri din partea Agenției Naționale de Integritate s-a referit atât la aspecte financiare cât și la chestiuni disciplinare. Mai exact, întrebările adresate ANI au fost :

1. Ce sume au fost plătite efectiv de Agenţia Naţională de Integritate, anual, în perioada 2008 -la zi, pentru: – cheltuielile de deplasare la şi de la domiciliu pentru membrii Consiliului Naţional de Integritate ;
– cheltuielile necesare efectuării deplasărilor în ţarã şi în străinătate, în interesul realizării obiectivelor Legii nr.144/2007;
– indemnizaţiile de şedinţă cuvenite membrilor Consiliului Naţional de Integritate (conform art. 29 al. 4 şi 5 din Legea nr. 144/2007);
2. Câte acţiuni disciplinare aţi iniţiat împotriva personalului din subordine, pentru ce categorii de abateri, numărul de sancţiuni aplicate, pe fiecare categorie de abateri, în perioada 2008 – la zi defalcat pentru fiecare an (conform art. 28 al. 1 lit. d din Legea nr. 144/2007)

Cu privire la sumele plătite de ANI membrilor CNI, în răspunsul primit se precizează:
–   cheltuieli de deplasare la și de la domiciliu – 42.208,73 lei
–   cheltuieli necesare efectuării deplasărilor membrilor CNI în țară și în străinătate, în interesul realizării obiectivelor Legii nr.144/2007 – 0 lei
–   indemnizațiile nete de ședință cuvenite membrilor CNI:
· perioada 2008 – 2010 (aferentă primului mandat) – 550.138 lei
· perioada 2010 – 2013 (aferentă celui de al doilea mandat) – 26.592 lei (Un membru al CNI primește, în medie, o indemnizație netă de ședință în cuantum de 87 de Lei)

Cu privire la acțiunile disciplinare inițiate ANI a furnizat următorul tabel în care nu se regăsesc informații privind anul 2010.

Anul Acţiuni disciplinare initiate Abateri sesizate Sancţiuni aplicate
2008 – – –
2009 1 Art. 77, alin. (2), lit. j) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici ”încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici”. Art.77, alin (3), lit b) diminuarea drepturilor salariale cu 15% pe o perioadă de până la 3 luni.
1 Art. 77, alin. (2), lit. i) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu”. Art. 77, alin (3), lit. d) “retrogradarea în funcţia publică pe o perioadă de până la un an”.
1 Art. 77, alin. (2), lit. k) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici. Art. 77, alin (3), lit. a) “mustrare scrisă”.
1 Art. 77, alin. (2), lit. k) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “alte fapte prevăzute ca abateri disciplinare în actele normative din domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici. Art. 77, alin (6), clasat conform Hotărârii Nr. 1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
1 Art.77, alin. (2), lit. a) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor” şi b) “neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor”.
Art. 77, alin (3), lit. e) ”destituirea din funcţia publică”.
1 ”Absențe nemotivate de la serviciu” în conformitate cu prevederile art.23 alin.(4) lit.c) din Regulamentul Intern al Agenției Naționale de Integritate”. “Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă” în conformitate cu prevederile art.264 alin.(1) litera f) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare
2011 2 Art. 77, alin. (2) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici. Clasat conform Hotărârii Nr. 1344/2007 art. 47, alin (1), lit. b) privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
2012 1 Art. 77, alin. (2), lit. a) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor” şi b) “neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor”. Clasat conform Hotărârii Nr. 1344 din 31 octombrie 2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
1 Art. 43, alin. (1), Art.77, alin. (2), lit. f) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter”. Clasat cf. Hotărârii Nr. 1344/2007 art.47, alin (1), lit.b) privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină.
3 Art. 77, alin. (2), lit. b) din legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici “neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor”. Art.77, alin (3), lit. a) “mustrare scrisă”.

