Arhiva pentru categoria: Media

Sunteți aici: / Media

Camelia Roiu versus SISTEMUL

/în , /de

La nivel individual probabil că se mișcă ceva, se schimbă ceva, dar trebui să știi că ești și protejat. Pentru că chiar să te sacrifici ca un erou nu mai e cazul. Și avem fiecare viața noastră, irepetabilă, și atunci nu e… Eu nu am vrut niciodată să fiu erou. Nu-mi doresc să fiu erou. Vreau să fiu un om normal care să-și facă meseria în condiții normale, fără teamă, fără umilințe, fără hărțuiri.

Camelia Roiu, de peste 20 de ani medic anestezist la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, avertizor de integritate după producerea accidentului de la Colectiv, când multe din victimele incendiului au murit din cauza infecțiilor nosocomiale. Ea este cea care a dat publicității celebra filmare cu viermii care colcăiau pe un pacient din spital.

Doctorița Roiu povestește azi în acest interviu cum i-a schimbat viața decizia de a vorbi public despre lucrurile greșite din sistem, ce urmări au avut aceste avertizări și, la cinci ani distanță, dacă a meritat sau nu acest gest mai degrabă sinucigaș din punct de vedere profesional și personal.

 

Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Integritatea impune solidaritate” – SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate derulat de APADOR-CH și ActiveWatch și finanțat prin programul Active Citizens Fund România, de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Polițist avertizor – pățaniile unui agent care „a fluierat” în poliție

/în , , /de

Valer Kovacs este un polițist de 40 de ani, tatăl a doi copii, care în 2020 a fost dat afară de la Inspectoratul Județean Timiș, din cauza avertizărilor publice făcute despre neajunsurile din sistem. Ca lider sindical, el a atras atenția asupra lipsei dotărilor din poliție, dar a semnalat și planul de amenzi pe care șefii îl impuneau polițiștilor, în perioada stării de urgență.

Kovacs a fost reangajat, opt zile mai târziu, ca urmare a presiunii publice, însă a fost nevoit să se mute cu serviciul de la 10 minute de casă, din Timișoara, la o oră de mers, în Arad. Asta pentru că deși instanța i-a făcut dreptate și șefii de la București au acceptat că șeful lui direct a greșit, câștigător în final a fost tot șeful IJP Timiș, care nu numai că nu a fost sancționat, ci chiar a fost avansat în grad de 1 Decembrie.

În interviul video, Kovacs povestește prin ce a trecut ca avertizor de integritate în Poliția Română, care este rețeta prin care sistemul își atacă și elimină avertizorii, cum a fost tratat de colegi și cât de mult a contat presa în pățania lui.

Cazul Kovacs este cu atât mai important cu cât în prezent Ministerul Justiției se pregătește să trimită în Parlament o nouă lege a avertizorilor de integritate din care lipsesc unele prevederi esențiale pentru o protecție reală a avertizorilor – cum ar fi exact această relație benefică a avertizorilor cu presa.

Citiți aici propunerile APADOR-CH de modificare a proiectului de lege, din care momentan a fost preluată una singură – cea privind testul de proporţionalitate a sancţiunii aplicate avertizorului. Vom reveni cu detalii pe această temă.

*sursa foto – pagina de Facebook a lui Valer Kovacs


Acest interviu a fost realizat în cadrul proiectului „Integritatea impune solidaritate” – SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate derulat de APADOR-CH și ActiveWatch și finanțat prin programul Active Citizens Fund România, de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Se schimbă termenul de sesizare a CEDO, de la 6 la 4 luni

/în , , /de

UPDATE ianuarie 2022

Protocolul nr. 15, de modificare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a intrat în vigoare la 1 august 2021 și astfel termenul de sesizare a Curții se scurtează de la 6 la 4 luni, începând cu 1 februarie 2022

Conform informațiilor oficiale, publicate pe site-ul Consiliului Europei, Protocolul nr. 15 de modificare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a fost ratificat și de Italia (ultimul stat care mai trebuia să-l ratifice, pentru a intra in vigoare), la data de 21 aprilie 2021, astfel că acest Protocol a intrat în vigoare la data de 1 august 2021.

Textul oficial al Protocolului nr. 15 se află pe site-ul Consiliului Europei, aici.

Pentru viitorii reclamanți, cea mai importantă modificare adusă CEDO de către acest Protocol este cea din articolul 4, prin care termenul în care trebuia sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost redus de la 6 luni la 4 luni.

Se pun două întrebări importante pentru viitorii reclamanți la Curtea Europeană:

  1. De când se aplică termenul de 4 luni?
  2. Care sunt plângerile (cererile) pentru care se aplică termenul de 4 luni?

 

  1. De când se aplică termenul de 4 luni?

Deși Protocolul nr. 15 intră în vigoare la 1 august 2021, nu toate prevederile sale intră în vigoare la aceeași dată. Unele prevederi intră în vigoare mai târziu. De exemplu, prevederea privind termenul de 4 luni intră în vigoare după 6 luni de la data intrării în vigoare a Protocolului nr. 15.

Din coroborarea art. 4, 7, 8 par. 3 din Protocolul nr. 15 si art. 35 al. 1 din CEDO, rezultă că termenul de 4 luni se aplică începând cu data de 1 februarie 2022.

Aceasta deoarece art. 8 par. 3 din Protocol prevede că termenul  de 4 luni, prevăzut în art. 4 din Protocol, se aplică după 6 luni de la intrarea în vigoare a Protocolului. Deoarece Protocolul nr. 15 intră în vigoare la 1 august 2021, cele 6 luni de la intrarea în vigoare a Protocolului  expiră la data de 1 februarie 2022. Până atunci, rămâne în vigoare termenul actual, de 6 luni.

 

  1. Care sunt plângerile (cererile) pentru care se aplică termenul de 4 luni?

Din art. 8 par. 3 din Protocolul nr. 15, rezultă că termenul de 4 luni nu se va aplica plângerilor (cererilor) adresate Curții Europene în cauzele în care decizia internă definitivă a fost pronunțată de instanța națională la o dată anterioară celei de la care se aplică termenul de 4 luni. Cu alte cuvinte, dacă, în cauza în care se face plângere (cerere) la Curtea Europeană, decizia internă definitivă a fost pronunțată de instanța națională până la data de 1 februarie 2022, termenul de sesizare a Curții Europene rămâne de 6 luni.

Pentru plângerile (cererile) adresate de reclamanți Curții Europene în cauze în care decizia internă definitivă este pronunțată începând cu data de 1 februarie 2022, termenul de sesizare a Curții Europene va fi de 4 luni, și nu de 6 luni.

Citiți informarea oficială de la CEDO pe această temă:

TEXTE OFICIALE – EXTRAS

 

Protocolul nr. 15 de modificare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

„Article 4

In  Article  35,  paragraph  1  of  the  Convention,  the  words  „within  a  period  of  six  months”  shall be replaced by the words „within a period of four months”.”

[Traducere în limba română – La articolul 35, paragraful 1 al Convenției, cuvintele „într-o perioadă de șase luni” se înlocuiesc cu cuvintele „în termen de patru luni”]

„Article 7

This Protocol shall enter into force on the first day of the month following the expiration of a  period  of  three  months  after  the  date  on  which  all  High  Contracting  Parties  to  the  Convention  have  expressed  their  consent  to  be  bound  by  the  Protocol,  in  accordance  with  the provisions of Article 6.”

[Traducere în limba română – Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data la care toate Înaltele Părți Contractante la Convenție și-au exprimat consimțământul de a fi obligate prin Protocol, în conformitate cu dispozițiile din articolul 6.]

„Article 8

  1. Article 4  of  this  Protocol  shall  enter  into  force  following  the  expiration  of  a  period  of  six  months after the date of entry into force of this Protocol. Article 4 of this Protocol shall not apply to applications in respect of which the final decision within the meaning of Article 35, paragraph 1 of the Convention was taken prior to the date of entry into force of Article 4 of this Protocol.”

[Traducere în limba română – Articolul 4 din prezentul protocol intră în vigoare după expirarea unei perioade de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului protocol. Articolul 4 din prezentul protocol nu se aplică cererilor pentru care decizia finală în sensul articolului 35 alineatul (1) din convenție a fost luată înainte de data intrării în vigoare a articolului 4 din prezentul Protocol.]

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

„ARTICOLUL 35 – Condiţiile de admisibilitate

  1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum  se  înţelege  din  principiile  de  drept  internaţional  general  recunoscute,  şi  într-un  termen  de  6  luni [va fi de 4 luni de la 1.02.2022 – n.n.]  începând  cu  data  deciziei interne definitive.”

