candidați CNCD – APADOR-CH

Ce fel de membri CNCD ne dorim?

24/06/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Slider /de Rasista

Propunerile APADOR-CH, de modificare a legii, pentru creșterea calității profesionale a persoanelor care aspiră la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării; Cine sunt cei 26 care candidează acum la posturile de conducere a CNCD

Șase din cele nouă posturi din Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) se eliberează anul acesta și nu mai puțin de 26 de doritori sunt pentru ele. Printre candidați se află, firește, și cei șase ocupanți actuali, majoritatea având deja cel puțin alte două mandate de câte cinci ani la activ.

Un post în Colegiul director al CNCD e plătit bine – cu peste 2000 de euro salariu, conform declarațiilor de avere, plus bani pentru cazarea în București (altă mie de euro lunar) pentru cei care nu au case în Capitală. Dar și satisfacția unei munci deosebite, aceea de a face dreptate oamenilor discriminați pe diverse motive, nu e lucru puțin. Prin urmare e de înțeles atracția pentru respectivele funcții, manifestată mai ales de partidele parlamentare – primele interesate în combaterea discriminării de orice fel – care întotdeauna și-au cercetat atent baza de profesioniști, ca să-i propună pe cei mai buni la CNCD. Și au avut întotdeauna destui încât să nu mai lase locuri și altora, neafiliați politic.

Cine sunt cei 26 de candidați pe 6 locuri?

Cercetând CV-urile celor 26 de candidați de acum, îi aflăm printre ei pe cei susținuți „pe față” de partidele parlamentare, dar îi putem depista ușor și pe cei care aparent candidează „independent” de politic, dar care, ca un făcut, au CV-urile pline cu funcții în diverse instituții publice politizate (guvern, parlament, diverse comitete și comisii naționale). Există și câteva excepții, care se văd cu ochiul liber și care cel mai probabil nici nu vor trece de audierile comisiilor de specialitate, dacă vor fi anunțați la timp de ele. Cercetarea dosarelor celor 26 e o lectură interesantă.

Așadar, își doresc să lupte aprig cu discriminarea următorii:

O absolventă de jurnalism, membră IRDO și președinta unei federații pentru persoane cu dizabilități (ea însăși având un handicap locomotor);

O profesoară de drepturile omului la Universitatea Dimitrie Cantemir, doctor în drept, activistă;

Un doctor în teologie, fost secretar de stat pentru culte și fost membru CNSAS;

Un blogger (jurnalist independent), amendat de CNCD pentru o presupusă discriminare la adresa maghiarilor (amendă anulată de instanță), naționalist, licențiat în psihologie, fost consilier al unui europarlamentar PSD și student la drept;

O consilieră în Corpul de control al primului ministru, absolventă de drept la Spiru Haret, inginer de utilaj tehnologic;

O solistă de muzică populară, absolventă a Școlii populare de artă, specialistă PR, absolventă de ASE cu master în criminalistică;

Actuala vicepreședintă a CNCD, fostă directoare economică la Apa Serv Teleorman și președintă a organizației locale de femei PSD, absolventă de științe economice la Universitatea de Vest Timișoara;

O licențiată în drept la Universitatea Bioterra, avocată pasionată de ceea ce face, cu o rată de succes de 90% din cazurile preluate, după cum susține în scrisoarea de intenție;

Un licențiat în regie de film la Universitatea Hyperion, cu master în dramaturgie, scenarist al unor seriale de televiziune, care spune că a crescut într-un bloc cu diverși minoritari și asta l-a făcut tolerant;

O membră CNCD din 2010, al cărei mandat expiră, absolventă de drept, susținută în continuare de PNL;

O licențiată în filologie și limbi străine, cu experiență de lucru cu șomeri, romi și persoane marginalizate în diverse ONG-uri, susținută de USR;

O avocată, fost președinte al Agenției naționale pentru egalitate de șanse, cu activități diverse în domeniul neguvernamental, susținută de PNL;

Un consilier patriarhal la Patriarhia Română, manager al Asociației Pro Vita, licențiat în teologie și doctor în sociologie, propus de PMP. Presa scrie despre el că are păreri controversate cu privire la homosexualitate;

Un membru CNCD din 2010, absolvent și doctor în drept, al cărui mandat expiră, susținut în continuare de PSD;

