Știați că Avocatul Poporului are cinci domenii de activitate? Poate știți că Avocatul Poporului se ocupă generic de drepturile omului, dar știți care sunt aceste drepturi? Aria e foarte largă, de la taxe și impozite până la penitenciare.
Știați că Avocatul Poporului este singura instituție care poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate privind ordonanțele? Această prerogativă s-a dovedit a fi extrem de importantă în contextul folosirii abuzive, de către guverne, a legiferării prin ordonanțe de urgență.
Dacă vreți să știți mai multe despre Avocatul Poporului citiți o analiză juridică a instituției, care cartografiază principalele atribuții și competențe ale AVP. În documentul de mai jos puteți găsi informații utile cu privire la instituția Avocatul Poporului, cum este organizată această instituție, cum își desfășoară activitatea și în ce domenii lucrează.
Unde poate fi găsit Avocatul Poporului
Un alt aspect mai puțin cunoscut cu privire la instituția Avocatului Poporului este că, pe lângă sediul central din București, Avocatul Poporului mai are 15 birouri teritoriale în țară. Găsiți localitățile și adresele la care se află aceste birouri pe harta de mai jos – click pe fiecare locație în parte pentru datele de contact ale birourilor teritoriale.
Pe scurt
Pentru o versiune abreviată a ce este și ceea ce face instituția Avocatul Poporului puteți consulta acest pliant pe care l-am realizat în sprijinul cetățenilor interesați să se adreseze acestei instituții.
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
https://apador.org/wp-content/uploads/2017/09/avp.jpg367571Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-03-11 10:48:332020-09-11 10:54:23Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi
București, 13 aprilie, încheierea proiectului:Dezbatere Avocatul Poporului, perspective de reformă
APADOR-CH alături de ANBCC și ActiveWatch au organizat marti, 13 aprilie 2016, la București, conferința de închidere a proiectului „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient, în prezența domnului Victor Ciorbea, a reprezentanților mai multor instituții din Norvegia precum și a reprezentanților mai multor ambasade la București, cum ar fi SUA, Germania, Elveția și a doamnei ambasador a Norvegiei, Doamna Tove Bruvik Westberg.
.
În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele proiectului derulat în ultimul an și s-a discutat comparativ despre cum funcționează instituțiile similare din cele două țări, România și Norvegia.
Ploiești: Ce vor ploieștenii de la Avocatul Poporului – 22 martie 2016
Prima întâlnire cu cetățenii în proiectul „Ne trebuie un Avocat al Poporului mai eficient” a avut loc la Ploiești. Le-am vorbit oamenilor despre rolul AVP și modalitățile de a-l sesiza.
Ploieștenii sunt cei mai neîncrezători în abilitatea AVP de a le apăra drepturilor – conform sondajului de opinie organizat în 10 orașe de ANBCC. La finalul întâlnirii am concluzionat că:
– este nevoie de o mai bună comunicare din partea AVP;
– se impune modificarea programului de lucru a birourilor teritoriale ale AVP, astfel încât măcar în una din zilele săptămânii să existe program și după amiaza, pentru cetățenii care lucrează și cărora le-ar fi greu să se prezinte în timpul programului de lucru la instituție;
– numirea politică a AVP este o reală problemă pentru eficiența instituției;
– persoanele prezente au fost foarte dezamăgite de activitatea biroului AVP la nivel local și de faptul că niciun reprezentant AVP- Ploiești nu a fost prezent la acest eveniment care îi privește.
Brașov: Avocatul poporului este o instituție? – 24 martie 2016
A doua oprire în caravana întâlnirilor cu cetățeni a fost la Brașov. Într-un spațiu prietenos destinat și dezbaterilor publice- @Hof Caffe, o parte din echipa proiectului „Ne trebuie un Avocat al Poporului mai eficient” , a discutat cu cei prezenți despre ce este și cum poate fi sesizat Avocatul Poporului la nivel local sau central.
Spre surprinderea participanților, și ca o scurtă concluzie a evenimentului, Avocatul Poporului nu este un practicant al profesiei de avocat ci este o instituție independentă și autonomă menită să protejeze dreptuile persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorități ale administrației publice.
Iași: Avocatul poporului ar trebui ales de cetățeni – 25 martie 2016
Publicul de la Iași a fost format din reprezentanți ai instituțiilor publice locale, colaboratori ai BCC Iași – consilieri juridici și avocați – dar și din cetățeni care au apelat de-a lungul timpului la serviciile BCC – pensionari, președinți de asociații de locatari, șomeri etc.
În concluzie, ne-am așezat la dezbatere cu oameni care nu știau cu ce se ocupă Avocatul Poporului și cu specialiști în domeniul juridic cu care am vorbit despre lipsa de implicare a Avocatului Poporului, despre puținele cazuri în care acesta se sesizează din oficiu și despre numărul mic de sesizări făcute la Curtea Constituțională cu privire la excepțiile de neconstituționalizate privind ordonanțele de urgență.
Cetățenii s-au declarat nemultumiți de activitatea instituției, în special la nivel central, și de influența puternică a factorului politic în activitățile Avocatului Poporului. Câțiva cetățeni au lansat chiar ideea ca Avocatul Poporului să fie ales de cetățeni, odată cu membrii Parlamentului.
