Târgu Jiu – APADOR-CH

Articole

Raport asupra vizitei în Penitenciarul Târgu-Jiu

24/06/2019/în Penitenciare /de Rasista

La data de 17 iunie 2019, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Târgu Jiu, situat în orașul cu același nume. Ultima vizită a unor reprezentanți APADOR-CH în acest penitenciar a fost în 2016.

Aspecte generale

Penitenciarul Târgu Jiu avea la momentul vizitei 302 deținuți repartizați astfel: 54 la regim deschis (39 la secția exterioară GAZ, 14 în Penitenciar, 1 la infirmerie), 244 deținuți la regim semi-deschis, 1 deținut în tranzit și 3 la carantină. Penitenciarul nu are secție de arest preventiv, doar pentru deținuți în tranzit, și nici pentru minori sau femei.

Penitenciarul are instalate 393 paturi, însă capacitatea normală a acestuia la 4 mp este de 218 de persoane, prin urmare Penitenciarul Târgu-Jiu se confruntă cu supraaglomerarea. Cu toate acestea, situația este mai bună față de anul 2016. Principalele motive al scăderii numărului de deţinuţi fiind recursul compensatoriu (pe acest temei în urmă cu o săptămână au fost eliberați 60 de deținuți într-o singură zi), faptul că Penitenciarul de la Mioveni a fost reorganizat în regim deschis și semi-deschis, ceea ce a permis preluarea unor deținuți de la Târgu-Jiu, dar și datorită scăderii pedepselor prin modificarea codurilor penale. Conducerea a apreciat că în 2021 vor atinge numărul de 200 de deținuți și astfel vor fi respectaţi 4 mp/deținut.

Gospodăria Agro Zootehnică a unității este situată la 3 km depărtare de oraș, are 18,5 hectare de teren, 3 lacuri și 3 camere pentru deținuții care cresc vite și cultivă legume pentru consumul propriu al penitenciarului.

În materie de investiții, penitenciarul nu a finalizat construcția administrativă care era în derulare şi la vizita din 2016, din cauza unor modificări legislative care au determinat încetarea contractului. Lucrarea este efectuată în proporţie de 75% şi se va relua anul viitor. Alte investiții care au fost făcute din 2016: a fost achiziționată o mașină de spălat, au fost efectuate reparații curente, s-au schimbat toate saltelele (în 2016 erau doar o parte schimbate), s-a scos un rând de paturi, în 2017 s-au achiziționat paturi noi și s-au schimbat marmitele de la bucătărie. Conducerea a menționat că nu au fost create spații de deținere noi din 2016. De asemenea, sistemul video care necesita investiţii şi în 2016 și care are ca scop şi desființarea foișoarelor de supraveghere nu a fost finalizat din motive financiare. Banii necesari pentru sistemul de supraveghere au fost alocaţi în trimestrul IV al anului 2018 iar licitaţia nu a putut fi finalizată cu succes până la sfârşitul anului din lipsa de personal de specialitate care să realizeze caietul de sarcini. În bugetul pe anul 2019 această investiţie nu se mai regăseşte, suma alocată anterior fiind tăiată.

Există intenţia ca în viitor să fie desființată o magazie de la secția exterioară pentru crearea de 40 de locuri de deținere (pentru acest proiect s-au alocat bani pentru studiu de fezabilitate).

Munca

Reprezentanţii penitenciarului au afirmat că nu sunt mulți deţinuţi care lucrează, faţă de anii anteriori, pe de-o parte pentru că a scăzut numărul deținuților și pe de altă parte din cauza retragerii firmei Rilug, care asigura o mare parte din contracte (cusut manual de pantofi in camerele de deţinere) aproximativ 70% din veniturile realizate. În prezent, 40 de deținuți muncesc la exterior (construcții, tăiat lemne, Avicola etc.) și 70 la interior. Directorul a afirmat că au fost onorate toate solicitările de muncă venite de la agenţii economici.

Blocul alimentar

Blocul alimentar are mai multe încăperi, folosite pentru curățat legume, depozitare alimente, grupuri sanitare și vestiar pentru personalul de deservire și sala unde se gătește propriu-zis. Grupul sanitar era renovat și curat. În sala unde se gătește se găsesc 4 marmite în stare bună de funcționare, 3 hote, aragaz și cuptor. Podeaua blocului alimentar era udă și pe alocuri lipicioasă, tavanul era scorojit și cu igrasie, iar în preajma recipientelor cu mâncare, reprezentantele APADOR-CH au găsit doi gândaci pe pereţi.