Un licențiat în drept la Universitatea Titulescu, consilier în Guvern, pentru relația cu societatea civilă, membru CES, fost consilier al Avocatului Poporului, cercetător la IRDO și o bogată activitate în ONG-uri pentru copii cu dizabilități;

Un inginer minier, cu bogată carieră politică – fost prefect de Covasna, deputat cu două mandate PSD, director al unor întreprinderi de stat, actual consilier al președintelui Camerei Deputaților, ajuns celebru în presă datorită declarației de intenție în care a scris „î-mi depun candidatura pentru CNCD” (vezi foto);

O altă membră CNCD din 2014, absolventă și doctor în drept, fost secretar de stat prin diverse ministere, fost senator, PSD membră a diverselor comitete și comisii, care dorește să fie în continuare membră CNCD;

Un fost deputat, fost eurodeputat, fost secretar de stat prin diverse ministere, doctor în științe economice, absolvent de electronică, aspiră acum la un rest de mandat la CNCD, de 2,5 ani. Cel puțin așa scrie în declarația de intenție;

O absolventă de ASE și drept, fostă consilieră la Ministerul Justiției, actual avocat;

Un membru CNCD din 2015, din partea minorităților naționale, susținut în continuare de acestea – fost reprezentant al Agenției Naționale pentru Romi și mebru în Partida Romilor, cu o carieră prolifică în domeniul… romilor, absolvent de SNSPA;

Un fost ofițer de poliție Timiș, fost deputat, actual senator PSD, absolvent al Academiei de Poliție, doctor în managementul resurselor umane, presa scrie despre el că a fost judecat pentru înmatriculări de mașini furate;

Un absolvent de drept la Universitatea București, absolvent de ASE și doctor în drept obținut în China, consilier parlamentar la Camera Deputaților din 2000 până acum;

Un absolvent de drept la Româno-Americană, avocat, expert guvernamental într-un guvern PSD, dar a făcut și cursuri de retorică la Casa Paleoologu, și cursuri de șef de restaurant și de hotel;

Un minoritar lipovean, „cu educația făcută la timpul cuvenit și făcută bine” după cum susține în propria declarație, absolvent de ASE, neimplicat în politică la vârf, a lucrat în agricultură, zootehnie, morărit, în comerțul alimentar, construcții, instalații etc. Are și școala vieții;

O licențiată în drept la Universitatea Danubius din Galați, activistă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, ea însăși în scaun rulant, responsabila cu imaginea PNL Galați, blogger, fost secretar de stat;

Și nu în ultimul rând președintele CNCD, aflat în instituție din 2002, la conducerea ei din 2010, desemnat de UDMR pentru încă 5 ani. Licențiat și doctor în drept, fost consilier guvernamental înainte de a se consacra antidiscriminării în CNCD.

Societatea civilă, discriminată la numirea în CNCD

Situația de acum nu e mult diferită de cea din 2015, când același șase mandate au expirat și pentru ele au fost 18 concurenți. Printre persoanele susținute de partidele parlamentare, o doamnă specialistă în cazane sub presiune, un domn care a fost arestat pentru luare de mită, doi care s-au remarcat prin declarații rasiste sau homofobe.

APADOR-CH a susținut atunci, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale, patru candidați cu ștate vechi în societatea civilă, dar care nu au avut nicio șansă să treacă de audierile din comisii și să ajungă la votul din plen. Deși legea spune că parlamentarii votează candidații, în plen, susținerea politică a celor aleși și trocul dintre partide pentru împărțirea locurilor sunt atât de evidente încât nici măcar nu se mai mimează procedura. Cei care nu au un spate politic nu trec de comisii și nu ajung la votul din plen.

Dacă depolitizarea CNCD este un deziderat imposibil – fiind o instituție politizată chiar prin lege, la fel cum sunt și omoloagele ei europene – APADOR-CH a făcut o serie de propuneri de modificare a legii pentru a îmbunătăți măcar calitatea candidaților propuși și aleși de partide și, de ce nu, pentru a rupe câteva din cele nouă locuri și pentru societatea civilă.

Propunerile APADOR-CH pentru un CNCD nediscriminatoriu

Condițiile actuale pe care un candidat la CNCD trebuie să le îndeplinească sunt, conform OG 137/2000, următoarele:

a) are capacitate deplină de exercițiu;

b) are studii superioare absolvite cu diplomă de licență;

c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;

d) are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării;

e) nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste;

f) nu a colaborat cu organele de securitate și nu a aparținut acestora.