 

Cum se completează formularul CEDO

Ce trebuie să știm când ne adresăm CEDO

Descarcă formularul CEDO

Proiect de lege: e ilegal să dezvălui o ilegalitate în domeniul apărării și securității naționale

/în , , /de

7 hibe ale viitoarei legi privind protecția avertizorilor de integritate, descoperite de APADOR-CH, și cum pot fi ele reparate

 

O nouă lege pentru avertizorii de integritate, care ar transpune Directiva europeană 2019/1937, se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției și ar urma să înlocuiască actuala Lege 571/2004, prima de acest fel adoptată în Europa.

Deși revoluționară la vremea ei, prima lege nu a reușit să le ofere avertizorilor de integritate suficientă protecție, astfel încât să-i stimuleze și pe alții să-și pună în pericol viața, cariera sau starea de confort pentru a semnala o posibilă ilegalitate la locul de muncă.

Experiențele ultimilor ani au arătat că avertizorii de integritate plătesc deseori cu job-urile lor curajul de a „fluiera în biserică” pentru binele public. De aceea noua lege este o bună ocazie de a îndrepta lucrurile. La o analiză atentă a proiectului, însă, APADOR-CH a descoperit șapte hibe care ar putea zădărnici bunele intenții europene sau naționale.

  1. Apărarea și securitatea, mai presus de lege?

Încă din art. 1, al. 4, noua lege exclude din categoria avertizărilor de integritate divulgarea unor încălcări de lege din domeniul apărării sau securităţii naţionale, de exemplu, privind o achiziţie publică. Asta înseamnă că eventualele dezvăluiri s-ar face „fără drept”, și ar fi considerate infracțiuni, pedepsite de Codul penal – art.303 și 407.

Dacă proiectul de lege va rămâne în forma actuală, va comite o ilegalitate tocmai cel care va dezvălui o ilegalitate privind o achiziţie publică din domeniul apărării sau securităţii naţionale.

De aceea APADOR-CH a cerut Ministerului Justiției (MJ) să elimine alineatul 4 din articolul 1 sau să-l redacteze mai clar. Textul așa cum e propus nu stabilește clar şi previzibil graniţa dintre permis şi interzis în materia avertizărilor privind apărarea şi securitatea naţională, graniţă pe care avertizorul este obligat să o respecte, deşi nu o poate cunoaşte.

  1. Informațiile clasificate ilegal pot fi divulgate?

Art. 5 lit. a din proiect este de asemenea redactat ambiguu. APADOR-CH cere modificarea art. 5 lit. a pentru a rezulta în mod clar că nu există o interdicție absolută de divulgare a informațiilor clasificate și că pot fi divulgate acele informații care au fost  clasificate cu încălcarea legii.

Spre exemplu, în Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate există art. 24 al. 5 și 6, cu următorul conținut:

Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.” 

În cazul unor astfel de informații, clasificate cu încălcarea legii, divulgarea lor nu ar trebui să fie interzisă de legea avertizorilor. Însă, din actuala redactare a art. 5 lit. a din proiect, se poate înțelege că și informațiile clasificate cu încălcarea legii nu ar putea fi dezvăluite.

  1. Presa poate fi informată înaintea șefului sau invers?

În art. 18 din proiect este reglementată „divulgarea publică” a unei informaţii privind încălcarea legii, ca formă distinctă de avertizare în interes public. Celelalte forme de avertizare sunt raportarea internă şi raportarea externă. Cea mai frecventă și eficientă formă de divulgare publică este, desigur, sesizarea presei.

Legea 571/2004 prevede că dezvăluirea poate fi făcută direct presei, fără ca avertizorul să fi sesizat înainte autoritățile sau superiorii. Actuala lege îi oferă, așadar, acestuia un drept de opțiune. Nu același lucru se prevede și în viitoarea lege.

Proiectul dezbătut condiţionează sesizarea presei atât de sesizarea prealabilă a autorităţilor competente, cât şi de neluarea de către autorităţi a măsurilor corespunzătoare, în urma sesizării formulate.

Ca excepţie, avertizorul se va putea adresa direct presei doar dacă el va face dovada că a avut motive întemeiate să creadă că încălcarea dezvăluită poate constitui un pericol iminent sau evident pentru interesul public sau că există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace.

APADOR-CH recomandă modificarea art. 18, al. 1 și 2 astfel încât avertizorul să păstreze în continuare opțiunea liberă către cine se îndreaptă cu dezvăluirea si, în consecință, să aibă dreptul de a se adresa direct presei.

  1. Care sunt avertizorii protejați de lege?

La art. 19 al. 1 din proiect sunt prevăzute condiţiile în care un avertizor poate beneficia de protecţia legală. Având în vedere că aceste condiţii sunt prevăzute cumulativ, rezultă că neîndeplinirea unei singure condiţii duce la excluderea protecţiei prevăzute de lege. De aceea, referirea din art. 19 al. 1 lit. a și b nu ar trebui făcută doar la cei care raportează (intern şi extern) încălcări ale legii, ci şi la cei care divulgă public (în presă de exemplu) astfel de încălcări, întrucât și ei fac tot acte de avertizare.

  1. Cum își face rost avertizorul de dovezi?

Sunt situaţii în care avertizorul are nevoie de dovezi pentru dezvăluirile sale: documente care nu-i aparţin, date informatice la care nu are drept de acces, înregistrări audio-video etc. Dacă nu îşi asigură dovezi, va fi discreditat şi probabil exclus de la protecţia legală, pe motiv că face afirmaţii fără acoperire.

Dacă îşi asigură dovezi, la care, de cele mai multe ori, nu are acces în mod legal, va comite una sau mai multe infracţiuni. De aceea APADOR-CH cere completarea art. 20 al. 2 din proiect astfel încât avertizorul să nu fie acuzat de furt, așa cum s-a întâmplat în cazul Bucur vs. România.

  1. De ce ar mai putea fi acuzat avertizorul?

Același articol 20 ar trebui completat și cu o prevedere din Directiva europeană, care se referă la soluţii rezonabile pentru situaţii sensibile, fără de care s-ar putea ca avertizorii să ezite la dezvăluirea încălcărilor de lege. De exemplu ar trebui ca legea să prevadă că avertizorul nu răspunde pentru defăimare, pentru încălcarea drepturilor de autor, pentru încălcarea secretului profesional, pentru încălcarea normelor de protecție a datelor, pentru divulgarea secretelor comerciale?

  1. Sancționarea avertizorului, lăsată la voia companiei?

În articolul 22 din proiect ar trebui introdus testul de proporționalitate a sancțiunilor aplicate avertizorului. Legea în vigoare prevede că aceste sancțiuni disciplinare trebuie să fie proporționale cu cele pentru fapte similare aplicate altor persoane. Această prevedere lipsește din proiectul de lege și lipsa ei ar putea duce la represalii la adresa avertizorului, lăsat neapărat la mâna șefilor.

APADOR-CH a transmis aceste propuneri către MJ în cadrul proiectului derulat împreună cu ActiveWatch: „SOLID, un program de consolidare a protecției avertizorilor de integritate”, finanțat prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

 

Citește integral propunerile APADOR-CH transmise Ministerului Justiției

 

 

Proiectul este derulat de APADOR-CH și ActiveWatch și beneficiază de o finanțare în valoare de 95.754 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

CNCAV – o „rotiță” a Guvernului care se învârte în gol?

/în /de

Colonelul Gheorghiță susține că nu ar fi primit solicitările din partea APADOR-CH și că toate informațiile ar fi publice, pe site-ul Guvernului. Ne-am uitat și nu sunt

Informațiile despre numărul dozelor de vaccin destinate României și cât s-a plătit pentru ele până acum ar fi publice, pe site-ul Guvernului, zice colonelul Gheorghiță, într-un răspuns dat ziarului Libertatea, în care susține și că nu ar fi primit nicio solicitare de informații din partea APADOR-CH în legătură cu acest subiect.

Și dacă ar fi primit, continuă șeful CNCAV, ne-ar fi trimis și el tot la Guvern, așa cum Guvernul însuși, prin Secretariatul său, ne-a trimis – pentru aceleași informații – la Ministerul Sănătății, care ne-a trimis la CNCAV. Un lanț al dezinformării publice care se întinde între instituțiile statului, plătite să-și facă treaba transparent, nu să plimbe cetățeanul de la o ușă la alta. Sau mai exact, un mecanism al dezinformării, în care CNCAV este „doar o rotiță”, după cum s-a exprimat colonelul Gheorghiță.