Nicio hotă nu funcţiona la data vizitei. Conducerea a afirmat că urmărește ca în 2019 să schimbe sistemul de ventilație care nu face față în prezent. Este necesar în regim de urgenţă, funcţionarea sistemului de ventilaţie.

În ziua vizitei, în meniul de prânz era: ciorbă de legume, pilaf de orez cu carne și mâncare de cartofi pentru diabetici, iar seara urmau să servească mâncare de dovlecei și griș cu lapte. Câteva bucățele de carne erau împachetate în hârtie, servite separat de mâncare. Cu toate acestea, reprezentantele APADOR-CH au observat cantitatea foarte mică de carne și foarte puține porții raportat la numărul deținuților.

Deținuții urmau să primească și un măr la prânz. Toate legumele folosite pentru pregătirea hranei deţinuţilor provin din producţia proprie obţinută ca urmare a exploatării terenului agricol de la GAZ. Aprovizionarea cu pâine se face de la un agent comercial cu care penitenciarul are contract. În ziua vizitei pâinea era proaspătă.

Magazia cu alimente și frigiderele cu carne porționată pentru masă erau bine organizate. 11 deținuți lucrează la blocul alimentar. Nu există sală de mese pentru că arhitectura penitenciarului nu permite, a declarat conducerea.

Sectorul vizite

Este format dintr- o cameră pentru desfacerea pachetelor, o cameră de vizită fără separator, o cameră de vizită intimă și o cameră pentru videoconferințe cu instanța, care funcţionează conform conducerii, însă era închisă la momentul vizitei și nu a putut fi vizitată.

Camera de vizită are 5 cabine cu separator, însă, la fel ca la vizita precedentă, două dintre acestea erau ocupate cu dosare şi registre care trebuiau arhivate. O cabină este destinată întâlnirilor cu avocatul, iar alta avea dotările necesare pentru vizitele online. Personalul penitenciarului a declarat că echipamentul este funcțional însă anul acesta nu au avut nicio solicitare de la deținuți pe motiv că majoritatea sunt din zonă, iar familia preferă să vină la vizită. Cu toate acestea, din discuțiile cu deținuții a reieșit faptul că aceștia nu cunosc de existența aparaturii necesare realizării comunicării online.

În sala de vizite la masă erau amplasate trei mese lungi cu câte 6 scaune de-o parte și alta. Într-un colț al camerei era amenajată și o zonă pentru deținuții care sunt vizitați de copii, dotată cu o canapea și jucării uzate, un televizor vechi însă functional și o perdea care să asigure o zonă de intimitate atunci când este efectuată percheziţia corporală. Asociația consideră că acest spațiu nu reprezintă un mediu adecvat pentru vizita cu minorii atâta timp cât aceeaşi canapea era şi locul de percheziţie şi nu era separată de restul spaţiului. Se pot face mici investiții care să creeze o atmosferă mai agreabilă (jucării noi, cărți de colorat, o canapea nouă, separarea spaţiului).

Camera intimă era dotată corespunzător, cu televizor, așternuturi curate, grup sanitar curat. În medie sunt 30 de vizite intime pe lună.

Camera pentru video conferințele cu instanța nu este utilizată foarte des, instanțele nu sunt receptive la această opțiune, declară conducerea.

Curțile de plimbare

Penitenciarul are patru curți de plimbare, de aproximativ 35 mp, dintre care una este doar pentru cei în tranzit, două pentru deținuți, iar ce-a de a patra este sală de sport. Acestea sunt niște cuști cu gratii, acoperite cu grilaj în totalitate și parțial cu plexiglas. Dimensiunile acestora sunt mici având în vedere că penitenciarul are camere cu 20-30 de persoane care folosesc în acelaşi timp o curte de plimbare. Din păcate nu există un alt spaţiu disponibil care să poată fi amenajat ca şi curte de plimbare. Sala de sport este dotată cu 5 aparate sportive, parțial ruginite și uzate.

Asistența medicală

Asistența medicală este asigurată de un medic-șef (specializat în medicină de familie), 9 asistenți medicali care lucrează în ture, 3 psihologi, un stomatolog. Este vacant un post de medic, însă este blocat din motive legislative. Doctorul este prezent de luni până vineri, în intervalul 8-15. Asistenții medicali lucrează în ture (12-24, 12-48). Noaptea este prezent un asistent medical. Penitenciarul beneficiază de ambulanță proprie.