Suceava: Cum facem să punem presiune pe instituțiile publice? – 30 martie 2016
La Suceava am bătut recordul de participanți, adică aproape 40 de cetățeani au fost curioși să afle despre Avocatul poporului. Elevi și profesori de la Colegiul Alexandru Ioan Cuza, voluntari ai Asociației Promotorii Bucovinei.
În urma prezentării și a discuțiilor, participanții au concluzionat că instituția Avocatului Poporului are de fapt un rol foarte important la nivel național și acesta ar trebui intărit și mai mult. În plus au sustinut ideea implicării și mai active a cetățenilor în viața comunității, mergând până la a gândi instrumente și proceduri care să le permită să facă presiune când reprezentanții acestei instituții sau ai altora nu își fac treaba în mod corespunzător.
Pitești: Dacă tot îl avem, să-l punem la treabă! – 1 aprilie 2016
La Pitești am fost întâmpinați de un grup de 40 de tineri, preponderent elevi și studenți. Am dezbătut împreună ce face și ce ar trebui să facă instituția Avocatul Poporului. Participanții s-au arătat foarte interesați de domeniul drepturilor omului, dar și-au manifestat îndoieli cu privire la eficiență instituției Avocatul Poporului.
Mulți s-au arătat dezamăgiți când au constatat că Avocatul Poporului poate emite doar recomandări și unii au precizat că ei ar prefera să se adreseze direct instanțelor. Cu toate acestea concluzia generală a fost că de vreme ce avem această instituție ar trebui s-o punem la treabă.
Alba Iulia și Timișoara: Măcar 15 minute de emisie săptămânală la TV despre AVP – 31 martie-1 aprilie 2016
Dragi prieteni, vizitele de lucru semnalate zilele trecute pe subiectul eficientizării instituției Avocatului Poporului, au continuat la Alba Iulia pe 31 martie și la Timișoara pe 1 aprilie. Alături de un public numeros și implicat în dezbatere (aproximativ 80 de participanți) ne-am bucurat să aflăm nevoia lor ca instituția să fie mai cunoscută în comunitate și mai implicată în sensul autosesizării. Cetățenii și-ar dori, de exemplu, să se aloce măcar 15 minute de emisie pe săptămână la televiziunea publică pentru informare și publicitate instituțională sau măcar câteva rânduri în mod constant în presa locală.
Cazuri precum „litigiile între vecini” sau orice raport contractual privat nu intră în competența Avocatului poporului. Asta pentru că în acest moment mulți cetățeni consideră că acest tip de cazuri intră în agenda AvP, consumând atât timp cât și alte resurse înscriindu-se în audiențe, creînd astfel frustrări de ambele părți.
Cluj: Cetățenii nu știu că se pot adresa AVP ca persoane fizice – 6 aprilie 2016
La întâlnirea de la Colegiul Ion Rațiu a participat peste 30 de persoane, care au recunoscut deschis că nu erau informate cu privire la activitățile Avocatului Poporului. Oamenii nu știau că se pot adresa instituției în calitate de simpli cetățeni și au dat câteva exemple de situații în care cunoscuți de-ai lor au apelat la instanțe pentru a rezolva diverse probleme cu instituțiile publice.
Oradea: Orădenii, încântați să afle că a mai apărut o instituție care apără drepturile omului – 7 aprilie 2016
La Oradea dezbaterea s-a desfășurat la sediul Fundației Ruhama, într-o locație strategică – campusul studențesc!
După ce au aflat cu se se ocupă Instituția Avocatul Poporului, participanții au venit cu trei spețe concrete, trei cazuri ale apropiaților, rugându-ne să-i lămurim dacă sunt sau nu de competența Instituției Avocatul Poporului. Fiind persoane obișnuite cu birocrația instituțională, foarte mulți dintre participanții la dezbatere având poziții de facilitatori sau mediatori comunitari, au fost foarte încântați că au aflat despre existența unei „noi instituții care apără drepturile cetățenilor!”
București: Dezbatere publică „Rolul Avocatului Poporului în societatea românească”
APADOR-CH alături de ANBCC și ActiveWatch au organizat marti, 15 decembrie 2015, la Palatul Parlamentului dezbaterea publică cu tema ‘Rolul Avocatului Poporului în societatea românească’.
La eveniment au participat reprezentanți ai Avocatului Poporului, inclusiv Victor Ciorbea, doamna senator Gabriela Crețu, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului și reprezentanți ai Poliției Române și Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Dezbaterea a avut în vedere situația actuală instituțională, precum și recomandările propuse de organizatori în eficientizarea rolului Avocatului Poporului.
Printre temele discutate au fost:
modificarea legii și a regulamentului intern de organizare a instituției Avocatului Poporului,
numirea și revocarea titularului funcție,
implementarea mecanismului național de prevenire a torturii,
rolul instituției în domeniul legiferării, în special în sesizarea caracterului neconstituțional al ordonanțelor de urgență.
Cei prezenți au fost de acord că este necesară eficientizarea Instituției Avocatul Poporului și, pe baza propunerilor din documentul de poziție, au formulat opinii și recomandări în acest sens.
Întrucât forul legislativ este principalul factor de decizie în îmbunătățirea cadrului legal instituțional al Avocatului Poporului, ne propunem ca în primul trimestru al anului 2016 să desfășurăm o campanie de advocay (pe baza unui document de poziție mai amănunțit) la nivelul grupurilor parlamentare dar și al altor persoane interesate.