4.2.4. Consiliului Național de Integritate
Întrebările adresate Consiliului Național de Integritate s-au referit la componența și activitatea acestui. În acest sens au fost adresate următoarele întrebări:
1. Componenţa nominală a comisiei de evaluare a Consiliului Naţional de Integritate
(conform art. 38/1 din Legea nr.144/2007);
2. Care au fost măsurile luate în urma analizării raportul anual de audit prevãzut la art. 33 din Legea nr.144/2007, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (obligaţia de analizare e prevăzută în art. 38 al. 2 lit. g din Legea nr.144/2007);
3. Care au fost măsurile luate în urma analizării informărilor şi rapoartelor prezentate de preşedintele Agenţiei referitoare la activitatea acesteia în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (conform art. 38 al. 2 lit. e din Legea nr.144/2007);
4.Câte recomandări aţi formulat cu privire la strategia şi activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an; Menţionaţi unde sunt consemnate aceste recomandări (prevăzute la art. 38 al 2 lit. f din Legea nr.144/2007);
5. Numărul persoanelor din cadrul ANI (preşedintele şi vicepreşedintele ANI, precum şi personalul ANI) ale căror averi, interese şi incompatibilităţi au fost evaluate de către comisia specială din cadrul CNI prevăzută la art. 38/1 din Legea nr.144/2007, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an;
6. Câte recomandări privind modificările legislative privind prevenirea şi verificarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, respectiv privind controlul averilor, aţi adoptat, in ce constau acestea şi unde au fost consemnate, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (aceste recomandări sunt prevăzute in art. 3 lit. b din Regulamentul de organizare şi funcţionare ANI);
7. Câte recomandări privind practicile şi procedurile administrative pentru aplicarea legislaţiei privind domeniile conflictelor de interese, a incompatibilităţilor şi declarării averilor, precum şi a prevederilor din alte acte normative aflate în strânsă legătură cu aceste domenii aţi adoptat, în ce constau acestea şi unde au fost consemnate, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an (aceste recomandari sint prevazute in art. 3 lit. d din Regulamentul de organizare şi funcţionare ANI);
8. Ce măsuri aţi luat în urma rapoartelor comisiei speciale privind evaluarea capacităţii manageriale a funcţiilor Agenţiei, la care se referă art. 14 al. 3 teza finala din Regulamentul de organizare şi funcţionare a ANI, în perioada 2008 – la zi, defalcat pentru fiecare an; menţionate unde sunt consemnate măsurile luate de dumneavoastră.
9. Cate sesizari/reclamatii ati primit (direct sau pe adresa comsiei de evaluare) in legatura cu activitatea Agentiei Nationale de Integriate (ANI), incepand cu anul 2008 si pana in prezent.
10. Cate dintre aceste sesizari/reclamatii s-au referit la incompatibilitatile, conflictele de interese si averea personalului ANI, inclusiv presedinte si vicepresedinte ANI
11. Cate dintre sesizarile/reclamatiile mentionate la pct. 1 si 2 din prezenta cere ati admis dv. sau comisia de evaluare.
12. Cate sesizari din oficiu cu privire la incompatibilitatile, conflictele de interese si averea personalului ANI, inclusiv presedinte si vicepresedinte ANI, ati intocmit dv. sau comisia de evaluare, incepand cu anul 2008 si pana in prezent

Din răspunsuri reiese că CNI a analizat și adoptat fără completări și observații rapoartele de audit ANI. Nu au fost indicate măsuri clare luate ca urmare a analizării rapoartelor de activitate ANI, făcându-se referire doar la faptul că au fost făcute recomandări și observații și rapoartele au fost trimise Senatului. De asemenea nu au putut fi identificate recomandări concrete făcute de CNI cu privire la strategie și activitatea ANI de evaluare a averilor, conflictelor de interese și incompatibilităților în perioada 2008-la zi; CNI rezumându-se să spună că a luat act de strategia ANI.