În medie sunt 30 de consultații medicale pe zi. Aprovizionarea cu medicamente se face de la Colibași și nu au fost probleme până în prezent. Medicamentele se pot cumpăra și din exterior, în urma prescripției medicale scrise de doctor. Există o colaborare bună şi cu unitățile medicale din oraș în caz de nevoie. Cabinetul medical nu este dotat cu defibrilator, aparat care nu se află pe lista dotărilor obligatorii ale cabinetelor medicale din penitenciare cu toate acestea asociația consideră necesar acest aparat, în caz de urgențe medicale- stop cardiac.

Un an a fost cea mai lungă perioadă petrecută de un deținut în infirmeria închisorii, deoarece suferea de mai multe afecțiuni cronice. Anul trecut, în penitenciar a murit un deținut, din motive medicale și un altul s-a sinucis. Anul acesta o persoană aflată în tranzit s-a sinucis.

Penitenciarul nu se aprovizionează cu prezervative. Asociația consideră că aceasta ar fi o investiție minimă pentru sănătatea deținuților.

Din discuțiile purtate cu asistentul medical prezent pe tură, cele mai frecvente afecțiuni sunt tulburările de personalitate, 38 dintre deținuți fiind pe tratament psihotrop, și cele cardiovasculare (47 de deținuți).

Cabinetul medical colaborează cu un laborator de analize din oraș care le asigură acest serviciu.

Cabinetul stomatologic este dotat corespunzător. Programul cabinetului este afișat pe ușă pentru informarea deținuților. În fiecare zi este program pentru fiecare secție.

Sectorul socio-educativ

La momentul vizitei, având în vedere că era zi liberă în mod oficial, nu erau prezenți reprezentanți ai serviciului socio-educativ.

Conducerea a menționat că penitenciarul nu are un preot angajat, deoarece ultimul s-a pensionat. În prezent serviciul religios e asigurat în regim de colaborare de un preot ortodox care vine în fiecare duminică și la sărbătorile legale. Deși era sărbătoare în ziua vizitei, nu s-a desfășurat nicio activitate religioasă sau socio-educativă cu deținuții.

Judecătorul delegat

Din același motiv (zi liberă), judecătorul delegat nu a fost găsit.

În legătură cu acesta, conducerea a declarat că judecătorul a preluat postul la 5 iunie 2019. Judecătorul delegat deservește și Centrului de arest și detenție. În 2019 nu au existat încheieri, date de judecător, de constatare a nerespectării drepturilor de către penitenciar. Au existat în schimb solicitări pentru transfer la penitenciare care asigură cei 4 mp/ deținut și au fost respinse din cauza lipsei unor astfel de penitenciare.

Vizita pe secții

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat mai multe camere, astfel: Camera E1.1 (cea mai mare) – 36 de persoane (40 de paturi), Camera E1.14 – 18 persoane (22 de paturi), Camera E3.4 – 8 persoane (12 paturi), Camera E2.10 – 18 persoane (24 de paturi).

Spațiile de detenție sunt dotate, în funcție de dimensiunile camerei, cu unul sau două televizoare, unul sau două ventilatoare, două dușuri, două WC-uri turcești, două chiuvete și frigider. În general, în camerele cu multe persoane, geamurile au fost scoase pentru a favoriza aerisirea, cu toate acestea, nici această soluție și nici ventilatoarele nu făceau aerul mai respirabil, având în vedere temperatura foarte ridicată de afară.

Telefoanele sunt montate pe holurile secțiilor.

În general reclamațiile deținuților au fost similare în toate secțiile, indiferent de regimul de executare a pedepsei, și au vizat următoarele aspecte:

Prezența ploșnițelor la anumite intervale de timp (aceștia au admis că penitenciarul asigură totuși dezinsecție promptă în astfel de cazuri)
Carnea servită este mai degrabă slăninăꓼ
La stomatolog se fac doar intervenții de urgență, nu există posibilitatea unor lucrări protetice;
Este mai scump tariful pentru convorbirile telefonice decât la alte penitenciare (0,53 bani/min)
Programul de vorbit la telefon se încheie la ora 18.30, ceea ce face imposibil pentru unii deținuți ale căror familii muncesc toată ziua și ajung acasă după această oră, să ia legătura cu rudele;
Programul de furnizare a apei calde este insuficient pentru camerele în care sunt mulți deținuți și puține dușuri, iar acest aspect iscă discuții între ei și întreține un climat de nervozitate; Un program intre 30 de minute şi o oră este insuficient pentru 20-30 de persoane care trebuie să facă dus, mai ales în sezonul călduros şi mai ales pentru cei care merg la muncă.
Deși au regim semideschis de detenție, nu pot ieși în curțile de plimbare mai mult de 4 ore pe zi în loc de 8 cât ar trebui, cu atât mai mult dacă și lucrează, caz în care ies doar o data la două zile în curtea de plimbare;
Unii dintre deținuți au afirmat că fac puţine activităţi.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH apreciază că nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care aerul este irespirabil.