16 martie 2015 – Adevărata urgență: demisia lui Ponta! – APADOR-CH împreună cu zece organizații neguvernamentale i-au cerut azi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța de Urgență nr. 2/2015, prin care Guvernul face modificări la 26 de acte normative din diverse domenii de activitate. În același timp organizațiile semnatare îi cer premierului Victor Ponta să-și dea demisia din funcție.
7 aprilie 2015 – Amicus curiae la CCR pentru împăcarea parlamentarilor cu Constituția – APADOR-CH a depus la Curtea Constituțională a României un amicus curiae privind neconstituționalitatea articolului 24 din Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol care se află în evidentă contradicție cu Constituția și care le-a permis parlamentarilor să jongleze, la ultimele cereri ale parchetului, cu ridicarea imunității parlamentare. Demersul vizează, de asemenea, și practica neconstituțională a parlamentului de a redacta hotărâri numai în cazul în care se decide ridicarea imunității unui parlamentar, nu și în cazul contrar.
Adevărul, 29 iunie 2015 – Avocatul Poporului e mai presus de ordonanţa petiţiilor? – Pentru că, de zece ani, România pare că trece printr-o situaţie de urgenţă la fiecare trei zile, i-am cerut Avocatului Poporului să atace ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. Răspunsurile au fost tot atâtea pretexte, de la „nu facem politică” până la „sesizăm Curtea Constituţională când vrem noi, nu când vreţi voi”. Apogeul inventivităţii a fost, însă, atins la ultimul răspuns, atunci când a trebuit să justifice nerespectarea termenelor legale de soluţionare a unei petiţii: a susţinut că AVP nu-şi respectă decât propria lege de funcţionare, nu şi… ordonanţele guvernului, care sunt acte normative inferioare.
13 octombrie 2015 – Nu mai vrem ordonanțe de urgență fără urgență! – Susținem demersul Avocatului Poporului care a atacat, în sfârșit, la Curtea Constituțională o ordonanță de urgență pentru că nu era urgentă.
15 octombrie 2015 – În ultimii zece ani, România a fost guvernată cu câte o ordonanță la 60 de ore – APADOR-CH și mai multe organizații membre ale Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești i-au cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională megaordonanța Guvernului Ponta, nr. 41/2015, prin care se urmărește schimbarea mai multor legi din diferite domenii. Motivul este acela că ordonanța încalcă articolul 115 din Constituţie, adică nu este motivată de vreo situație extraordinară care să justifice înlocuirea Parlamentului, ca putere legiuitoare, de către Guvern (putere executivă).
Adevărul, 11 aprilie 2016 – De câte semnături e nevoie ca să convingem Avocatul Poporului să facă ceva? – Teoretic e suficientă o singură semnătură pe o plângere, dar practica ne arată că în ultimii 20 de ani nici românii n-au prea ştiut cum să-şi pună avocatul la treabă, dar nici el nu s-a spetit cu munca în folosul poporului. Ce putem face ca să schimbăm lucrurile?
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/avp-e1460721208840.jpg369600Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-02-11 10:54:422020-09-11 11:04:02Demersuri în cadrul proiectului: Avocatului poporului i se pregătește ceva!
APADOR-CH derulează în acest an un proiect menit să ajute societatea civilă să-și găsească și să-și impună mai ușor reprezentanți în organismele colegiale.
1. Creșterea capacității societății civile de a se autoreprezenta în organismele colegiale și
2. Îmbunătățirea prevederilor legale referitoare la reprezentarea ONG-urilor în cadrul organismelor colegiale.
APADOR-CH derulează acest proiect finanțat de Fondul pentru Inovare Civică, cu durata de un an (ianuarie – decembrie 2016), în cadrul căruia cel puțin 30 de organizații neguvernamentale vor fi încurajate să participe, să facă propuneri de îmbunătățire a legislației aferente și să contribuie la conturarea unei campanii de advocacy pentru implementarea propunerilor rezultate din proiect.
Proiectul va dezvolta și o serie de instrumente utile pentru ONG-uri, cum ar fi:
– o hartă a organismelor colegiale relevante,
– un calendar al mandatelor membrilor acestora și termenele la care ele se încheie,
– o serie de instrumente care să ghideze viitoare actiuni ale societății civile în vederea desemnării reprezentanților în cadrul organismelor colegiale. Instrumentele vor rămâne la dispoziția societății civile în format electronic pe site-ul APADOR-CH și după ce proiectul se încheie.
Printr-un proiect recent al APADOR-CH mai multe ONG-uri au reușit să propună cu succes doi membri ai societății civile în cadrul Consiliului Național de Integritate. A fost o aventură de succes, dar a rămas o excepție. Încercarea de repetare cu CNCD nu a avut același succes.
Exemplul CNI trebuie folosit pentru dezvoltarea unor mecanisme prin care numirea unor reprezentanți ai societății civile în astfel de organisme să nu mai fie rodul hazardului, ci o regulă democratică bine legiferată. Momentan capacitatea de auto-reprezentare a mediului ONG este scăzută, fiind supusă mai multor limitări cum ar fi faptul că nu există o evidentă clară a tuturor organelor colegiale unde pot fi reprezentanți sau ar trebui să fie reprezentanți ai societății civile. De asemenea, nu există o analiză a modului prin care se poate accede în ele. În trecut nu a existat un leadership clar care să coaguleze membrii societății civile și să susțină promovarea unui reprezentant în aceste organisme.