În perioada 2008-2013 doar 3 persoane au fost evaluate de către comisia specială din cadrul CNI cu privire la averi, interese și incompatibilități.

Cu privire la sesizările și reclamațiile primite în legătură cu activitatea ANI, în răspunsul primit se indică următoarele:
Perioada 2008-2009 (aferentă primului mandat)
Petiții Memorii Sesizări Plângeri
3 8 4 1
Perioada 2010 -2013 (aferentă celui de-al doilea mandat)
2 4 2

Dintre toate aceste doar 4 au vizat respectarea de către personalul ANI a regimului juridic al incompatibilităților precum și evaluarea averii dobândite. Celelalte 20 sesizări/ plângeri/ memorii/ petiții privesc alte aspecte ale activității ANI.

Dintre sesizările primite doar 4 sesizări îndeplineau condițiile legale pentru desfășurarea procedurii de evaluare. Nu au fost identificate elemente privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităților și nici diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate de către persoanele evaluate.

Cu privire la celelalte întrebări răspunsul a fost că informațiile cerute se găsesc pe site-ul CNI.

ConcluziiCa urmare a acestei monitorizări se desprind următoarele concluzii majore cu privire la activitatea CNI:

Accesul publicului larg este liber la ședințele CNI
Ședințele se desfășoară periodic cu respectarea cerințelor legale
Ședințele funcționează în special ca sesiuni de informare, în perioada de monitorizare nu a fost adoptată vreo decizie, hotărâre sau recomandare
Pe site sunt anunțate ședințele în timp util dar procesele verbale ale ședințelor apar cu întârzieri semnificative
O altă deficiență privind informarea cu celeritate a publicului, provenită tot din faptul că CNI este un organism nepermanent, este faptul că răspunsurile la cererile de informații de interes public sunt formulate și expediate solicitantului doar după ce sunt discutate în plen deși cel puțin unele dintre răspunsuri se referă la date concrete pe care secretariatul agenției le-ar putea furniza rapid.
Senatul nu a cerut niciun audit independent asupra activității ANI și CNI
CNI adopta fără completări rapoartele ANI
Din 2008 CNI a analizat doar 4 sesizări împotriva personalului ANI și nu a găsit nicio încălcare a regimului juridic al incompatibilităților și nici diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate de către persoanele evaluate.