Când am citit răspunsul domnului Gheorghiță în ziar am dat repede o căutare pe site-ul Guvernului, ca să vedem dacă nu cumva s-or fi publicat acolo răspunsurile la cele cinci întrebări ale noastre, trimise încă din ianuarie 2021. Rezultatul căutării îl vedeți în imagine: „0 rezultate”.

Pe site-ul guvernului sunt aceleași comunicări eliptice, în care se anunță triumfalist cifre pe care și colonelul Gheorghiță le mai recită în conferințele de presă, cifre care spun doar cât vor „stăpânii” cifrelor să știm: că vor mai veni câteva zeci, sute, milioane de doze de vaccin, la vară va fi cald și bine, să stăm cuminți, la locurile noastre și să nu punem întrebări. Aceste comunicate de pe site-ul Guvernului sunt semnate tot de „Grupul de comunicare al CNCAV”, instituție înființată de Guvern ca să gestioneze campania de vaccinare.

Ce am întrebat noi sunt într-adevăr informații publice, totuși nu sunt publicate pe niciun site:

  • un calendar al primirii dozelor, pe companii producătoare, până la finele anului,
  • sumele plătite de statul român până acum,
  • cât urmează să se mai plătească
  • dacă există în plan alte achiziții în afara celor contractate prin UE.

Informații pe care cu siguranță că le știe și „rotița” CNCAV, de vreme ce către această „rotiță” ne-au îndrumat toate celelalte instituții ale statului. Dar domnul colonel Gheorghiță nu spune adevărul nici în privința acestor informații, nici în privința emailului primit de la APADOR-CH.

Mai întrebăm și altfel: dacă CNCAV zice că nu a primit email de la noi, și mai sunt și alți cetățeni care se plâng în spațiul public că nu primesc răspunsuri de la CNCAV, oare n-ar trebui să deschidă computerul?

Alte întrebări pentru CNCAV, trimise prin poștă

Ne aflăm într-un moment sensibil al pandemiei, în care prea mulți oameni și-au pierdut răbdarea, teoriile conspirației fac mai multe victime decât boala în sine, iar autoritățile, care fac apel la fiecare să respecte regulile, nu-și respectă chiar ele obligația legală de transparență.

Transparența nu costă, în schimb crește încrederea cetățeanului în stat, iar despre încredere e vorba mai mult ca oricând în aceste zile. Așa că noi ne încăpățânăm să ajutăm statul să fie transparent, chiar și prin sentință judecătorească. În așteptarea procesului, i-am transmis domnului colonel Gheorghiță încă o solicitare de informații. De data asta clasic, prin poștă, cu confirmare de primire.

Întrebările vizează strict „rotița” CNCAV, nu se mai poate ascunde în spatele Guvernului:

– câte persoane activează în CNCAV, din ce instituții provin și ce studii au?

– ce remunerații primesc?

– ce buget are CNCAV și unde poate fi consultat?

– unde a fost publicat regulamentul de organizare și funcționare a CNCAV?

– dacă „rotița” are site propriu și care e acesta?

Dacă emailul nu-l deschide, sperăm să aibă măcar drum pe la poștă zilele astea.

 

Citește și: Ce nu ne spune colonelul Gheorghiță

 

Ar trebui să ne temem de „pașaportul de vaccinare”?

/în /de

Au cetățenii vaccinați mai multe drepturi decât ceilalți? Dar cei care au trecut deja prin boală?

 

 

Comisia Europeană a prezentat, la 17 martie 2021, o propunere legislativă pentru un certificat digital, denumit „Digital Green Pass”, care ar facilita libera circulație în interiorul UE și ar ajuta la redeschiderea comunității, afectată de diversele perioade de carantină.

Certificatul european ar urma să conțină: dovada că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19 și/sau rezultatele testelor recente, pentru cei nevaccinați și/sau informații despre recuperarea post COVID-19, pentru cei trecuți prin boală.

La acest moment nu este încă stabilit dacă va exista o bază de date europeană cu aceste informații sau statele membre vor avea propriile baze de date, dar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări, pe Twitter, că „Digital Green Pass” va respecta protecția datelor, securitatea și confidențialitatea.

Cum vom putea fi siguri de acest lucru, în condițiile în care la acest moment sunt mai multe necunoscute decât date certe, nu e clar, însă colegii noștri de la Liberties – Israel Butler, Linda Ravo și Orsolya Reich – au pus pe hârtie câteva sfaturi de care UE ar trebui să țină seama atunci când va elabora așa numitul „Pașaport digital de vaccinare”, ca să nu se transforme dintr-o intenție bună într-o formă de discriminare și să conducă astfel mai degrabă la o creștere a neîncrederii în instituțiile europene.

Îngrijorări etice și legale

Posibilitatea de a restrânge libertatea de mișcare a cetățenilor UE, în funcție de inocularea cu un vaccin în care unii nu au încredere sau de efectuarea unor teste, nu tocmai ieftine, îngrijorează pe bună dreptate. Oficialii europeni sunt chemați să găsească o soluție optimă pentru restabilirea echilibrului între nevoia de liberă circulație și siguranța sanitară.

Deocamdată pare că au găsit soluția de a legifera pe baza unei presupuneri: aceea că virusul s-ar propaga mai puțin prin persoanele vaccinate sau prin cele care au trecut deja prin boală, ceea ce le-ar oferi acestor cetățeni drepturi sporite față de ceilalți. Și dacă e așa, cât de etic și legal este să condiționezi respectarea unui drept de dezvăluirea unui detaliu de sănătate?

În documentul amintit, autorii insistă ca UE să se concentreze mai degrabă pe sprijinirea comunității științifice să adune informații mai sigure despre modul de transmitere Covid 19 și cum poate fi limitată răspândirea virusului, în loc să depună efort în dezvoltarea unor soluții digitale insuficient înțelese și cercetate, pentru controlul cetățenilor. Virusul se propagă atât în rândul celor vaccinați, cât și al celor care au trecut deja prin boală, cu sau fără „pașaport verde”.

Îmbunătățirea accesului la vaccinare

Deocamdată vaccinarea nu este obligatorie în niciun stat membru și nici nu se anticipează că va deveni astfel în viitorul previzibil. Mai mult, vaccinul este momentan greu accesibil publicului. Nu este de așteptat ca toți cetățenii UE să aibă acces la vaccinare înainte de ultimul trimestru al anului 2021. În mai multe țări, clasa de mijloc are un acces mai bun la vaccinare, iar persoanele cu capital social și/sau financiar trec peste cozi.

Autorii consideră că statele membre ar trebui mai întâi să-și îmbunătățească procesul de vaccinare, să-l facă transparent și accesibil tuturor, să simplifice procedurile și să se asigure că populațiile marginalizate sau lipsite de informare primesc acces egal la vaccinare.

Libertatea de mișcare și testare

Accesul la testare trebuie să fie la fel de facil și transparent ca și accesul la vaccinare, pentru aceia care fie nu au încredere în vaccin, fie nu îl pot face din motive medicale.

Dacă dovada vaccinării îi permite titularului să călătorească relativ ușor între statele membre, dovada unui test negativ recent ar trebui să fie la fel de valabilă.

Statele membre și UE ar trebui să se asigure că și cei nevaccinați au acces la fel de facil, poate tot gratuit, la testări, astfel încât să fie eliminate discriminarea acestora doar pentru că nu au reușit la fel de rapid ca alții să ajungă la vaccin.

Digital sau pe hârtie?

Anumite utilizări ale „Digital Green Pass” pot cauza nedreptăți (și, în consecință, scăderea încrederii în instituțiile europene), pot exacerba și mai mult inegalitățile existente și pot crea o societate cu două niveluri, în care unii oameni se pot bucura de un set extins de libertăți și drepturi în timp ce altele sunt excluse.

Documentul Liberties pune problema cetățenilor care nu au acces la telefoane smart sau la tehnica necesară descărcării aplicației pe care va fi dezvoltat „Digital Green Pass”. În acest context UE ar trebui să gândească soluții și pentru astfel de cazuri, fie să le furnizeze acestor oameni tehnica necesară, fie să prevadă posibilitatea ca dovada vaccinării, a testării sau însănătoșirii să fie prezentată pe hârtie, sub forma unui QR code.

Digital Green Pass, un pașaport permanent?