Carențe legislative
1. Lipsa unor prevederi clare care să asigure posibilitate societății civile de a fi reprezentată în organisme colegiale. De exemplu, Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, care reglementează constituirea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu prevede expres prezența societății civile în Colegiul Director. În practică, numirile în Colegiu se fac politic printr-o procedură opacă care nu permite un acces real unor reprezentanți ai societății civile. Situația nu este singulară, nici legea audiovizualului nu stabilește reprezentarea societății civile în Consiliul Național al Audiovizualului. Lipsa unor prevederi exprese privind reprezentarea societății civile este o barieră în calea sectorului neguvernamental.
2. Bariere birocratice. În demersurile APADOR-CH pentru desemnarea unor reprezentanți în diferite organe colegiale au fost semnalate o serie de bariere birocratice care îngrădesc accesul societății civile. În cazul CNI candidații noștrii au trebuit să depună dovada că nu au făcut poliție politică înainte de 1989 deși unul avea 4 ani la revoluție. Procesul de desemnare este presărat cu astfel de bariere. Din păcate nu există o analiză a tuturor acestor bariere și un set de recomandări pentru înlăturarea acestora.
_______________
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/01/sigle.jpg6271333Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-01-21 14:10:582019-01-10 16:39:00Reprezentarea societății civile în organisme colegiale
Proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!” își propune să consolideze sistemul de protecție a drepturilor omului în România, prin:
Informarea cetățenilor
Sistemul de protecție a drepturilor omului poate funcționa doar în momentul în care beneficiarii lui, cetățenii, sunt conștienți de drepturile lor și de modalitățile în care își pot exercita un anume drept. Experiența APADOR-CH, de mai bine de 20 ani, relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu este însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România.
Încrederea în justiția națională și accesul facil la informații juridice
De asemenea, pentru ca acest sistem să fie funcțional el trebuie să fie eficient și accesibil. Un pilon esențial al acestui sistem, în calitate de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, este puterea judecătorească, instanțele naționale, în care însă cetățenii au foarte puțină încredere. În același timp, aderarea României la mecanismul european de protecție a drepturilor omului, respectiv Convenția europeană a drepturilor omului, funcționează pe principiul subsidiarității. Concret, asta înseamnă că autoritățile naționale, mai ales cele judiciare, sunt primele chemate să aplice la nivel național drepturile și libertățile fundamentale. Numărul mare de plângeri formulate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României reflectă, pe de o parte, lipsa încrederii în justiția română, iar pe de altă parte neaplicarea la nivel național a standardelor impuse de Convenția europeană.
În primul rând cetățenii trebuie să poată să își exercite drepturile pe plan intern, să se plângă de încălcarea drepturilor lor în fața instanțelor naționale. În acest scop ei trebuie să fie informați cu privire la drepturile lor și la modul în care le pot apăra. Accesul la informații/servicii juridice este de cele mai multe ori dificil. Informații disponibile online, care ar putea ajuta un individ să-și înțeleagă un anume drept, sunt într-un limbaj greu de înțeles pentru o persoană fără pregătire juridică.
Cunoașterea mecanismelor CEDO de către petenți…
În lipsa unei soluții favorabile pe plan intern, după epuizarea tuturor căilor de atac, o persoană se poate adresa CEDO. Deși sistemul CEDO este larg cunoscut ca un garant al drepturilor omului, drepturile protejate de acesta și condițiile de admisibilitate ale unei plângeri nu sunt suficient de bine cunoscute. Numai 3% din totalul plângerilor împotriva Românei, analizate de CEDO până în 2010, au fost declarate admisibile. Acest lucru relevă o slabă cunoaștere a mecanismului CEDO. Mai mult, începând din 2010 CEDO a început un proces de reformă tocmai din cauza numărului mare de plângeri pe care le primește. Aceasta a însemnat adăugarea unui nou criteriu de admisibilitate (prin Protocolul nr.14) și înființarea unui mecanism de filtraj, aplicat la început numai pentru țările cu număr mare de plângeri, inclusiv România. De exemplu, plângerile sunt respinse dacă sunt incomplete, acum inclusiv dacă nu au anexate toate hotărârile judecătorești interne. Până în 2010, aceste documente puteau fi trimise și ulterior.
… și de către judecători, avocați, procurori
Informarea este necesară nu doar în rândul petenților, ci și în rândul practicienilor. Din plângerile împotriva României care sunt admise și asupra cărora CEDO se pronunță pe fond, în aproximativ 90% din cazuri CEDO a găsit cel puțin o încălcare a unui drept stipulat în convenție. Această statistică sugerează faptul că există o slabă înțelegere și aplicare a principiilor CEDO și la nivelul instanțelor de judecată din țară. Pentru ca protecția drepturilor omului să fie reală este necesar ca instanțele naționale să cunoască și să aplice principiile CEDO, iar ceilalți participanți la proces (avocați, procurori) să poată să-și formuleze pozițiile în linie cu principiile CEDO.
După obținerea unei soluții favorabile la CEDO se pune problema executării acelei hotărâri la nivel național. Deși România pierde un număr record de cazuri la CEDO, de cele mai multe ori nu sunt implementate măsurile generale impuse de deciziile CEDO. Aplicarea acestor măsuri generale ar avea ca rezultat remedierea pe plan intern a tuturor încălcărilor similare.