Citește și recomandările APADOR-CH de modificare a legislației ANI-CNI

Modificări propuse pentru Legea adunărilor publice

20/08/2012/în Buna guvernare, Finalizate /de Rasista

Editează
Nr. crt.	Text iniţial	Text propus	Motivare
1	Art.1 alin.2 Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.	Art.1 alin.2 Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza fara declararea prealabilă, cu exceptia cazurilor prevăzute de prezenta lege.	Diminuarea substantiala a cazurilor de restrangere birocratica a libertatii de exprimare a opiniei.
2	Art.1 alin.3 Pentru competiţiile sportive internaţionale, precum şi pentru manifestările sportive internaţionale, declararea prealabilă este obligatorie, indiferent de locul de desfăşurare a acestora.	Se elimina	Textul se va regasi in cadrul Art.1/1
3	Se introduce Art.1/1	Art.1/1 Declararea prealabila a adunarilor publice este obligatorie: a) pentru competiţiile sportive internaţionale, precum şi pentru manifestările sportive internaţionale, indiferent de locul de desfăşurare a acestora b) in cazul în care exista un organizator al adunarii publice si acesta detine indicii temeinice sau dovezi că desfăşurarea adunarii publice s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente	Prevederea expresa si limitativa in lege a cazurilor in care declararea adunarilor publice este obligatorie.
4	Art.2 Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să stânjenească folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepţia celor autorizate, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public, şi nu pot fi continuate după ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.	Art.2 alin.1 Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să impiedice folosirea drumurilor publice, a transportului în comun, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public.	Eliminarea termenului „civilizat” intrucat acesta permite interpretari contrare jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare, iar folosirea termenului „paşnic” este suficienta pentru calificarea ca legala a unei adunari publice permise – inlocuirea termenului „stânjenească” cu „impiedice”, pentru corelare cu prevederile Art.2 alin. 2 – eliminarea sintagmei „normală”, pentru corelare cu prevederile Art.2 alin. 2 – eliminarea sintagmei „cu excepţia celor autorizate” pentru corelare cu prevederile Art.1/1 – eliminarea sintagmei „şi nu pot fi continuate după ora 23:00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, intrucat simpla depasire a unui reper orar nu poate transforma automat o adunare publica intr-un fapt ilicit; este posibil ca o adunare publica sa continue si dupa ora 23, in timpul noptii, fara ca prin insusi acest fapt sa constituie o tulburare a linistii si ordinii publice.
5	La Art.2 se introduce alin.2	Art.2 alin.2 Daca numarul de persoane participante la adunarea publica este mai mare decat decat capacitatea troturarului sau a zonei pietonale, participantii pot stationa sau se pot deplasa in spatiile publice adiacente, precum si pe partea carosabila, cu obligatia de a asigura cate o banda de circulatie pe sens.	Rezolvare legislativa a unei probleme des intalnita in practica.
6	Art.3 Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. În cazul în care organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente, au obligaţia să solicite din timp primarilor, unităţilor de jandarmi competente teritorial şi poliţiei locale sprijin de specialitate.	Se elimina.	Text preluat partial in Art.1/1 Efect al corelarii cu Art.1 alin. 2 si cu Art. 1/1
7	Art.5 Organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice sunt interzise în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.De asemenea, este interzisă desfăşurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, indiferent de caracterul acestora.	Art.5 alin.1 Desfasurarea adunarilor publice nu poate impiedica accesul in si din incinta gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.Art.5 alin.2 De asemenea, este permisa desfăşurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, cu respectarea caracterului pasnic al fiecarei adunari.	Inlocuirea interdictiei absolute de desfasurare a adunarilor publice in anumite zone cu obligatia de a permite accesul in acele zone, in timpul desfasurarii adunarilor publice Permiterea adunarilor publice simultane, daca acestea se desfasoara in mod pasnic, intrucat dupa mai bine de 20 de ani de stat democratic, nu se mai justifica prezumtia absoluta din actuala lege ca adunarile publice simultane conduc invariabil la ciocniri/violente.
8	La Art.5 se introduce alin.3	Art.5 alin.3 Participantii la o adunare publica au obligatia ca, imediat ce constata existenta unei adunari publice simultane, sa apeleze numarul unic de urgenta (112), in scopul instiintarii unitatii de jandarmi competente. Obligatia se considera indeplinita pentru toti participantii in momentul primului apel care semnaleaza existenta adunarii simultane.	Introducerea obligatiei de a instiinta imediat unitatea de jandarmi atunci cind au loc adunari publice simultane
9	La Art.5 se introduce alin.4	Art.5 alin.4 Conduita violenta a unor participanti poate duce la interzicerea/intreruperea adunarii publice numai daca numarul persoanelor cu conduita violenta este atat de mare incat izolarea acestora nu este posibila.	Introducerea in lege a unei prevederi in sensul ca o conduita violenta a unui numar nesemnificativ de participanti nu poate conduce la interzicerea/intreruperea desfasurarii adunarii publice.
10	Art.6 Pentru organizarea adunărilor publice solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.	Art.6 In cazurile in care declararea adunarilor publice este obligatorie, solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.	Corelarea textului cu Art.1 alin.2 si cu Art.1/1