Pe lângă aceste condiții, APADOR-CH mai propune câteva, într-un document* transmis parlamentului:

Candidatul, prin conduita sau afirmaţiile sale, să nu fi prejudiciat drepturile omului şi combaterea discriminării; Legea ar trebui să fie mai precisă în redactare, prin introducerea unor criterii clare în funcţie de care se poate aprecia că o activitate este „recunoscută” într-un anumit domeniu. În lipsa acestor criterii se lasă foarte mult loc pentru arbitrariu în apreciere.

Candidatul să nu facă parte şi să nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică (aceeaşi condiţie este prevăzută în legea ANI pentru membrii CNI şi are un rol benefic evident, constând în diminuarea substanţială a cauzelor care duc la politizarea excesivă a unei entităţi publice).
Introducerea unei prevederi exprese în sensul că un număr de locuri în consiliul director al CNCD (de exemplu, 3 locuri din totalul de 9) este alocat reprezentaţilor societăţii civile (propuşi de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului). Prevederi similare există şi în alte legi privind funcţionarea unor entităţi publice.
Introducerea unei dispoziţii legale care să prevadă clar şi detaliat criteriile şi procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare de specialitate pentru acordarea avizului pentru candidaţii. De asemenea, trebuie reglementat clar şi efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv prin prevederea în lege a motivelor pentru care candidaţii audiaţi în comisii nu mai pot fi supuşi votului plenului.
O procedură publică și transparentă pentru alegerea membrilor CNCD, cu termene precise ale audierilor și accesul publicului la comisiile la care candidații sunt audiați.

Desigur, s-ar mai putea adăuga la toate condițiile astea și clasicul îndemn – „cinste și gramatică” – dar nu vrem să restrângem chiar atât de mult opțiunile politice 🙂

*Pentru accesarea documentului integral, cu propunerile APADOR-CH, transmis CNCD și comisiilor parlamentare, ne puteți scrie pe adresa office@apador.org.

Ce fel de membri CNCD ne dorim?

24/06/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Slider /de Rasista

Propunerile APADOR-CH, de modificare a legii, pentru creșterea calității profesionale a persoanelor care aspiră la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării; Cine sunt cei 26 care candidează acum la posturile de conducere a CNCD

Șase din cele nouă posturi din Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) se eliberează anul acesta și nu mai puțin de 26 de doritori sunt pentru ele. Printre candidați se află, firește, și cei șase ocupanți actuali, majoritatea având deja cel puțin alte două mandate de câte cinci ani la activ.

Un post în Colegiul director al CNCD e plătit bine – cu peste 2000 de euro salariu, conform declarațiilor de avere, plus bani pentru cazarea în București (altă mie de euro lunar) pentru cei care nu au case în Capitală. Dar și satisfacția unei munci deosebite, aceea de a face dreptate oamenilor discriminați pe diverse motive, nu e lucru puțin. Prin urmare e de înțeles atracția pentru respectivele funcții, manifestată mai ales de partidele parlamentare – primele interesate în combaterea discriminării de orice fel – care întotdeauna și-au cercetat atent baza de profesioniști, ca să-i propună pe cei mai buni la CNCD. Și au avut întotdeauna destui încât să nu mai lase locuri și altora, neafiliați politic.

Cine sunt cei 26 de candidați pe 6 locuri?

Cercetând CV-urile celor 26 de candidați de acum, îi aflăm printre ei pe cei susținuți „pe față” de partidele parlamentare, dar îi putem depista ușor și pe cei care aparent candidează „independent” de politic, dar care, ca un făcut, au CV-urile pline cu funcții în diverse instituții publice politizate (guvern, parlament, diverse comitete și comisii naționale). Există și câteva excepții, care se văd cu ochiul liber și care cel mai probabil nici nu vor trece de audierile comisiilor de specialitate, dacă vor fi anunțați la timp de ele. Cercetarea dosarelor celor 26 e o lectură interesantă.