Executarea deciziilor CEDO
Trebuie menționate și costurile substanțiale pe care statul român trebuie să le achite ca urmare a cazurilor repetitive pe care România la pierde la CEDO (2.000.000 de euro doar în 2011). În prezent implementarea hotărârilor CEDO se face printr-o procedură opacă, de către Agentul guvernamental pentru CEDO (în subordinea MAE), care elaborează un plan de acțiune cu măsurile pentru executarea fiecărei hotărâri CEDO în parte, pe care îl prezintă Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care supervizează executarea hotărârilor. Organizațiile neguvernamentale au posibilitatea de a-și expune punctul de vedere cu privire la aceste planuri, însă potrivit site-ului Comitetului de Miniștri de prea puține ori s-a făcut acest lucru.
Și cetățenii care au câștigat la CEDO se pot adresa Comitetului de Miniștri cu privire la măsurile care îi privesc direct. Este, deci, necesar ca persoanele interesate și societatea civilă să fie informate și se implice mult mai activ în mecanismului de executare a hotărârilor CEDO, pentru a asigura adoptarea și implementarea unor planuri de acțiune relevante și eficiente la nivel național, întărind astfel sistemul de protecție a drepturilor omului.
Prin acest proiect, care se derulează timp de un an, APADOR-CH își propune eficientizarea și îmbunătățirea sistemului de protecție a drepturilor omului în România, prin:
1. Creșterea nivelului de cunoaștere a principalelor preocupări și așteptări ale publicului larg cu privire la sistemul de protecție a drepturilor omului, printr-un studiu sociologic relevant la nivel național și popularizarea rezultatelor acestuia;
2. Dezvoltarea capacității de cunoaștere și revendicare a drepturilor individuale, prin consolidarea paginii web http://drepturicivile.ro/ cu toate materialele realizate în cadrul acestui proiect și prin furnizarea de consiliere juridică online;
3. Dezvoltarea capacității unei rețele de 10 ONG-uri de a proteja drepturile beneficiarilor lor prin utilizarea mijloacelor legale atât în fața instanțelor naționale cât și prin mecanismul CEDO;
4. Îmbunătățirea nivelului de cunoaștere, de către 50 de practicieni în drept (judecători, procurori, avocați), a sistemului de protecție a drepturilor omului consacrat prin Convenția Europeană a drepturilor omului;
5. Îmbunătățirea mecanismului de implementare a hotărârilor CEDO în România, prin evaluarea situației de fapt, analiză comparativă cu mecanismul echivalent norvegian și derularea unei campanii de advocacy-pilot;
––
Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org;
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/06/free-information.jpg200345Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-06-08 18:15:142017-03-22 10:50:27Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!
În pofida numeroaselor condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru tratamentele inumane la care au fost supuși cetățeni români din partea organelor de ordine, fenomenul abuzurilor polițiștilor a luat amploare în loc să scadă.
În acest context, evenimentele tragice și abuzurile grave din anul 2014, care i-au avut ca protagoniști pe polițiștii din Secția 10 Poliție și de la Secția de Poliție a Centrului Vechi, reprezintă o situație critică a cărei soluționare urgentă presupune și exercitarea unei presiuni externe, mai ales mediatice, care să oblige la luarea de măsuri, în lipsa unor anchete rapide, eficiente si temeinice. APADOR-CH a solicitat autorităților române să investigheze modul de operare al agenților de poliție, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați, însă acest demers nu a produs încă efecte și deci nu este suficient.
APADOR-CH a demarat în acest an un proiect prin care dorește să atragă atenția publicului asupra fenomentului agresiunilor poliției la adresa cetățenilor. Date fiind abuzurile grave comise de polițiștii Secției 10 Poliție și ai Secției de Poliție a Centrului Vechi în ultima perioadă (experiența asociației de mai bine de 20 de ani în domeniu arată că este o situație ieșită din comun), durata lungă a soluționării dosarelor penale în curs, dar și faptul că demersurile efectuate până în prezent de APADOR-CH nu au produs efecte consistente, am considerat că este necesară crearea unei presiuni externe, în special mediatice, pentru a se lua măsuri administrative în sensul sancționării polițiștilor, dar și în sensul organizării activității poliției cu scopul eliminării abuzurilor.
Pe parcursul derulării proiectului vom publica anchete, reportaje despre abuzuri ale poliției, vom face demersuri administrative pentru obținerea unor date statistice referitoare la fenomen, vom organiza un training pentru jurnaliști și organizații neguvernamentale în care vom explica aspecte legale și modul în care pot fi combătute abuzurile, legal și jurnalistic, împreună.
Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/sigle.jpg201997Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-04 13:30:552015-11-25 14:43:56Cu ochii pe abuzurile poliției
În pofida numeroaselor condamnări ale statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru tratamentele inumane la care au fost supuși cetățeni români din partea organelor de ordine, fenomenul abuzurilor polițiștilor a luat amploare în loc să scadă.