11	Art.9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri; b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acţiuni contrare siguranţei naţionale; c) încălcarea ordinii, siguranţei sau moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a sănătăţii acestora.	Art.9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene; c) încălcarea ordinii, siguranţei sau a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a sănătăţii acestora.	Eliminarea de la lit. a) a sintagmelor „comunista”, „defăimarea ţării şi a naţiunii” corespunzatoare unor interdictii caduce si a sintagmei “contrare bunelor moravuri” care contravine jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare Eliminarea integrala a lit b), care prevede interdictii caduce si partial comice Eliminarea sintagmei “moralităţii publice”, ambigua si lipsita de determinare, care contravine jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare.
12	Art.10 Primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice atunci când: a) deţine date de la organele specializate, din care rezultă că desfăşurarea acestora ar duce la încălcarea prevederilor art. 2; b) în perioada, locul şi pe traseele unde acestea ar urma să se desfăşoare se execută lucrări edilitar-gospodăreşti de amploare. În termen de două zile primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.	Art.10 In cazurile in care declararea adunarilor publice este obligatorie, primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice atunci când: a) deţine date de la organele specializate, din care rezultă că desfăşurarea acestora ar duce la încălcarea prevederilor art. 2; b) în perioada, locul şi pe traseele unde acestea ar urma să se desfăşoare se execută lucrări edilitar-gospodăreşti de amploare. În termen de două zile primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.	Corelarea textului cu Art.1 alin.2, cu Art.1/1 si cu Art.2 alin.2 Actualizarea numarului legii contenciosului administrativ, din 29/1990 in 554/2004
13	Se introduce Art.11/1	Art.11/1 In intelesul prezentei legi, organizator al adunarii publice este persoana sau grupul de persoane care planifica si coordoneaza desfasurarea unei adunari publice.	Definirea legala a notiunii de „organizator al adunarii publice”
14	Se introduce Art.11/2	Art.11/2 Desfasurarea unei adunari publice nu poate fi impiedicata pe motiv ca nu exista sau ca nu poate fi identificat un organizator al acesteia.	Prevederea expresa in lege ca desfasurarea unei adunari publice nu poate fi impiedicata pe motiv ca nu exista sau ca nu poate fi identificat un organizator al acesteia. Textul este absolut necesar in raport de modificarile aduse prin Art.1 alin.2 si Art.1/1.
15	Art. 12 Organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi: a) (…)	Art.12 In cazurile in care declararea adunarilor publice este obligatorie, organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi: a) (…)	Corelarea textului cu Art.1 alin.2, cu Art.1/1
16	Art. 15 Primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale sunt obligate: a) să stabilească prin decizie şi să aducă la cunoştinţă publică, în termen de 5 zile de la publicarea prezentei legi, locurile ce cad sub incidenţa dispoziţiilor art. 5; b) să asigure, contra cost, serviciile şi amenajările tehnice solicitate în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice; c) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, în imediata apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toată durata acestora; d) să întreprindă orice alte măsuri legale de natură a asigura caracterul paşnic şi civilizat al adunărilor publice; e) să restituie sumele avansate potrivit art. 12 lit. e), dacă adunarea publică a fost interzisă din alte motive decât cele prevăzute în art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.	Art. 15 Primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale sunt obligate: b) să asigure, contra cost, serviciile şi amenajările tehnice solicitate în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice; c) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, în imediata apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toată durata acestora; d) să întreprindă orice alte măsuri legale de natură a asigura caracterul paşnic al adunărilor publice; e) să restituie sumele avansate potrivit art. 12 lit. e), dacă adunarea publică a fost interzisă din alte motive decât cele prevăzute în art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.	Eliminarea lit. a) ca efect al modificarii Art.5 Eliminarea de la lit. d) a temenului „civilizat”, intrucat acesta permite interpretari contrare jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare, iar folosirea teremnului „paşnic” este suficienta pentru calificarea ca legala a unei adunari publice permise.
17	Art.17 În cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic şi civilizat, poliţia şi trupele de jandarmi vor interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat.	Art. 17 În cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic, poliţia şi trupele de jandarmi vor interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestantilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat.	Eliminarea temenului „civilizat”, intrucat acesta permite interpetari contrare jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare, iar folosirea teremnului „paşnic” este suficienta pentru calificarea ca legala a unei adunari publice permise Inlocuirea termenului „manifestărilor” cu „manifestantilor”, pentru a se intelege mai clar ca actiunea de impiedicare/neutralizare poate avea loc numai impotriva manifestantilor violenti si nu impotriva „manifestarii”, adica a tuturor participantilor la manifestare, inclusiv cei pasnici.