Așadar, își doresc să lupte aprig cu discriminarea următorii:

O absolventă de jurnalism, membră IRDO și președinta unei federații pentru persoane cu dizabilități (ea însăși având un handicap locomotor);

O profesoară de drepturile omului la Universitatea Dimitrie Cantemir, doctor în drept, activistă;

Un doctor în teologie, fost secretar de stat pentru culte și fost membru CNSAS;

Un blogger (jurnalist independent), amendat de CNCD pentru o presupusă discriminare la adresa maghiarilor (amendă anulată de instanță), naționalist, licențiat în psihologie, fost consilier al unui europarlamentar PSD și student la drept;

O consilieră în Corpul de control al primului ministru, absolventă de drept la Spiru Haret, inginer de utilaj tehnologic;

O solistă de muzică populară, absolventă a Școlii populare de artă, specialistă PR, absolventă de ASE cu master în criminalistică;

Actuala vicepreședintă a CNCD, fostă directoare economică la Apa Serv Teleorman și președintă a organizației locale de femei PSD, absolventă de științe economice la Universitatea de Vest Timișoara;

O licențiată în drept la Universitatea Bioterra, avocată pasionată de ceea ce face, cu o rată de succes de 90% din cazurile preluate, după cum susține în scrisoarea de intenție;

Un licențiat în regie de film la Universitatea Hyperion, cu master în dramaturgie, scenarist al unor seriale de televiziune, care spune că a crescut într-un bloc cu diverși minoritari și asta l-a făcut tolerant;

O membră CNCD din 2010, al cărei mandat expiră, absolventă de drept, susținută în continuare de PNL;

O licențiată în filologie și limbi străine, cu experiență de lucru cu șomeri, romi și persoane marginalizate în diverse ONG-uri, susținută de USR;

O avocată, fost președinte al Agenției naționale pentru egalitate de șanse, cu activități diverse în domeniul neguvernamental, susținută de PNL;

Un consilier patriarhal la Patriarhia Română, manager al Asociației Pro Vita, licențiat în teologie și doctor în sociologie, propus de PMP. Presa scrie despre el că are păreri controversate cu privire la homosexualitate;

Un membru CNCD din 2010, absolvent și doctor în drept, al cărui mandat expiră, susținut în continuare de PSD;

Un licențiat în drept la Universitatea Titulescu, consilier în Guvern, pentru relația cu societatea civilă, membru CES, fost consilier al Avocatului Poporului, cercetător la IRDO și o bogată activitate în ONG-uri pentru copii cu dizabilități;

Un inginer minier, cu bogată carieră politică – fost prefect de Covasna, deputat cu două mandate PSD, director al unor întreprinderi de stat, actual consilier al președintelui Camerei Deputaților, ajuns celebru în presă datorită declarației de intenție în care a scris „î-mi depun candidatura pentru CNCD” (vezi foto);

O altă membră CNCD din 2014, absolventă și doctor în drept, fost secretar de stat prin diverse ministere, fost senator, PSD membră a diverselor comitete și comisii, care dorește să fie în continuare membră CNCD;

Un fost deputat, fost eurodeputat, fost secretar de stat prin diverse ministere, doctor în științe economice, absolvent de electronică, aspiră acum la un rest de mandat la CNCD, de 2,5 ani. Cel puțin așa scrie în declarația de intenție;

O absolventă de ASE și drept, fostă consilieră la Ministerul Justiției, actual avocat;

Un membru CNCD din 2015, din partea minorităților naționale, susținut în continuare de acestea – fost reprezentant al Agenției Naționale pentru Romi și mebru în Partida Romilor, cu o carieră prolifică în domeniul… romilor, absolvent de SNSPA;

Un fost ofițer de poliție Timiș, fost deputat, actual senator PSD, absolvent al Academiei de Poliție, doctor în managementul resurselor umane, presa scrie despre el că a fost judecat pentru înmatriculări de mașini furate;

Un absolvent de drept la Universitatea București, absolvent de ASE și doctor în drept obținut în China, consilier parlamentar la Camera Deputaților din 2000 până acum;

Un absolvent de drept la Româno-Americană, avocat, expert guvernamental într-un guvern PSD, dar a făcut și cursuri de retorică la Casa Paleoologu, și cursuri de șef de restaurant și de hotel;

Un minoritar lipovean, „cu educația făcută la timpul cuvenit și făcută bine” după cum susține în propria declarație, absolvent de ASE, neimplicat în politică la vârf, a lucrat în agricultură, zootehnie, morărit, în comerțul alimentar, construcții, instalații etc. Are și școala vieții;

O licențiată în drept la Universitatea Danubius din Galați, activistă pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, ea însăși în scaun rulant, responsabila cu imaginea PNL Galați, blogger, fost secretar de stat;

Și nu în ultimul rând președintele CNCD, aflat în instituție din 2002, la conducerea ei din 2010, desemnat de UDMR pentru încă 5 ani. Licențiat și doctor în drept, fost consilier guvernamental înainte de a se consacra antidiscriminării în CNCD.