În acest context, evenimentele tragice și abuzurile grave din anul 2014, care i-au avut ca protagoniști pe polițiștii din Secția 10 Poliție și de la Secția de Poliție a Centrului Vechi, reprezintă o situație critică a cărei soluționare urgentă presupune și exercitarea unei presiuni externe, mai ales mediatice, care să oblige la luarea de măsuri, în lipsa unor anchete rapide, eficiente si temeinice. APADOR-CH a solicitat autorităților române să investigheze modul de operare al agenților de poliție, pentru tragerea la răspundere a celor vinovați, însă acest demers nu a produs încă efecte și deci nu este suficient.
Reglementarea conducerii administrative
La începutul anului, pe 4 martie 2014, Daniel-Gabriel Dumitrache (zis Dinte) a decedat după ce a fost victima unor agresiuni în incinta fostului sediu al Secției 10 Poliție, pe strada Stelea Spătaru nr. 15. Asociația a realizat o informare detaliată și un raport în legatură cu acest caz. Una dintre concluzii a fost că decesul în incinta unei secții de poliție confirmă vulnerabilitatea persoanei conduse “administativ”. O astfel de persoană, care este privată de libertate la fel ca un arestat sau un reținut este lipsită de orice mijloc legal de apărare.
Conducerea administrativă la secția de poliție este, în fapt, o privare de libertate deși oficialii români se feresc să recunoască acest lucru. Situația este prost reglementată, neexistând nicio garanție privind respectarea drepturilor persoanelor aflate în această situație. Poliția nu are sau nu dorește să facă publice evidențele cu numărul persoanelor conduse la secție, iar majoritatea cazurilor sunt mușamalizate profitându-se de faptul că victimele fac parte din categorii defavorizate care nu pot, din varii motive, să se plângă. APADOR-CH militează din 2012 pentru modificarea legislației în sensul reglementării mai clare a conducerii administrative – detalii aici.
APADOR-CH a demarat în acest an un proiect prin care dorește să atragă atenția publicului asupra fenomentului agresiunilor poliției la adresa cetățenilor. Date fiind abuzurile grave comise de polițiștii Secției 10 Poliție și ai Secției de Poliție a Centrului Vechi în ultima perioadă (experiența asociației de mai bine de 20 de ani în domeniu arată că este o situație ieșită din comun), durata lungă a soluționării dosarelor penale în curs, dar și faptul că demersurile efectuate până în prezent de APADOR-CH nu au produs efecte consistente, am considerat că este necesară crearea unei presiuni externe, în special mediatice, pentru a se lua măsuri administrative în sensul sancționării polițiștilor, dar și în sensul organizării activității poliției cu scopul eliminării abuzurilor.
Pe parcursul derulării proiectului vom publica anchete, reportaje despre abuzuri ale poliției, vom face demersuri administrative pentru obținerea unor date statistice referitoare la fenomen, vom organiza un training pentru jurnaliști și organizații neguvernamentale în care vom explica aspecte legale și modul în care pot fi combătute abuzurile, legal și jurnalistic, împreună.
De la legitimare la bandajare – Dacă poliţistul nu se prezintă, mai e obligatoriu să te legitimezi în faţa lui? Şi dacă n-o faci, are dreptul să te ameninţe cu pistolul? Ce se poate face, în cazurile de mai sus, pe actualele legi ale poliţiei.
Din nou despre legitimare şi bandajare. Apar şi jandarmii – Jandarmii te pot legitima sau doar poliţia? Ce poţi face dacă eşti condus la secţie şi amendat pentru refuz de legitimare? Poţi fi amendat pentru simplul fapt că nu ai buletinul la tine? Ştiai că împiedicarea legitimării altuia te poate costa cam de 30 de ori mai mult decât refuzul de a te legitima tu însuţi? Ce faci dacă poliţistul care-ţi cere actele e în civil? Există vreo reducere la plata amenzii?
Când polițiștii te conduc la secție și-ți spun că ai căzut pe scări– Florin Micu a ajuns la APADOR-CH căutând pe google „ce faci când ești bătut de poliție”. Pățania lui poate fi a oricărui tânăr care se trezește puțin mai vocal într-o seară de vară, în părculețul blocului, la o bere cu prietenii. Pentru că asta a fost greșeala lui, plătită nu numai cu o amendă pentru tulburarea liniștii publice, așa cum ar fi normal, ci cu o vizită la secția de poliție și o bătaie aplicată cu sete de „oamenii legii”.
După moartea lui Dinte, parcagiul omorât în Secția 10 de poliție, Ștefan Mako de la Casa Jurnalistului a început să documenteze subiectul abuzurilor poliției. A mers la audierile din procesul polițistului acuzat că l-a omorât pe Dinte, a „lucrat” cu parcagii ca să le cunoască mai bine viața, a luat și bătaie de la poliție în timp ce filma încătușarea unui cetățean în Centrul Istoric, a discutat cu cetățeni bătuți, cu polițiști și șefii lor, a încercat să înțeleagă de ce poliția e un soi de Fight Club. APADOR-CH l-a susținut cu date, statistici și expertiză juridică. După câteva luni de documentare a fost publicată investigația „Procesul” în patru episoade:
Un om zace pe ciment, într-o baltă de vomă, pe holul decrepit din anexa unei secții de poliție. Miroase groaznic, polițiștilor le e silă, dar unul îngenunchează lângă el și își lipește urechea de gura strâmbă. N-aude nimic. Să sune cineva la 112!
– Ce are persoana în cauză? – A leșinat. E boschetar. L-am adus la bază și a leșinat. E bolnav. […] – Haideți, că nu mai respiră ăsta, vă rog eu, urgentați!