18	Se introduce Art.18/1	Art.18/1 alin.1 In cazurile prevazute de art. 17, fiecare membru al organelor de ordine, inclusiv cameramanii din cadrul acestor organe, vor purta uniforme si veste/ecusoane cu numar de identificare vizibil de catre fiecare participant la interventie.Art.18/1 alin.2 Pentru ca numarul de identificare purtat pe vesta sau ecuson sa fie vizibil, fiecare cifra a numarului va avea dimensiunea minima de 15×15 cm. Art.18/1 alin.3 Numarul de identificare este diferit de numarul matricol al jandarmului/politistului si va fi atribuit, aleatoriu (prin tragere la sorti) inaintea fiecarei interventii. Seful dispozitivului de ordine are obligatia ca, inainte de interventie, sa consemneze intr-un proces-verbal atribuirea aleatorie a numerelor de identificare si numele fiecarui jandarm/politist corespunzator numarului de identificare atribuit. Fiecare proces-verbal se inregistreaza, in ziua intocmirii, intr-un registru special al unitatii de jandarmerie. Art.18/1 alin.4 In cazul unei interventii care s-a desfasurat fara atribuirea aleatorie a numerelor de identificare sau in cazul in care procesul-verbal aferent nu este inregistrat in registrul special ori in situatia in care cel putin un membru al echipei de interventie nu poarta vesta/ecuson cu numarul de identificare, raspunderea civila pentru prejudiciile produse de oricare dintre membrii organelor de ordine revine sefului dispozitivului de ordine.	Introducerea unei reglementari solicitate in mod repetat de societatea civila, cu scopul de a restrange posibilitatea abuzurilor in cazul interventiilor organelor de ordine.
19	Art.19 Intervenţia în forţă va fi aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia la solicitarea comandantului forţelor de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice. Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.	Art.19 Intervenţia în forţă va fi aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia la solicitarea comandantului forţelor de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice. Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă prevazuta de legea penala.	La Art.19 alin.2, inlocuirea sintagmei „fapta ilegala” cu „faptă prevazuta de legea penala” pentru eliminarea arbitrariului atunci cand se decide folosirea fortei fara aprobarea prefectului. „Fapta ilegala” poate consta si intr-o simpla contraventie, de exemplu fapta unui manifestant de a-si uita acasa actul de identitate. Folosirea fortei fara o alta aprobare nu trebuie deconectata de necesitatea combaterii savarsirii unei infractiuni, iar nu a oricarei fapte ilegale.
20	La Art.19 se adauga alin.3	Art.19 alin.3 Folosirea fortei trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit.	Punerea in acord cu jurisprudenta CEDO privind folosirea fortei de catre agentii statului. Se urmareste inlaturarea exceselor in folosirea fortei.
21	La Art.19 se adauga alin.4	Art.19 alin.4 Sarcina probei necesitatii si proportionalitatii interventiei in forta revine organelor de politie si de jandarmi.	Punerea in acord cu jurisprudenta CEDO privind folosirea fortei de catre agentii statului. Se urmareste inlaturarea exceselor in folosirea fortei.
22	Art.26 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise; b) nerespectarea orelor de desfăşurare, traseelor de deplasare sau locului şi perimetrului destinat adunării publice; c) neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2; d) participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii; e) instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice; f) refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acţiunilor; g) organizarea sau participarea la contramanifestaţii desfăşurate în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu adunările publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare; h) introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, pe toată durata acestora; i) refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii. Contravenţiile prevăzute la alin. 1 lit. a)-c) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d), e), f), g), h) şi i), cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Pentru contravenţiile de la lit. a)-c) se sancţionează, după caz, organizatorii sau persoanele fizice responsabile pentru conducerea adunărilor publice.	Art. 26 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate in cazurile prevazute de art. 1/1, neînregistrate sau interzise; b) impiedicarea accesului in si din incinta gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare; c) neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2; d) participarea la adunări publice nedeclarate in cazurile prevazute de art. 1/1 sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii; e) instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice; f) refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acţiunilor; h) introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, pe toată durata acestora; i) refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii. Contravenţiile prevăzute la alin. 1 lit. a)-c) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d), e), f), g), h) şi i), cu amendă de la 500 lei la 5000 lei.Pentru contravenţiile de la lit. a) si c) se sancţionează organizatorii adunărilor publice.	La lit a) – corelarea textului cu Art.1 alin.2 si cu Art.1/1 La lit. b) – corelarea textului cu modificarea Art.2 alin.1 si Art.5 La lit d) – corelarea textului cu Art.1 alin.2 si cu Art.1/1 Lit. g) – se elimina, prin corelare cu modificarea Art.5 alin.2 Corelare cu trecerea de la leul vechi (ROL) la leul nou (RON) Corelare cu Art.11/1 in care a fost definita notiunea de „organizator al adunarii publice”
23	La Art.27 se introduce alin.2	Art. 27 alin. 2 In cazul in care procesul-verbal de constatare a contraventiei este intocmit la o alta data decat cea a savarsirii faptei, sarcina probei privind existenta faptei, persoana faptuitorului si vinovatia acestuia revine organului constatator.	Prin intocmirea proceselor-verbale de contraventie mai tirziu decat data savarsiri pretinsei fapte, persoana vizata este lipsita, practic, de posibilitatea de a se apara, deoarece nu mai poate identifica si conserva probele pe care le-ar fi putut folosi daca ar fi stiut, in timp real, ca ii este imputata savarsirea contraventiei.