Indiferent de soluțiile adoptate și oricât de acceptate ar fi acestea, de populația dornică să-și reia stilul de viață obișnuit, implementarea „Digital Green Pass” poate implica o intruziune nejustificată în viața noastră privată și ne poate pune datele personale într-un risc de utilizare abuzivă, arată autorii documentului Liberties.

Alți specialiști atrag atenția că există pericolul ca odată implementat, „Digital Green Pass” să se transforme într-un pașaport permanent „imunitar”, utilizat și după această criză sanitară, transformându-se din inerție într-o „identitate digitală” a oamenilor.

De aceea dezbaterea trebuie purtată rațional și pe cât posibil amânată, pentru că mijlocul unei crize nu este momentul potrivit pentru luarea unei astfel de decizii.

 

*Sursa foto Liberties

Ce nu ne spune colonelul Gheorghiță

/în , , /de

APADOR-CH a dat în judecată Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, pentru că refuză să furnizeze informații despre câte doze de vaccin a contractat România, câte a plătit și câte mai urmează

 

Deși ține săptămânal conferințe de presă, spre mulțumirea primului ministru, Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (prescurtat CNCAV) tace asurzitor în restul timpului, atunci când primește întrebări în scris, despre chestiuni cel puțin la fel de importante precum cele rostite în conferințele de presă.

O astfel de cerere de informații publice am adresat și noi CNCAV, după un ping-pong de solicitări și non-răspunsuri, care ne-au plimbat, în ultimele două luni, de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Sănătății și înapoi la CNCAV, trecând prin numeroase alte instituții cu reprezentanți în CNCAV, ca să aflăm măcar adresa de corespondență a susnumitului Comitet.

Întrebările la care am cerut răspuns de la CNCAV, în data de 16 februarie 2021, sunt următoarele:

1.Care este numărul dozelor de vaccin anticovid-19, defalcat pe fiecare firmă producătoare, pe care statul român le-a primit şi pe care urmează să le primească de la Uniunea Europeană.

2. Dacă statul român a primit sau urmează să primească vaccinuri de la alţi furnizori/alte entităţi decât Uniunea Europeană. În caz afirmativ, care sunt aceşti furnizori/aceste entităţi, care sunt vaccinurile şi cantităţile. pentru fiecare în parte.

3. Care este calendarul primirii de către statul român a dozelor de vaccin menţionate la pct. 1 şi 2 din prezenţa cerere, defalcat pe termene și cantități.

4. Dacă statul român a achitat sau urmează să achite vreo sumă de bani în contul vaccinurilor anticovid-19 primite de la Uniunea Europeană, iar în caz afirmativ care sunt sumele achitate până în prezent sau care urmează să fie achitate.

5. Dacă statul român a achitat sau urmează să achite vreo sumă de bani în contul vaccinurilor anticovid-19 primite de la alţi furnizori/alte entităţi decât Uniunea Europeană, iar în caz afirmativ care sunt aceste sume.

Aceste informații sunt de interes public și ar trebui să se regăsească, publicate din oficiu, pe cel puțin unul dintre site-urile numeroaselor instituții care au reprezentanți în CNCAV. În loc de asta, însă, instituțiile respective își declină competența de a răspunde la întrebările legitime și îi plimbă pe petenți de la unul la altul, până când se plictisesc să mai întrebe. APADOR-CH s-a decis în cele din urmă să dea în judecată CNCAV pentru a obține aceste răspunsuri.

Cum s-a ajuns la proces

Am adresat aceste întrebări inițial Ministerului Sănătății, care ne-a răspuns parțial la ele, susținând că România nu ar fi plătit nicio doză de vaccin. În același timp, în media, premierul declara contrariul, că România a plătit și va mai plăti doze de vaccin, ba chiar le va și produce la un moment dat…

Pentru a clarifica lucrurile, am adresat aceleași întrebări Secretariatului General al Guvernului, care în loc să ne lămurească ne-a trimis înapoi la Ministerul Sănătății. Acesta la rândul său ne-a trimis la Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, o entitate care apare la TV, dar cu adresă necunoscută.

Au urmat mai multe încercări succesive de a identifica datele de contact ale CNCAV, prin trimiterea de solicitări către toate instituțiile care au reprezentanți în Comitet: MAI, MApN, MS, ba chiar și la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, deoarece și ea are un reprezentant în CNCAV.

În final, am primit o adresă de email de la MApN și am trimis încă o dată întrebările noastre către CNCAV direct. Nu am primit niciun răspuns și din câte am văzut în spațiul public nu suntem singurii în situația asta.

Cine este CNCAV

CNCAV este un organism interministerial, fără personalitate juridică, alcătuit din reprezentanți ai mai multor autorități publice și condus de un președinte, precum și de un vicepreședinte, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății (ambii în foto), desemnați prin decizie a prim-ministrului. Comitetul are rolul de a organiza și coordona activitățile privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

În caz că mai sunt și alți pățiți ca noi, iată temeiul legal prin care ați putea solicita în instanță informațiile pe care CNCAV refuză să le furnizeze normal, în baza Legii 544/2001: deşi Comitetul nu are personalitate juridică, el poate sta în judecată, în conformitate cu prevederile art. 56 al. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.”

„Pârâtul” CNCAV, așadar, a fost constituit potrivit legii, respectiv a fost înfiinţat prin Decizia nr. 385 din 20 noiembrie 2020 a prim-ministrului, decizie care se întemeiază pe  art. 29 și art. 34 alin. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Vă vom ține la curent cu mersul procesului, dar între timp ne puteți scrie dacă și voi ați trimis fără succes solicitări de informații publice către CNCAV sau Ministerul Sănătății sau alte instituții implicate în combaterea pandemiei.

*sursa foto gov.ro

 

Februarie 2022 – răspunsul CNCAV la o parte din întrebările APADOR-CH, în urma deciziei instanței

Consilierii demnitarilor: avem noi dreptul să-i știm sau au ei dreptul să fie anonimi?

/în , , /de

O propunere a APADOR-CH, de modificare a Legii 544/2001, vizează obligarea instituțiilor statului să publice din oficiu numele funcționarilor din diverse comisii, precum și numele consilierilor din cabinetele demnitarilor

Numele și CV-urile consilierilor din primele trei cabinete ale Guvernului (premier și vicepremieri) nu sunt date de inters public – așa au răspuns autoritățile la interpelarea PressOne, care ceruse să afle cine sunt consilierii celor trei politicieni de la vârful executivului.

E adevărat, numele, prenumele, adresa de email sunt date cu caracter personal și conform GDPR (art.6) nu pot fi prelucrate fără un temei legal adecvat, în anumite condiții prevăzute de GDPR. Însă cum rămâne cu dreptul publicului de a ști cine sunt cei care îi sfătuiesc și influențează pe conducători? Și de ce ar vrea premierul sau miniștrii săi să își ascundă consilierii, de care sunt atât de mândri?

Nici Legea 544/2001, a informațiilor publice, nu prevede o obligație în acest sens pentru instituții, de aceea APADOR-CH a mai făcut și în noiembrie anul trecut o propunere de modificare a legii pentru publicarea componenței nominale a diverselor comitete și comisii care iau decizii în varii domenii. Atunci era vorba despre celebrul Grup de Comunicare Strategică, dar nu numai.

Cum împacă UE datele personale ale funcționarilor și dreptul nostru la informare

Articolul 6 din GDPR spune că prelucrarea datelor este legală dacă este îndeplinită cel puțin una din următoarele condiții:

(a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
(b) prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
(c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
(d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
(e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
(f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Așadar, conform articolului 6 litera c din GDPR, pentru a putea dezvălui publicului datele personale ale funcționarilor sau consilierilor este necesar ca o lege să prevadă că această categorie de date trebuie dezvăluite (de exemplu Legea 544/2001).

Litera f a aceluiași articol din GDPR spune că nu e nevoie de o lege dacă există un interes legitim al terților. Numai că această prevedere este lăsată atât la latitudinea instituției căreia i se cer informațiile respective – și am văzut din răspunsul Guvernului către PressOne cum a interpretat interesul publicului – sau la interpretarea instanței, către care s-ar putea îndrepta acum ziariștii, nemulțumiți de răspunsul Guvernului.