De menționat este faptul că în apropiere, la Bumbești-Jiu, se află o unitate a jandarmeriei, complet dotată și utilată, care ar îndeplini condițiilor necesare unui penitenciar cu o investiţie minimă. Această locaţie nu mai este folosită, fiind lăsată să se degradeze. Conducerea Penitenciarului Târgu-Jiu a menționat că a făcut propuneri la ANP pentru preluarea acestui spațiu încă din anul 2016 însă nu s-au găsit soluții la nivelul celor două ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei.

APADOR-CH reiterează următoarele recomandări:

Investiții la blocul alimentar (renovare, achiziţia unui sistem de ventilație)
Reorganizarea spațiului de vizită cu minori
Continuarea demersurilor pentru preluarea locaţiei de la Bumbești-Jiu pentru a fi transformată în penitenciar, având în vedere necesitatea unor noi spaţii de deţinere la standarde internaţionale.

Livia Popa

Nicoleta Popescu

Polițiști condamnați la 6 ani de închisoare pentru că au bătut un bărbat care nu avea buletinul la el

04/05/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Ion Cucăilă împreună cu mama lui, la câteva luni după bătaie

În septembrie 2013, Ion Cucăilă din Târgu Jiu încasa de la polițiști o bătaie soră cu moartea, pentru că nu avea buletinul la el, când ieșise la o bere în oraș. Un an jumate mai târziu, instanța de fond i-a condamnat pe polițiști la câte 6 ani de închisoare cu executare pe fiecare, plus plata daunelor morale și materiale pentru victimă. Sentința nu e definitivă, polițiștii sunt în continuare pe funcții, în timp ce victima a rămas invalidă pe viață, nefiind capabilă să mai muncească fizic ca să se întrețină. Acesta este un caz „fericit”, în care parchetul și instanța s-au mișcat relativ repede și și-au făcut datoria, anchetând și condamnând abuzul polițiștilor, în timp ce alte cazuri similare sau în care victimele au murit sub pumnii polițiștilor încă își așteaptă, de ani de zile, dreptatea.

Faptele: „Simții că mor atuncea!”

„Eu tot întrebam, da ce făcui, pentru ce mă bateți? Și ei îmi zicea că ce, mă, ești șmecher, ai lanț la gât! Am dat să pun mâna pe telefon, zic stați să chem și io un avocat, că ce făcui, de mă bateți, nu? Și îmi suciră cartela în telefon și bateria, și-mi deteră și mai tare, că ce, am figuri în cap? Când îmi dete unul un bocanc în burtă simții că îmi crapă ochii și văzui numai steluțe verzi așa, și mi se făcu burta ca de piatră așa. Simții că mor atuncea!”- Ion Cucăilă, povestind noaptea de groază petrecută la poliție.

Sentința: 6 ani de închisoare și câte 10.000 de euro daune morale

Tribunalul Gorj, Hotărârea 24/05.02.2015, prin care a condamnat pe cei doi polițiști agresori la câte 6 ani și 6 luni și respectiv 7 ani de închisoare cu executare, 3 ani interzicerea drepturilor civile, pe jandarm la 5 ani și 6 luni închisoare și pe fiecare la plata unor despăgubiri morale și materiale către victimă, în solidar cu instituțiile din care făceau parte – Inspectoratul de Poliție și jandarmeria:

„Condamnă pe inculpatul Popescu Nelu la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Condamnă pe inculpatul Radu Ionuţ Cătălin la pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile

Condamnă pe inculpatul Văduva Alin Ion la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor civile.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 3000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune materiale, cu dobânzile legale aferente, şi pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 10000 Euro, echivalentul în lei la data efectuării plăţii, daune morale, către persoana vătămată Cucăilă Ion.