Societatea civilă, discriminată la numirea în CNCD

Situația de acum nu e mult diferită de cea din 2015, când același șase mandate au expirat și pentru ele au fost 18 concurenți. Printre persoanele susținute de partidele parlamentare, o doamnă specialistă în cazane sub presiune, un domn care a fost arestat pentru luare de mită, doi care s-au remarcat prin declarații rasiste sau homofobe.

APADOR-CH a susținut atunci, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale, patru candidați cu ștate vechi în societatea civilă, dar care nu au avut nicio șansă să treacă de audierile din comisii și să ajungă la votul din plen. Deși legea spune că parlamentarii votează candidații, în plen, susținerea politică a celor aleși și trocul dintre partide pentru împărțirea locurilor sunt atât de evidente încât nici măcar nu se mai mimează procedura. Cei care nu au un spate politic nu trec de comisii și nu ajung la votul din plen.

Dacă depolitizarea CNCD este un deziderat imposibil – fiind o instituție politizată chiar prin lege, la fel cum sunt și omoloagele ei europene – APADOR-CH a făcut o serie de propuneri de modificare a legii pentru a îmbunătăți măcar calitatea candidaților propuși și aleși de partide și, de ce nu, pentru a rupe câteva din cele nouă locuri și pentru societatea civilă.

Propunerile APADOR-CH pentru un CNCD nediscriminatoriu

Condițiile actuale pe care un candidat la CNCD trebuie să le îndeplinească sunt, conform OG 137/2000, următoarele:

a) are capacitate deplină de exercițiu;

b) are studii superioare absolvite cu diplomă de licență;

c) nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;

d) are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării;

e) nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste;

f) nu a colaborat cu organele de securitate și nu a aparținut acestora.

Pe lângă aceste condiții, APADOR-CH mai propune câteva, într-un document* transmis parlamentului:

Candidatul, prin conduita sau afirmaţiile sale, să nu fi prejudiciat drepturile omului şi combaterea discriminării; Legea ar trebui să fie mai precisă în redactare, prin introducerea unor criterii clare în funcţie de care se poate aprecia că o activitate este „recunoscută” într-un anumit domeniu. În lipsa acestor criterii se lasă foarte mult loc pentru arbitrariu în apreciere.

Candidatul să nu facă parte şi să nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică (aceeaşi condiţie este prevăzută în legea ANI pentru membrii CNI şi are un rol benefic evident, constând în diminuarea substanţială a cauzelor care duc la politizarea excesivă a unei entităţi publice).
Introducerea unei prevederi exprese în sensul că un număr de locuri în consiliul director al CNCD (de exemplu, 3 locuri din totalul de 9) este alocat reprezentaţilor societăţii civile (propuşi de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului). Prevederi similare există şi în alte legi privind funcţionarea unor entităţi publice.
Introducerea unei dispoziţii legale care să prevadă clar şi detaliat criteriile şi procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare de specialitate pentru acordarea avizului pentru candidaţii. De asemenea, trebuie reglementat clar şi efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv prin prevederea în lege a motivelor pentru care candidaţii audiaţi în comisii nu mai pot fi supuşi votului plenului.
O procedură publică și transparentă pentru alegerea membrilor CNCD, cu termene precise ale audierilor și accesul publicului la comisiile la care candidații sunt audiați.

Desigur, s-ar mai putea adăuga la toate condițiile astea și clasicul îndemn – „cinste și gramatică” – dar nu vrem să restrângem chiar atât de mult opțiunile politice 🙂

*Pentru accesarea documentului integral, cu propunerile APADOR-CH, transmis CNCD și comisiilor parlamentare, ne puteți scrie pe adresa office@apador.org.