Acum o oră, mortul era bine-mersi. A mâncat ceva cu un tovarăș, apoi s-a dus să facă parcarea. S-a fofilat când a venit patrula; n-avea chef de scandal. Polițiștii îl cunoșteau, parcagiu’ ăla drogat de pe Decebal, îl legitimaseră și cu o seară înainte, dar l-au luat oricum la vestiarul secției ca să-l identifice.
Tipul era agitat și tot comenta că de ce l-au luat. Unul dintre polițiști s-a enervat, i-a dat un picior în piept și l-a trântit lângă o masă de sticlă, apoi l-a lovit cu palmele până când a spart blatul și s-a tăiat la deget.
Mai mulți colegi au trecut pe lângă ei fără să intervină. Polițiștii s-au pus de acord să spună că a căzut pe scări și s-a aruncat singur pe masa de sticlă, apoi a vomitat, a făcut pe el și a murit.
Ăsta e cel mai smardoi de la a 17-a, mi-au zis parcagiii despre polițistul care s-a luat de mine. Ăsta nu te bate oricum, dacă ai onoarea cu el. Se dezbracă de uniformă și o dă la parte cu tine, gentleman. Da’ cum să dai într-un polițai, chiar și dezbrăcat, în secția de poliție? Mai sunt unii care-i altoiesc c-un șut în fund, o palmă, ăia-s ok. Există tot felul de topuri și categorii de genul cel mai, deși cu majoritatea n-ai treabă, te roagă să pleci sau îți dau amendă, dacă tot s-au obosit.
Bătaia, conflictul sunt lucruri ordinare în viața de stradă. Mulți preferă mardeala sau o scatoalcă decât să rămână fără bani sau, mai rău, să fie înjurați. Dacă vor să facă reclamație riscă să și-o mai ia o dată sau să le bage pe gât niște furturi cu autor necunoscut. „Decât s-ajungi la pușcărie, nu mai bine îți iei omoru’?“
Toți băieții cu care am vorbit la parcare au câte o poveste cu polițiști: unu că i-au spart rotula cu bâta, altu a fost sac de box pentru un mardeiaș în uniformă, celălalt și-a furat-o rău într-un gang, nici nu l-au mai dus la secție. Pe stradă umblă o fază că la secție te pune polițistu’ să tragi un bilețel, să-ți alegi stilul în care vrei s-o iei: vandam, brusli, chichician.
„Sincer, regret ce s-a întâmplat”, îmi zice un tip fălcos, la costum. E noiembrie, sunt la Poliția Capitalei, într-o sală de conferințe, la masă cu corpul de control. Tipul e directorul adjunct al poliției, Lupu Nelu. Ieri seară mi-a transmis pe Facebook să vin să ne cunoaștem mai bine.
„Ce s-a întâmplat” e că în urmă cu câteva zile am luat bătaie de la niște agenți în timp ce documentam abuzurile poliției.
Mă plimbam cu bicicleta prin Centrul Vechi și am văzut doi polițiști care discutau cu un cetățean. I-au cerut să se legitimeze, ăsta se mișca încet, un agent s-a enervat și a început să tragă de el și să țipe, cetățeanul s-a enervat și el și a sărit la agent. M-am oprit să filmez.
Polițiștii l-au doborât și l-au liniștit cu câteva lovituri. La mine a venit unu’ în civil și mi-a zis să nu mai filmez, să fac pași, că nu e treaba mea. Mi-a dat peste mână. Nu m-am oprit. M-am dus după cetățean, voiam să văd ce se întâmplă. Asta l-a enervat pe cel în civil. I-a pus pe agenți să mă ia și pe mine. Mi-au luat mobilul și au oprit filmarea. M-au aruncat în biroul din centrul vechi. Am fost lovit, scuipat, amenințat că te fut în cur și înjurat pentru „lipsă de spirit civic”. În timpul ăsta, alți doi polițiști își vedeau de treabă. În vreo zece minute s-au calmat și mi-au dat drumul de parcă eram prieteni.
Am ajuns acasă uluit, am intrat în bucătărie și le-am povestit colegilor ce s-a întâmplat. Am decis să facem totul public și a ieșit tărăboi mare: am primit sute de mesaje și telefoane; cazul a apărut înmajoritatea canalelor media; mai multe asociații au cerut anchetarea urgentă a cazului, au făcutrapoarte și s-au oferit să mă reprezinte în instanță; un deputat a solicitat audierea polițiștilor în Parlament; până și OSCE a luat poziție – a catalogat evenimentul ca inacceptabil și a cerut investigații serioase.
Asta regretă, de fapt, directorul Lupu și colegii lui. Că n-am venit la ei să rezolvăm treaba ca-ntre băieți, că a ieșit tărăboi și el s-a trezit urecheat din toate părțile. Pentru că a fost un caz foarte vizibil, autoritățile au început să se miște: au anunțat că se investighează, au deschis dosare penale și au promis că cei care au greșit o să fie pedepsiți.
În 2011, șeful poliției române, Liviu Popa, le recomanda agenților să nu le fie frică să folosească pistolul. „Îi îndemn la fermitate, să înlăture frica și teama că dacă vor folosi armamentul se va întâmpla nu știu ce. Îi asigur că nu vor trebui să facă multe rapoarte”, spunea chestorul Popa. Și fostul președinte Traian Băsescu i-a încurajat să o facă, însă polițiștii trag mai mult în poligon decât la serviciu. În 2014 polițiștii români au folosit armamentul din dotare în 86 de cazuri.