Aceste propuneri fac parte din Proiectul „Pentru libertatea de exprimare NU trebuie autorizare – APADOR-CH 2011-2012

Intervențiile APADOR-CH pe lângă Comitetul de Miniștri, pentru implementarea hotărârilor CEDO

11/02/2012/în Buna guvernare, Executarea hotararilor CEDO, Procese CEDO /de Rasista

16/09/2020 – Submission before the Committee of Ministers on the implementation of general measures in respect to the cases of Ciorhan v. Romania (repetitive case) and Ghiulfer Predescu v. Romania (leading case)

Comunicarea depusă de APADOR-CH în cauza Ciorhan v. Romania (No. 49379/13) și Ghiulfer Predescu v. Romania (No. 29751/09) privind libertatea de expresie.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

Raport de monitorizare a activității CNI

Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?

Regulamentul de organizare al CNI

Modificări propuse pentru Legea adunărilor publice

Intervențiile APADOR-CH pe lângă Comitetul de Miniștri, pentru implementarea hotărârilor CEDO

16/09/2020 – Submission before the Committee of Ministers on the implementation of general measures in respect to the cases of Ciorhan v. Romania (repetitive case) and Ghiulfer Predescu v. Romania (leading case)

04/11/2019 – Rezmiveș și alții și Bragadireanu grup v. România (Dosar 22088/04, 61467/12)

04/09/2019 -Țicu grup v. România (Dosar 24575/10)

12/06/2014 – Bragadireanu grup v. România (Dosar 22088/04)

17/02/2012 – Asociația „21 decembrie 1989” și alții împotriva României (Dosar 33810/07)

Ghid practic pentru infiintarea si functionarea organizatiilor neguvernamentale