False scrisori trimise Parlamentului în numele APADOR-CH

02/05/2018/în Comunicate, Slider /de Rasista

APADOR-CH a făcut azi plângere penală în legătură cu mai multe scrisori trimise celor două camere ale Parlamentului, în numele asociației, de către persoane necunoscute

București, 2 mai 2018

Președintele Camerei Deputaților, precum și Comisiile juridice, de drepturile omului și pentru egalitate de șanse din Camera Deputaților și Senat au primit în luna martie 2018 mai multe scrisori cu antetul și semnătura olografă falsificate, ale APADOR-CH și conducerii asociației, prin care erau contestate aspecte din activitatea unor candidați la un loc în Colegiul Director al CNCD.

APADOR-CH nu a derulat în anul care a trecut și nici în acest an proiecte în legătură cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și nu a trimis acele scrisori. Asociația a semnalat atât Parlamentului, că respectivele înscrisuri sunt false, și a făcut azi o plângere penală în acest sens, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Asociația solicită organelor de anchetă să verifice cu atenție elementele acestui fapt deosebit de grav, și se constituie parte civilă, cerând daune morale pentru afectarea imaginii organizației.

În 2014 APADOR-CH a mai făcut o plângere penală în legătură cu o altă infracțiune de fals, respectiv fals privind identitatea – o persoană a participat la o conferință la IGPR, prezentându-se ca fiind din partea APADOR-CH. Patru ani mai târziu acea plângere zace probabil prin vreun sertar uitat al poliției, fără niciun rezultat, deși persoana respectivă a fost identificată încă din plângerea penală. Asociația solicită acum Parchetului urgentarea anchetei (și în cazul de față și în cel din 2014), știut fiind faptul că răspunderea penală pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată se prescrie în 5 ani.

Întrucât nu putem ști dacă și câte astfel de luări de poziție făcute în mod fals în numele asociației ar putea exista, menționăm că întotdeauna pozițiile oficiale ale APADOR-CH sunt publicate pe site-ul propriu sau difuzate în media și sunt asumate de conducerea asociației.

Maria Nicoleta Andreescu,

Director executiv APADOR-CH

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNCD

28/03/2017/în Advocacy Legislativ, Buna guvernare /de Rasista

Consiliul Națonal pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

CNCD este autoritatea publică autonomă în domeniul discriminării, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar. Totodata, CNCD este si garantul respectării şi aplicării principiului nediscriminării (art. 16 din OG nr. 137/2000).

Atributiile privind constatarea si sanctionarea faptelor de discriminare sunt exercitate de Colegiului director al CNCD, care este organul colegial, deliberativ şi decisional al CNCD.

Potrivit art. 23 al. 2 din OG 137/2000, Colegiul director al CNCD este compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, propuşi şi numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului. Din redactarea textului legal rezultă în mod clar că în CNCD nu există locuri rezervate pentru societatea civilă.

Potrivit art. 25 al. 2 si 3 din OG nr. 137/2000, durata mandatului membrilor Colegiului director este de 5 ani, iar numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea mandatelor. În cazul în care un loc în Colegiul director devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de o altă persoană numită doar pentru restul de mandat rămas vacant (aceasta dispozitie legala concorda cu decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 cu privire la durata/restul mandatului membrilor CSM).

Principala problemă a reglementării privind CNCD este lipsa unei dispoziții legale care să prevadă expres că o parte din cele 9 locuri din colegiul director sunt rezervate societății civile, astfel cum legea prevede în cazul reprezentanților societății civile din cadrul CSM sau CNI.

Trebuie precizat că, deși art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 nu prevede prezenţa obligatorie în CNCD a unui/unor reprezentanţi ai societăţii civile, el nici nu interzice expres prezenţa lor. De aceea, teoretic, în funcţie de propunerile de candidaţi (care pot fi făcute de oricine, întrucât legea legea nu prevede vreo condiție pentru cei care fac propuneri) şi de voturile obţinute de candidaţi în comisiile de specialitate şi, apoi, în plenul parlamentului, din CNCD pot face parte sau numai reprezentanţi ai societăţii civile, sau niciun reprezentant al societăţii civile sau reprezentanţi ai societăţii civile împreună cu alţi reprezentanţi. În practică, organizaţiile din societatea civilă nu au avut succes cu candidaţii pe care i-au propus şi care nu au putut trece de votul politic din parlament.