Specialiștii europeni în protecția datelor, reuniți în Grupul de lucru al articolului 29, au tranșat această dilemă prin Avizul 6/2014 privind noțiunea de interese legitime ale operatorului de date în temeiul articolului 7 din Directiva 95/46/CE (această directivă a precedat GDPR la nivel UE):

„Publicarea datelor în scopul transparenței și al răspunderii. Un context important în care articolul 7 litera (f) [actualul art. 6 par. 1 lit. f din GDPR – n.m.] poate fi relevant este cazul publicării datelor în scopul transparenței și al răspunderii (de exemplu, remunerațiile personalului administrativ de conducere dintr-o întreprindere). În acest caz, se poate considera că divulgarea publică se realizează, în principal, nu în interesul operatorului care publică date, ci în interesul altor părți interesate, precum angajații sau jurnaliștii sau publicul larg, cărora le sunt divulgate datele.” (pag. 29-30 din Aviz)

Specialiștii europeni recomandă totuși, în același aviz, să existe o lege cu specificație clară a datelor care trebuie publicate:

„Din perspectiva protecției datelor cu caracter personal și a vieții private și pentru a asigura certitudinea juridică în general, se recomandă ca datele cu caracter personal să fie făcute publice pe baza unei legi care permite și – atunci când este cazul – specifică în mod clar datele care urmează să fie publicate, scopul publicării și orice alte garanții necesare. Aceasta înseamnă, de asemenea, că ar putea fi de preferat să se utilizeze ca temei juridic articolul 7 litera (c) [actualul art. 6 par. 1 lit. c din GDPR – n.m.], mai degrabă decât articolul 7 litera (f) [actualul art. 6 par. 1 lit. f din GDPR – n.m.] atunci când datele cu caracter personal sunt comunicate în scopul transparenței și al răspunderii.”(pag. 30 din Aviz)

 

Propunerile APADOR-CH de modificare a Legii 544/2001

Așadar revenim acum cu încă o propunere de completare a legii privind informațiile de interes public, prin care cerem ca instituțiile să fie obligate să publice din oficiu și numele consilierilor acelor demnitari care au un cabinet sau o cancelarie în subordine – premier, vicepremieri, miniștri, secretari de stat, președinți de consilii locale, prefecți, primari, viceprimari etc, conform articolului 544 din Codul Administrativ*.

Forma actuală a art 5, alin 1 lit c din Legea 544/2001:

Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:

1.c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;

Forma propusă de APADOR-CH:

c/1) numele și prenumele persoanelor din compunerea comisiilor, comitetelor, grupurilor și altor structuri similare, înființate în cadrul autorităților sau instituților publice sau care funcționează sub autoritatea, subordinea sau coordonarea autorităților sau instituțiilor publice;

c/2) componența nominală a cabinetului sau cancelariei persoanelor care, potrivt art. 544 din Codul administrativ, au dreptul de a avea cabinet sau cancelarie în subordine,  inclusiv consilierii onorifici ai acestora.

*ARTICOLUL 544 din Codul administrativ – Persoanele care au dreptul de a avea cabinet sau cancelarie în subordine

(1) Au dreptul la organizarea unui cabinet care funcționează în cadrul instituțiilor pe care le conduc sau în cadrul cărora își desfășoară activitatea:

  1. a) prim-ministrul;
  2. b) viceprim-ministrul;
  3. c) ministrul de stat, ministrul și ministrul delegat;
  4. d) secretarul general al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului și șeful Cancelariei Prim-Ministrului;
  5. e) consilierul de stat, secretarul de stat și subsecretarul de stat și asimilații acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
  6. f) conducătorul organelor de specialitate ale administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat;
  7. g) președintele consiliului județean;
  8. h) primarii;
  9. i) vicepreședinții consiliilor județene;
  10. j) viceprimarii.

(2) În subordinea viceprim-ministrului care are și calitatea de ministru funcționează un singur cabinet, cu numărul maxim de posturi stabilit pentru funcția de viceprim-ministru cu portofoliu, organizat în cadrul ministerului pe care îl conduce.

(3) În cadrul instituției prefectului se organizează și funcționează cancelaria prefectului.

 

APADOR-CH a transmis aceste propuneri de îmbunătățire a Legii 544/2001 parlamentarilor din toate partidele, pentru a fi avute în vedere în eventuale demersuri legislative în care se va discuta modificarea legii informațiilor publice.

 

Later edit – textul a fost corectat la 13.18 pentru a menționa mai clar că nu există o ierarhie a temeiurilor legale activate conform GDPR

Asomarea transparenței

/în , , , /de

Despre uciderea politicoasă a informării publice, la 20 de ani de la adoptarea Legii 544/2001, prin purtarea petentului de la o instituție la alta până uită ce voia să afle la început

 

Primul ministru a anunțat ieri că trimite Corpul de control peste Ministerul Sănătății, care a îndrăznit să fie prea transparent cu datele privind vaccinarea și testarea pe județe. Societatea s-a scandalizat, ministrul sănătății s-a întrebat retoric da’ pe cine am supărat?!, fostul ministru de resort a ieșit și el să lămurească lucrurile, cum că nici transparența asta nu e chiar așa cum s-ar crede, ci numai cu avize de la cine trebuie, ca să nu ne cauzeze, Doamne ferește, să ne ia cu amețeală de la prea multă claritate și predicție.

Lucrurile astea se întâmplă în 2021, la fix 20 de ani de la adoptarea mult încercatei Legi 544/2001, cunoscută și ca legea informațiilor de interes public. Aia în baza căreia cerem, de multe ori în zadar, ca instituțiile statului să facă publice informațiile pe care le produc în activitatea lor, de pe urma noastră, a poporului.

Noi, APADOR-CH, am militat pentru adoptarea acestei legi, iar în ultimii 20 de ani am câștigat și câteva procese cu ajutorul ei, obligând instituțiile statului să respecte legea și să furnizeze informațiile publice. Una dintre instituțiile astea a fost chiar Ministerul Sănătății, în precedentul mandat al actualului ministru, când am ajuns cu procesul până la executare și la amendarea ministrului, pentru că deși pierduse procesul, tot refuza să ne ofere informațiile.

Nu au fost multe alte instituții care s-au lăsat atât de greu în relația asta de transparentizare cu cetățeanul, încât să fie nevoie de procese. De regulă instituțiile răspund, uneori în dorul lelii, și după insistențe mai mari sau mai mici reușești să obții ce te interesează. Legea nu se respectă din oficiu, cum ar fi normal, ci uneori de frica judecătorului. De exemplu am reușit să obținem manualul polițistului de la MAI abia în urma unui proces, însă Ministerul Finanțelor a admis, înainte de derularea procesului, că a greșit și ne-a trimis până la urmă informațiile cerute.

Din experiența asociației, am putea să spunem că Ministerul Sănătății a fost mai degrabă campion la netransparență decât invers, așa cum pare acum, în această situație, când a supărat brusc tocmai pentru prea multă transparență. Pandemia, de exemplu, a fost de la bun început un studiu de caz despre cum nu vor să fie transparente cam toate instituțiile statului care au gestionat într-un mod sau altul informațiile privind combaterea Covid 19.

Începând cu celebrul Grup de Comunicare Strategică, pentru transparența căruia am făcut solicitări și noi și alte organizații, și care a rămas până în ziua de azi, la un an de la declanșarea pandemiei, cel mai bine păzit secret de stat, în privința componenței sale nominale. Sunt niște funcționari ai statului în acest grup, care se adună precum iluminati într-un loc secret din țara asta și decid măsurile care ne privesc pe toți, și ni le comunică cu aceeași parcimonie.

Apoi numărul de teste făcute zilnic, pe județe, a fost de asemenea subiect de cerere pe 544, semnată de mai multe organizații printre care și APADOR-CH, începând din martie 2020. Cererea a fost reînnoită anul acesta și acum iată produce o schizmă între instituțiile statului. MS vrea să le dea, celelalte instituții îi sar la beregată.

Dosarul cu șină al informațiilor publice

În ultimele luni ale anului trecut, APADOR-CH a început o campanie proprie de obținere de informații privind efectele adverse ale vaccinărilor din schema națională obligatorie, dar și informații privind numărul de vaccinuri anti-Covid contractate și plătite de România. Întrucât asociația a susținut din 2017 că vaccinarea obligatorie în cazul bolilor transmisibile nu încalcă drepturile omului, am cerut instituțiilor statului care gestionează statisticile privind vaccinarea și efectele ei să facă publice informațiile astea istorice, considerând că acestea ar fi în beneficiul actualei campanii de vaccinare voluntare, un sprijin dat vaccinării în general, tot mai contestată în ultimii ani.