Obligă inculpaţii în solidar, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar şi cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la suma de 6840 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale aferente, către Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg Jiu şi la suma de 520 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de deplasarea autosanitarei în vederea acordării de asistenţă medicală şi transport la spital, cu dobânzile legale aferente, către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj.

Obligă pe fiecare inculpat, Popescu Nelu şi Radu Ionuţ Cătălin în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliţiei al Judeţului Gorj, iar Văduva Alin Ion în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Tudor Vladimirescu” Gorj, la câte 8500 lei cheltuieli judiciare statului. Cu apel. Pronunţată în şedinţa publică din 05.02.2015, la Tribunalul Gorj.”

Realitatea: „Omul ăsta e nenorocit pe viață, nu mai poate să muncească”

„Niște daune ne-a dat acoloșa, da pe mine m-a nenorocit pe viață, m-a lăsat cu burta deschisă, mi-a legat decât pielea, da mușchii nu. Și zice dom doctor că oricând se deschide operația mea, cică să stau relaxat la pat. Da cum să stau relaxat, din ce mănânc? Nu tre să muncesc? Pe ei nu i-a arestat, până la definitivă, tot în poliție lucrează. Și nici n-a recunoscut că m-a bătut, numa jandarmu a recunoscut, și a fost probe multe. Unde le-am zis io că mă duseră, colo, colo, peste tot găsiră probe: camere de luat vederi, convorbiri, a fost probe tari, ce mai” – Ion Cucăilă, 17 martie 2015.

Avocatul lui Ion Cucăilă, Ionel Ordean, spune că decizia Tribunalului Gorj este un început bun, dar a decis să facă apel pentru că dincolo de daunele morale pe care clientul său le-a primit, acesta va avea nevoie și de o rentă de întreținere, întrucât în urma bătăii primite de la polițiști el nu va mai putea munci niciodată.

„Este un om terminat, conform doctorilor el nu mai poate să muncească așa cum făcea până acum. El muncea cu ziua la pământ, la cărat lemne, cu caii, din pădure, la arat, la discuit, făcea muncă fizică din care se întreținea pe el și pe părinții săi. Acum a fost nevoit să-și vândă caii și deocamdată trăiește din munca părinților săi, dar până când? Medicii i-au spus că el nu se va reface niciodată”, explică avocatul Ordean.

Apel au făcut de asemenea și Parchetul, și inculpații. Aceștia sunt în continuare în poliție și respectiv jandarmerie, conform declarației avocatului Ordean, chiar dacă nu mai lucrează cu publicul, ci au fost „trecuți pe linie moartă”.

***

Acest text face parte din proiectul „Cu ochii pe abuzurile poliției”, derulat de APADOR-CH cu Casa Jurnalistului, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Cât te costă o bătaie soră cu moartea de la poliție, în Târgu Jiu

31/10/2013/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Ion Cucăilă și mama lui

„Plecarăm de acasă și uite nu luarăm buletinele cu noi. Da ce, făcurăm ceva? Pentru ce să mergem la poliție?” cam așa le-a răspuns Ion Cucăilă celor doi polițiști care l-au legitimat în fața unui bar, unde mersese cu un prieten ca să bea o bere, în Târgu Jiu. Era o noapte caldă de septembrie, care s-a transformat rapid într-un coșmar pentru bietul om. Deranjați de „tupeul” lui Cucăilă, care le punea la îndoială raționamentul de a-l conduce la secție pentru legitimare, polițiștii au trecut rapid de la întrebări la răspunsuri contondente. L-au lovit mai întâi cu agenda peste față, apoi l-au urcat în dubă și l-au dus la sediul Poliției municipale.

La poliție, dar și până acolo, Cucăilă a încasat timp de o oră pumni și picioare de la cei doi polițiști, aparent „ca să i se scoată figurile din cap”.

[quote]Eu tot întrebam, da ce făcui, pentru ce mă bateți? Și ei îmi zicea că ce, mă, ești șmecher, ai lanț la gât! Am dat să pun mâna pe telefon, zic stați să chem și io un avocat, că ce făcui, de mă bateți, nu? Și îmi suciră cartela în telefon și bateria, și-mi deteră și mai tare, că ce, am figuri în cap? Când îmi dete unul un bocanc în burtă simții că îmi crapă ochii și văzui numai steluțe verzi așa, și mi se făcu burta ca de piatră așa. Simții că mor atuncea![/quote]

Senzația lui Cucăila nu a fost departe de adevăr. Bătut crunt de polițiști până i-au rupt intestinele, și abandonat apoi lângă un pod peste Jiu, omul a făcut o hemoragie internă cu care s-a târât fără să știe până acasă. Culmea relaționării cu „oamenii legii”, în aceeași seară le-a cerut ajutor unor polițiști de la rutieră, care nu l-au crezut că e bătut de poliție și au refuzat să-l ajute. În cele din urmă a ajuns, mai mult târâș, acasă și s-a prăbușit în pat.