De aceea, art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 ar trebui modificat în sensul prevederii unui număr exact de locuri (2-3-4) rezervate societăţii civile în cadrul colegiului director al CNCD (rezervate “reprezentanților desemnați de organizaţiile societăţii civile legal constituite”). Altfel, dacă nu se modifică actualul text legal, societatea civilă nu va depăşi faza în care doar concurează, iar locurile vor fi ocupate, ca şi până acum, numai de persoanele agreate de puterea politică majoritară la un moment dat, persoane care nu reprezintă societatea civila, ci majoritatea politică.

Modificarea legii nu ridică probleme deosebite, întrucât CNCD nu este prevazut în Constituție, astfel că nu este necesară și o modificare (revizuire) a Constituției.

Este necesară și completarea art. 23 al. 3 din OG 137/2000 prin introducerea interdicției de a fi membru în colegiul director al CNCD și a persoanei care, în prezent, este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii. Actualul text al art. 23 al. 3 din OG 137/2000 prevede interdicția de mai sus doar pentru persoana care a fost agent sau colaborator al serviciilor de informatii (trecute sau prezente), dar nu si pentru persoana care este (la data intrării în CNCD) agent sau colaborator/informator al serviciilor de informaţii. Cu alte cuvinte, “actualii” pot face parte din CNCD.

Spre deosebire de această omisiune din OG 137/2000, Legea 144/2007 privind organizarea și funcționarea ANI este redactată mult mai acoperitor, intrezicând accesul la o funcție în ANI sau în CNI și actualilor agenți sau colaboratori/informatori ai serviciilor de informații. Astfel, în OG 137/2000 ar putea fi preluată formularea interdicției din art. 19 al. 2 lit. e și din art. 35/1 al. 1 lit. d din Legea nr. 144/2007, respectiv: ”nu a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte de anul 1990, nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii”.

De asemenea, în sprijinul depolitizării CNCD, este necesară introducerea în art. 23 al. 3 din OG 137/2000 a condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică. Aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constand in diminuarea substantiala a cauzelor care duc la politizarea excesiva a entitatii publice.

Totodată , art. 23 al. 4 din OG 137/2000 va trebui reformulat pentru a corecta redcatarea ambiguă a textului. Actualul text prevede că: “La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice”. Sintagma “se va urmări” este neclară, ambiguă, deoarece a urmări nu implică și a reuși, ci doar a încerca. Or, legea trebuie să prevadă în mod clar conduita ce trebuie urmată și rezultatul acesteia. De aceea, actuala formulare a textului art. 23 al. 4 ar trebui înlocuită cu una mai precisă, (fără încercări, ci cu rezultate) de exemplu cu următoarea redactare: ”Minimum două treimi dintre membrii Colegiului director trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.”

O altă modificare necesară a OG 137/2000 constă în introducerea unor dispoziții care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. De asemenea, trebuie reglementat clar şi efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidaţii audiaţi în comisii nu mai pot fi supuşi votului plenului. În mod normal, orice candidat care întruneşte condiţiile legale prevăzute în art. 23 al. 3 din OG 137/2000 (n-are antecedente penale, are studii superioare şi o bună reputaţie, are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării, nu a avut legături cu securitatea) ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidaţii care vor fi votaţi în plen, iar ceilalţi sunt împiedicaţi să fie supuşi acestui vot. Aceştia din urmă, deşi îndeplinesc toate condiţiile legale, nu sunt agreaţi de comisiile parlamentare, din motive necunoscute şi neprecizate în lege. Spre exemplu, este cazul celor 4 reprezentanţi ai societăţii civile care au candidat la cele mai recente alegeri pentru CNCD şi care, deşi nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiţii legale, au fost împiedicaţi de comisiile parlamentare să fie supuşi votului în plenul Parlamentului.

O variantă alternativă la îmbunătățirea/modificarea actualei proceduri a alegerii reprezentanţilor societăţii civile în CNCD ar fi înlocuirea ei cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM. Această nouă procedură constă în rezervarea prin lege a unor locuri în CNCD pentru societatea civilă şi reglementarea prin lege a alegerii acestor reprezentaţi ai societăţii civile în CNCD direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Arhiva tag-ul pentru: candidați CNCD

Articole