Primul întrebat, a fost, firește Ministerul Sănătății, în octombrie 2020: care este numărul total de vaccinați în ultimii zece ani și dacă în perioada asta ministerul sau alte instituții ale statului au fost reclamate sau date în judecată pentru vreun efect advers al vaccinurilor? Nu am primit niciun răspuns în termenul legal, am făcut o revenire și cu insistențe la a doua solicitare am primit un răspuns destul de superficial, în ianuarie 2021, din care aflam parțial câți vaccinați în schema obligatorie (copii) am avut în ultimii cinci ani și că nu există informații cum că ministerul ar fi fost dat în judecată pentru eventuale efecte adverse ale vaccinurilor. Ulterior am obținut mai multe informații de la Institutul Național de Sănătate Publică, aflat de asemenea în subordinea MS, dar despre asta poate vom vorbi altă dată.

În privința informațiilor privind dozele de vaccin contractate și plătite de România, am primit informații contradictorii. Pe de-o parte Ministerul Sănătății susținea că România nu a plătit niciun vaccin, pe de altă parte premierul declara în presă că România a plătit și urmează să mai plătească și alte tranșe de vaccin. Cine nu știa adevărul?

Am zis să încrucișăm sursele și am întrebat și la Secretariatul General al Guvernului, până la urmă el ar trebui să știe ce zice prim ministrul în public, nu? Am primit răspunsul că trebuie să întrebăm, ați ghicit, la Ministerul Sănătății. De unde am fost trimiși mai departe, la Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV).

Adică tot un soi de Grup de Comunicare Strategică, care apare la televizor sub forma domnului colonel Gheorghiță, dar fără date de contact găsibile la o căutare pe google. Am făcut o reclamație administrativă la adresa funcționarului din MS, care în loc să direcționeze automat cererea noastră către CNCAV, ne-a spus nouă să o facem (deși Legea 544/2001 spune că cererea greșit adresată se direcționează către instituția corectă, fără a mai pune cetățeanul pe drumuri). Dar în paralel ne-am apucat să facem pe detectivii, ca să aflăm cum putem să ne adresăm totuși acestui CNCAV?

Am trimis solicitări scrise, cu întrebarea unde are sediul și ce număr de telefon și email are CNCAV ăsta (un fel de ASL PLS) către: SGG, MAI, MapN și firește MS. Am întrebat până și la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, deoarece și ea are un reprezentant în CNCAV.

Am aflat din acest exercițiu cronofag și enervant că numitul CNCAV este găzduit de MApN, că răspunde la numărul de telefon și adresa de email afișate pe platforma națională de vaccinare. Nu am aflat însă ce ne interesa inițial: câte vaccinuri am contractat și câte am plătit? Probabil asta a fost și intenția instituțiilor, să te plimbe, să te amețească și în final să te lași păgubaș sau să nu mai știi de unde ai plecat.

Marea informație obținută după câteva luni de ping-pong cu cererile de informații a fost un număr de telefon și un email care existau deja pe o platformă la care se fac programări la vaccinare, nu se trimit cereri pe 544. Pentru a afla pe câte vaccinuri contăm și cât plătim pentru ele ar fi fost suficient ca SGG sau MS să direcționeze cererea noastră către CNCAV. Sau și mai ușor, aceste informații să fi fost deja publicate pe oricare din site-urile guvernamentale, și oricine să le acceseze fără să mai întocmească un dosar cu șină pentru asta.

Empatizăm cu ministrul sănătății, în privința transparentizării datelor, dar nu putem să nu remarcăm că inclusiv MS face parte din angrenajul acesta de produs fum pentru aburirea pandemiei și ascunderea informațiilor relevante în spatele formulei magice a avizelor prin care instituțiile își asumă acele informații. Din păcate aici nu e vorba de o asumare, ci mai degrabă de o asomare a transparenței. Cu milă și cu vorbe frumoase, ca să nu-și dea seama cetățeanul că nu există.

P.S. APADOR-CH a semnat azi și un apel public colectiv către prim ministrul Florin Câțu, prin care se cere transparentizarea reală a modului în care este gestionată pandemia în România.

Despre noile legi ale justiției și statul de drept

/în , /de

Recomandările APADOR-CH de îmbunătățire a legii privind statutul magistraților și alte contribuții la raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România

 

APADOR-CH a transmis Ministerului Justiției câteva propuneri de modificare a reglementărilor privind răspunderea patrimonială a magistraților, aflate în dezbatere publică în pachetul numit legile justiției, format din: proiectul Legii privind statutul magistraţilor din România, proiectul Legii privind organizarea judiciară și proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cele trei proiecte, aflate în dezbatere publică din septembrie 2020 până la 31 martie 2021, nu modifică, ci vor înlocui actualele legi ale justiţiei – Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 şi Legea nr. 317/2004 – ce vor fi abrogate. Prin aceste proiecte se revine, în multe privinţe, la reglementările anterioare celor introduse în anul 2018 şi se transpun decizii ale Curţii Constituţionale, hotărâri ale CEDO şi recomandări ale mai multor organisme internaţionale.

Trei bile albe și trei bile gri ale noilor legi

 

Printre modificările benefice incluse în proiecte sunt:

1Redefinirea principiului imparţialităţii, prin includerea obligaţiei pentru magistraţi de a asigura, pe lângă imparţialitate, şi aparenţa de imparţialitate (art. 4 al. 3 din proiectul de Lege privind statutul magistraţilor)

2Eliminarea obligaţiei (prevăzută acum la 9 al. 3 din Legea 303/2004) potrivit căreia magistrații trebuie să se abțină de la exprimări defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului. Această obligație poate îngrădi libertatea de exprimare a magistraţilor și poate constitui o sursă de presiune la adresa lor. Eliminarea acestei prevederi a fost recomandată în Raportul MCV din 2018.

3Articolul 91 din proiectul Legii privind CSM consacră principiul activităţii nepermanente a membrilor CSM, care, între sesiunile CSM, îşi vor desfăşura activitatea profesională curentă la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM, care au activitate permanentă în cadrul CSM.

 

Există însă și câteva reglementări imperfecte, care ar merita îmbunătățite. Un exemplu poate fi art. 270 din proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, în care este reglementată răspunderea patrimonială a magistraţilor (exercitarea acţiunii în regres împotriva magistraţilor).

Modificarea benefică este faptul că Plenul CSM va fi organismul care va avea rolul decisiv în exercitarea acțiunii în regres, adică se va pronunța asupra calităţii activităţii magistratului, spre deosebire de situația actuală în care Ministerul Finantelor trebuie să facă diverse diligențe pentru a putea demara acțiuni în regres. APADOR-CH a documentat deficiențele mecanismului actual privind răspunderea magistraților aici.

Rămân în continuare, totuși, anumite aspecte ce pot face ineficient mecanismul de stabilire a răspunderii patrimoniale a magistraţilor, și acestea fac obiectul propunerilor formulate de APADOR-CH către MJ:

1În proiect nu se prevede un termen în care Ministerul Finanţelor trebuie să sesizeze Plenul CSM, în cazul în care statul este obligat să plătească despăgubiri pentru o eroare judiciară. În actuala reglementare, este prevăzut un termen (de 2 luni). Absența unui termen poate duce la o întârziere foarte mare a declanșării procedurii de verificare care precede formularea acțiunii în regres, existând riscul ca acțiunea în regres să fie formulată tardiv.

2În proiect nu se prevede posibilitatea formulării acțiunii în regres împotriva magistraţilor care, în cauzele civile, au acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi care, din acest motiv, au determinat pronunţarea unor hotărâri CEDO prin care statul a fost obligat la plata de despăgubiri. Pentru cauzele penale, există o astfel de reglementare, prevăzută în Codul de procedură penală.

3Termenul de 6 luni de la plata despăgubirilor, prevăzut în proiect pentru ca statul să exercite acţiunea în regres împotriva magistratului care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență, este unul mult prea scurt, contrazicând astfel un principiu din Codul civil. El ar trebui majorat la cel puţin 1 an de la plata despăgubirilor.

În legătură cu aceste deficienţe ale reglementării răspunderii patrimoniale a magistraţilor, cuprinse în art. 270 din proiectul Legii privind statutul magistraţilor, APADOR-CH a formulat câteva recomandări, pe care le-a adresat Ministerului Justiţiei.

Acestea, precum și alte constatări privind funcționarea statului de drept în perioada pandemiei, în România, au fost transmise și Comisiei Europene, în cadrul exercițiului de consultare a societății civile, derulat de Comisie în această perioadă. Aceasta este a doua contribuție a APADOR-CH la raportul CE, după cel din 2020, despre care am organizat și această dezbatere.