Internetul românesc e plin de videoclipuri cu oameni care și-o caută: iau polițiști la mișto sau îi agresează când încearcă să-și facă treaba. Infractorii nu le știu de frică nici atâta. Mulți polițiști sunt bătuți sau înjunghiați când se trezesc singuri într-o situație complicată. Chiar și somațiile de tragere rămân fără rezultat în multe cazuri. Popescu mi-a povestit că a fugit după niște puștani care furau, le-a zis stai că trag!, dar s-au oprit abia când a sărit pe unul dintre ei.
Oricum, „un cuțit e mult mai periculos decât o armă în lupta de aproape“. Dar cel mai des oamenii sunt nervoși și nemulțumiți. Fac scandal și dup-aia se plâng că sunt abuzați, zice agentul. „Noi avem o vorbă: cetățean european cu drepturi, dar fără obligații.“
APADOR-CH publică rezultatele cercetării privind modul în care autoritățile române mimează pedepsirea polițiștilor care comit abuzuri în relația cu cetățeanul.
Cercetarea a fost derulată în perioada februarie – iunie 2015 în cadrul proiectului „Cu ochii pe abuzurile poliției”, și relevă faptul că doar 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare.
[box type=”download”]Dând click pe fiecare județ în parte aflați câte camere de luat vederi există în fiecare secție de poliție sau câte plângeri pentru purtare abuzivă au fost depuse în fiecare județ, și câte au avut sorți de izbândă.[/box]
*
***
Proiect realizat în colaborare cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/05/sigle-1.jpg201997Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-05-04 10:04:152020-09-11 10:08:46Cu ochii pe abuzurile poliției
APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.
Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.
De ce e nevoie de proiect
Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013) ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios. Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.
Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.
Unde sunt sediile AVP în țară
Cum faci o plângere la AVP
Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți. Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Statisticile de pe site-ul AvP arată căactivitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/sigle-parteneri.jpg4281644Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-03-31 14:02:572017-03-22 10:51:14Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi
La 12 ani după înființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, partidele politice parlamentare trebuie să propună și să numească șase noi membri ai Colegiului Director dintr-un total de nouă. Politizarea excesivă a acestui proces reprezintă un risc real pentru continuitatea și consolidarea instituțională a CNCD. Viitorul Colegiu Director, în măsura în care își tratează mandatul cu responsabilitate, are datoria de a spori capacitatea instituțională și profesională a CNCD. În consecință, este necesar ca partidele politice să propună persoane competente și cu un interes dovedit în domeniul combaterii discriminării pentru mandatele de membru al Colegiul Director al CNCD. Credibilitatea unui organism specializat în combaterea discriminării, din perspectiva legislației europene, este asociată direct nu doar cu independența de care trebuie să se bucure acesta, ci și cu calitatea activității și profesionalismul membrilor săi.
Coaliția anti-discriminare, formată din nouă organizații non-guvernamentale care apară și promovează drepturile omului, a susținut candidaturile a patru reprezentanți ai societății civile pentru Consiliul Director al CNCD.
Odată cu cele patru candidaturi depuse, organizațiile semnatare au solicitat Parlamentului respectarea principiilor transparenței, reprezentativității, independenței și profesionalismului în cadrul procesului de propunere și nominalizare a membrilor Colegiului Director al CNCD. Un proces transparent de desemnare, cu respectarea procedurilor de nominalizare stabilite
Acesta este un jurnal al procesului prin care societatea civilă a supravegheat și s-a implicat în selecția și numirea noilor membri CNCD.
Filmul audierii candidaților în Parlament – 24 martie 2015
***
Despre proiect:
Sprijinirea unor candidaturi și monitorizarea transparenței procesului de selectare și desemnare a noilor membri CNCD fac parte dintr-un proiect mai amplu derulat începând din 2014 de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În cadrul aceluiași proiect s-a reușit desemnarea unui membru și a unui supleant din partea societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI).
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/03/discriminare-650-360.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-03-25 16:16:052015-06-26 11:01:25Societatea civilă implicată în eficientizarea CNCD
APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.
De ce e nevoie de proiect
Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești (clik pe poză)
Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013) ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios. Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.
Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.
Citește jurnalul proiectului (clik pe poză)
Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.
Performanțele Avocatului Poporului
Statisticile de pe site-ul AvP arată căactivitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.
Cum funcționează avocații altor popoare – Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu 65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/12/Diploma-avp-page-001.jpg598900Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2015-03-11 10:17:422020-09-11 11:04:41Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi
După „Ce este și ce ar trebui să fie CNI”, APADOR-CH a demarat proiectul în care și-a propus să aducă la aceeași masă mai multe organizații neguvernamentale, care să lucreze împreună pentru desemnarea a doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Național de Integritate.
Rezultatul, procedura și aventura numirii reprezentanților în CNI pot fi urmărite vizual și scris aici. Proiectul continuă cu susținerea activității celor doi în CNI, precum și cu încercarea de a avea un trimis al societății civile și în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
*Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/01/sigle.jpg221680Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2014-10-15 18:59:422020-09-10 12:02:24Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor.
OKNoPrivacy policy