Printre subiectele pe care APADOR-CH a considerat important să le transmită Comisiei de această dată se numără:

  • Întârzierile înregistrate în redactarea hotărârilor instanțelor din România,
  • Desființarea Secției privind Investigarea Infracțiunilor comise de Magistrați,
  • Nivelul onorariilor avocaților din oficiu și influența asupra accesului la justiție,
  • Efectul pensionărilor din justiție asupra funcționării sistemului,
  • Digitalizarea justiției,
  • Durata proceselor,
  • Gradul redus de executare a deciziilor CEDO,
  • Încălcări ale libertății de exprimare în timpul pandemiei,
  • Modificările legislative aduse organizării și funcționării ONG-urilor și impactul lor asupra vieții asociative din România,
  • Impactul pandemiei asupra dezbaterilor publice prin suspendarea parțială a legilor privind transparența decizională sau accesul la informații publice,
  • Decizii prin care guvernele au încălcat referendumul din 2019 privind justiția,
  • Legiferarea haotică din ultimul an, cu efecte concrete asupra populației: de la amenzi la infracțiuni noi privind combaterea zădărnicirii bolilor,
  • Modalitatea greoaie și adesea opacă de comunicare publică a autorităților – inclusiv prin Grupul de Comunicare Strategică – din perioada pandemiei.

ONG-urile care doresc să ia parte la procesul de consultare al Comisiei Europene o mai pot face până pe 8 martie aici. Accesul la formularul cu întrebări ale Comisiei se obține după înregistrarea pe platforma Comisiei.

 

Citește contribuția APADOR-CH la consultarea organizată de Comisia Europeană Citește și Raportul complet Liberties – varianta în limba engleză Citește raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România – iulie 2021 – eng

UPDATE iunie 2022: Ministerul Justiției a preluat doar una dintre propunerile făcute de APADOR-CH, la proiectul legii privind statutul magistraților, și anume majorarea de la 6 luni la 1 an a termenului de exercitare a acțiunii în regres la adresa magistraților, prin modificarea art. 270 al. 13 din proiect. Întrucât pachetul de legi se află încă în dezbatere publică pe site-ul ministerului, APADOR-CH a retransmis la 28 iunie 2022 propunerile de modificări formulate anterior și rămase netranspuse în proiectul legii.

 

 

Reacții media internaționale la raportul elaborat de Liberties Europe (rețea de ONG-uri printre fondatorii căreia se numără și APADOR-CH)

EU/International
Laws used to fight pandemic are in some cases weakening democracies, report says.
SOURCE: The New York Times | COUNTRY: United States | CIRCULATION: 140239468 | DATE: 9 March
Governments across the world have seized extraordinary powers to fight the pandemic, and from South America to Europe and Asia, critics have cautioned that new powers that have little to do with the public health crisis could bear consequences on the rule of law for years to come. Fears over the…
Coronavirus pandemic ‘weakening’ rule of law in EU countries: Report
SOURCE: POLITICO EU | COUNTRY: Belgium | CIRCULATION: 2326360 | DATE: 9 March
“Countries such as Hungary, Poland or Slovenia have just used the pandemic to strengthen their hold on power and limit criticism of the government,” Linda Ravo, senior adviser to the NGO, said in a statement. The report argues attacks on the media and limitations on public access to information…
EU singles out Poland, Hungary, Slovenia over sliding media freedom
SOURCE: REUTERS | COUNTRY: United States | CIRCULATION: 35477166 | DATE: 10 March
BRUSSELS, March 10 (Reuters) – The EU executive and most lawmakers on Wednesday accused Poland, Hungary and Slovenia of undermining media freedoms and launching personal attacks on journalists amid the COVID-19 pandemic.
The Guardian view on Covid and civil liberties: keeping a close watch on government
SOURCE: The Guardian | COUNTRY: United Kingdom | CIRCULATION: 104246372 | DATE: 10 March
Almost a year ago, with the full impact of the pandemic becoming evident, the human rights barrister Adam Wagner warned that it might lead to a suspension of human rights as a kind of “peacetime nicety”. This would be a mistake, he argued: the human rights system was developed precisely as a set of…
EU singles out Poland, Hungary, Slovenia over sliding media freedom
SOURCE: Thomson Reuters Foundation | COUNTRY: United Kingdom | CIRCULATION: 47946 | DATE: 10 March
BRUSSELS, March 10 (Reuters) – The EU executive and most lawmakers on Wednesday accused Poland, Hungary and Slovenia of undermining media freedoms and launching personal attacks on journalists amid the COVID-19 pandemic.
EU Lawmakers Debate ‘Worrying Developments’ For Media Freedom In Hungary, Poland, Slovenia
SOURCE: Radio Free Europe | COUNTRY: United States | CIRCULATION: 849752 | DATE: 10 March
European Commission Vice President Vera Jourova has warned of „worrying developments” for media freedoms in Hungary, Poland, and Slovenia, as lawmakers in Brussels debated the matter at a plenary session.
National
EU singles out Poland, Hungary, Slovenia over sliding media freedom
SOURCE: Daily Mail Online | COUNTRY: United Kingdom | CIRCULATION: 92643914 | DATE: 10 March
„The COVID-19 pandemic has shown more than ever the essential role of journalists to inform citizens,” the European Commission’s top rule of law official, Vera Jourova, told the EU parliament in a debate on sliding media freedoms in the three formerly communist EU countries. „More than ever it is…
Liberté de la presse. Des « développements inquiétants » en Hongrie, Pologne et Slovénie
SOURCE : MSN France | COUNTRY: France | CIRCULATION: 99530799 | DATE : 10 March
Dans un communiqué, Linda Ravo, de l’ONG Liberties, a jugé que l’UE avait fait « une erreur majeure en fermant les yeux sur les attaques d’Orban contre la démocratie dans son pays ». « Le problème s’est aggravé et a encouragé les dirigeants autoritaires d’autres pays à lui emboîter le pas, comme…View Translation
Liberties: Politični pritisk na medije posebej osupljiv v Sloveniji
SOURCE: RTV Slovenija | COUNTRY: Slovenia | CIRCULATION: 1341015 | DATE: 9 March
Države, kot so Madžarska, Poljska ali Slovenija, so izkoristile pandemijo, da bi okrepile svojo oblast in omejile kritiko vlade,” je dejala višja svetovalka Libertiesa Linda Ravo. Ključno vlogo za zaščito vladavine prava in demokracija ima po navedbah Liberties prav EU, zato so Evropsko komisijo…View Translation
Poročilo nevladnih organizacij: ‘Politični pritisk na medije posebej osupljiv v Sloveniji’
SOURCE: 24 Ur | COUNTRY: Slovenia | CIRCULATION: 1341015 | DATE: 9 March
Pred razpravo Evropskega parlamenta o ogrožanju medijske svobode na Poljskem, Madžarskem in v Sloveniji je danes 19 mednarodnih nevladnih organizacij in združenj s področja medijev in človekovih pravic Evropsko unijo pozvalo k „odločnemu ukrepanju za zaščito neodvisnega novinarstva” v teh treh državah. Nevladna organizacija za zaščito in promocijo temeljnih svoboščin Civil Liberties Union for Europe (Liberties) v svojem poročilu ugotavlja, da je politični pritisk na medije zaskrbljujoč na Poljskem, Madžarskem in v Sloveniji, ki je še posebej osupljiv primer…
Portal Politico nadaljuje s skrajno levičarskim napadanjem naše države in zanemarja uradne podatke! – Demokracija
SOURCE: Demokracija | COUNTRY: Slovenia | CIRCULATION: 227086 | DATE: 10 March
Pokažite “črnega Petra” “Države, kot so Madžarska, Poljska ali Slovenija, so pravkar uporabile pandemijo, da bi okrepile svoj obstoj oblasti in omejile kritiko vlade,” je v izjavi dejala Linda Ravo, višja svetovalka nevladne organizacije. Pa smo tam. Politicov članek je v službi ponavljanja ene in…View Translation
Virüs en çok demokrasiyi vurdu
SOURCE: Haberturk | COUNTRY: Turkey | CIRCULATION: 26050131 | DATE: 11 March
Haberturk: Pazar günü Atina’dan yayılan amatör kamera görüntüleri benzerlerini daha çok ABD’de gördüğümüz türde bir polis şiddetinin belgesiydi. Parktaki masum bir vatandaşı sokağa çıkma yasağını ihlal ettiği için yere yatırıp copla dövüyor polis. Yunanistan’da protesto aşılmadık bir durum değil, bu sefer de…View Translation
RAPORT Statul de drept din România, AFECTAT în timpul pandemiei: ‘Au folosit pandemia ca pretext pentru slăbirea şi mai mult a standardelor democratice’
SOURCE: Stiripesurse | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 1183636 | DATE: 10 March
Criza pandemiei a generat deteriorarea stării democraţiei şi a statului de drept în multe ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv în România, relevă un raport elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru…View Translation
RAPORT Statul de drept din România, AFECTAT în timpul pandemiei: ‘Au folosit pandemia ca pretext pentru slăbirea şi mai mult a standardelor democratice’
SOURCE: Ziar.com | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 24665 | DATE: 10 March
RAPORT Statul de drept din România, AFECTAT în timpul pandemiei: ‘Au folosit pandemia ca pretext pentru slăbirea şi mai mult a standardelor democratice’ RAPORT Statul de drept din România, AFECTAT în…View Translation
Raport: Pandemia a erodat democraţia și statul de drept în multe ţări UE, inclusiv în România
SOURCE: Jurnalul | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 1391582 | DATE: 9 March
Criza pandemiei a generat deteriorarea stării democraţiei şi a statului de drept în multe ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv în România, relevă un raport elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe). „Democraţia şi…View Translation
Liberties: A magyar kormány is ürügyként használta fel a járványt a demokrácia gyengítéséhez
SOURCE: Heti Világgazdaság (Hvg) | COUNTRY: Hungary | CIRCULATION: 3711230 | DATE: 9 March
A Liberties főtanácsadója, Linda Ravo szerint több tagállam vezetője tett az elmúlt évben a demokráciát veszélyeztető lépéseket. „A járvány kétségkívül szerepet játszott a jogállamiság gyengülésében, de sok országban a kormányok aránytalanul korlátozták a sajtószabadságot, az állampolgári…View Translation
Organizatie: Pandemia a erodat democratia si statul de drept in multe tari UE, inclusiv in Romania
SOURCE: Astazi | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 26786 | DATE: 9 March
Criza pandemiei a generat deteriorarea starii democratiei si a statului de drept in multe tari din cadrul Uniunii Europene, inclusiv in Romania, releva un raport elaborat de organizatia nonguvernamentala Uniunea Libertatilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe). Lucian Bode…View Translation
Organizaţie: Pandemia a erodat democraţia şi statul de drept în multe ţări UE, inclusiv în România
SOURCE: Business Magazin | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 517286 | DATE: 9 March
Criza pandemiei a generat deteriorarea stării democraţiei şi a statului de drept în multe ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv în România, relevă un raport elaborat de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe). „Democraţia şi…View Translation
Nevladne organizacije EU pozvale k zaščiti neodvisnega novinarstva na Poljskem, Madžarskem in v Sloveniji
SOURCE: VECER | COUNTRY: Slovenia | CIRCULATION: 492041 | DATE: 9 March
Kot so v pismu evropskim poslancem zapisale nevladne organizacije in novinarska združenja, med katerimi je tudi Društvo novinarjev Slovenije (DNS), je madžarska vladajoča stranka Fidesz v zadnjih desetih letih „izpopolnila postopek podrejanja medijev s strani države”. Neukrepanje EU je opogumilo…View Translation
Politični pritisk na medije posebej osupljiv v Sloveniji
SOURCE: STA (newswire) | COUNTRY: Slovenia | CIRCULATION: 120605 | DATE: 9 March
Države, kot so Madžarska, Poljska ali Slovenija, so izkoristile pandemijo, da bi okrepile svojo oblast in omejile kritiko vlade, je ugotovitve poročila pospremila višja svetovalka Libertiesa Linda Ravo. Ključno vlogo za zaščito vladavine prava in demokracija ima po navedbah Liberties prav EU,…View Translation
Пандемията отслабила върховенството на закона в ЕС
SOURCE: Bulgaria News | COUNTRY: Bulgaria | CIRCULATION: 999202 | DATE: 9 March
Пандемията от коронавирус съществено е „отслабила” върховенството на закона в множество държави членки на ЕС. Това се посочва в доклад на неправителствената организация Civil Liberties Union for Europe, информира „Политико”. В доклада са проучени 14 държави членки на ЕС и са включени данни,…View Translation
Soavtor študije o medijih sociolog Borut Rončević o patetičnih navedbah Mirovnega inštituta: “Brez strahovitega pritiska diktatorske vlade bi bilo 95 % medijev proti vladi in ne le 80 %” – Demokracija
SOURCE: Demokracija | COUNTRY: Slovenia | CIRCULATION: 227086 | DATE: 11 March
Demokracija (SI): Piše: Domen Mezeg (Nova24tv) “Politični pritisk na medije posebej osupljiv v Sloveniji.” Po oceni Mirovnega inštituta… Brez strahovitega pritiska diktatorske vlade bi bilo 95 % medijev proti vladi in ne le 80 %,” se je sociolog in soavtor študije o medijski krajini v Sloveniji Borut Rončević odzval…View Translation
Organizație internațională: Condamnarea lui Robert Roșu este un „act de intimidare la adresa unui avocat”
SOURCE : Capital | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 3194519 | DATE : 10 March
O organizație internațională care supraveghează respectarea drepturilor omului în Uniunea Europeană, atarge atenția României și carcterizează condamnarea lui Robert Roșu ca fiind un „act de intimidare la adresa unui avocat”. Astfel, Organizația The Civil Liberties Union for Europe arată România cu…View Translation
EU singles out Poland, Hungary, Slovenia over sliding media freedom | Law-Order
SOURCE: DEVDIS | COUNTRY: India | CIRCULATION: 657083 | DATE: 10 March
„The COVID-19 pandemic has shown more than ever the essential role of journalists to inform citizens,” the European Commission’s top rule of law official, Vera Jourova, told the EU parliament in a debate on sliding media freedoms in the three formerly communist EU countries. „More than ever it is…
Organizație de apărare a drepturilor omului: „Condamnarea lui Robert Roșu, act de intimidare la adresa unui avocat” – Evenimentul Zilei
SOURCE: EVZ News | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 2011134 | DATE: 11 March
Condamnarea lui Robert Roșu, act de intimidare la adresa unui avocat. O cunoscută organizație europeană pentru respectarea drepturilor civile i-a atitudine în cazul Robert Roșu. Organizația „The Civil Liberties Union for Europe” colaborează cu experți în drepturile omului și comunicare din 18…View Translation
Organizații nonguvernamentale, cu impact la nivel european, consideră condamnarea lui Robert Roșu, ca fiind un `act de intimidare a adresa unui avocat`
SOURCE : Stiripesurse | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 1183636 | DATE : 11 March
În raportul publicat la data de 08 Martie 2021, elaborat  de organizaţia nonguvernamentală Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Civil Liberties Union for Europe), care supraveghează respectarea drepturilor omului în Uniunea Europeană, se…View Translation
EU hledá cestu, jak ochránit svobodu médií. Po Maďarsku a Polsku budí obavy i dění ve Slovinsku
SOURCE: INFO | COUNTRY: Czech Republic | CIRCULATION: 430032 | DATE: 11 March
Místopředsedkyně Evropské komise Věra Jourová poukázala na osud populární maďarské rozhlasové stanice Klubrádio, často kritické vůči vládě premiéra Viktora Orbána, která byla zbavena vysílacích práv v únoru. Upozornila na protesty nezávislých polských médií proti plánu premiéra Mateusze Morawieckého…View Translation
Parlamentul European critică tentativele de reducere la tăcere a presei
SOURCE: Adevarul | COUNTRY: Romania | CIRCULATION: 4023731 | DATE: 11 March
Majoritatea parlamentarilor consideră că libertatea presei este ameninţată acut în toate cele trei ţări şi solicită Comisiei Europene să ia poziţie. Însă comisarul responsabil se teme că îi lipsesc mijloacele politice şi legale. Trebuie să ne gândim la noi instrumente de protejare a presei…View Translation
SOURCE: Libertatea | COUNTRY: Romania | DATE: 12 March

Conform raportului realizat de Uniunea pentru Libertățile Civile din Europa, publicat marți de publicația politico.eu, unele dintre măsurile restrictive implementate de țările europene au contribuit, accidental sau cu intenție, la șubrezirea instituțiilor democratice. Pe listă se află și România, acolo unde raportul atrage atenția asupra lipsei de transparență din perioada stării de urgență și a încercărilor de intimidare a jurnaliștilor, printre exemple aflându-se și amenințările autorităților cu o anchetă penală la adresa ziarului Libertatea.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.