Răspuns de la 112: „Venim, dar dacă nu e grav plătiți salvarea!”

Acolo a fost găsit a doua zi de mama lui, Ioana Bălășoiu, îngrijorată că era ora 10.00 și el nu scosese calul din curte. Ion Cucăilă muncea cu ziua prin satele limitrofe din Târgu Jiu, căra lemne de la pădure, a mai lucrat și în construcții prin Italia, ca tot omul. Fusese scutit până atunci de întâlniri nocturne cu poliția.

[quote] Sunarăm la 112 și spuserăm că-l bătu poliția. Dar nu ne crezură. Zice, venim, dar dacă nu e așa grav și poate să meargă, plătiți salvarea să știți!” povestește mama lui Cucăilă, care-și amintește prin ce clipe de groază a trecut când doctorul i-a spus că nu garantează dacă fiul ei va trăi. „Domnul doctor Neață ne spuse că avea doi litri de sânge în burtă, da nu-l garantează că trăiește, că nu știe ce are rupt în el. După operație ne spuse că îi cusu mațul dar nu garantează cât ține. Ce mai, ne zise că dacă mai stătea un sfert de ceas murea[/quote]

Operațiile lui Cucăilă se vindecă greu

Ion Cucăilă a avut nevoie de două operații după bătaia polițiștilor și 40 de zile de spitalizare. A suferit o ruptură de mezenter și pentru că după prima operație a făcut ocluzie intestinală, a fost operat din nou. În certificatul medico-legal scrie clar că viața i-a fost în pericol, dacă nu ar fi fost operat la timp. După două luni de la bătaie încă se mișcă greu prin curte.

Și bătut și amendat că ar fi băut o bere pe care nici n-a apucat s-o desfacă

Când l-am vizitat noi primise un al doilea gest de curtoazie de la polițiști: un proces verbal de contravenție în care scria că e amendat cu 500 de lei pentru că în noaptea cu pricina ar fi băut bere Timișoreana la 2 litri într-un parc și ar fi tulburat liniștea locatarilor făcând zgomote și larmă. Cucăilă recunoaște amar că aveau de gând să bea berea aia de 2 litri, doar că n-au mai apucat nici s-o desfacă, pentru că polițiștii l-au săltat înainte să intre măcar în bar.

Trăgând linie după această experiență, Ion Cucăilă zice că l-a costat cam 3.000 de lei aventura cu poliția. 2.000 de lei spune că a fost numai spitalizarea, iar cu 1.000 de lei și-a angajat un avocat cu ajutorul căruia a contestat amenda de la polițiști și i-a dat în judecată pentru bătaie. Acum e înglodat în datorii și inapt de muncă, doar pentru că a îndrăznit să-i întrebe pe polițiști de ce s-au legat de el din senin.

Singura veste bună este că, în mod aproape miraculos și rapid – dacă e să ne gândim cum s-au rezolvat până acum alte cazuri de bătăi administrate de polițiști – parchetul s-a sesizat, a făcut o anchetă și i-a trimis în judecată pentru tentativă de omor pe cei doi polițiști și pe jandarmul care era cu ei în momentul bătăii. Și asta în numai două luni de la incident.

Merită citite numele părților implicate în proces, așa cum apar ele pe site-ul Tribunalului Gorj

Nume	Calitate parte
POPESCU NELU	Inculpat
RADU IONUŢ CĂTĂLIN	Inculpat
VĂDUVA ALIN ION	Inculpat
CUCĂILĂ ION	Parte vătămată
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TG-JIU	Parte civilă
SPITALUL JUDEŢEAN DE AMBULANŢĂ GORJ	Parte civilă
INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI GORJ	Parte responsabilă civilmente
INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE JANDARMI „TUDOR VLADIMIRESCU” GORJ	Parte responsabilă civilmente

De ce sunt bune ecusoanele cu numere pentru polițiști

Pentru că cei doi nu s-au prezentat înainte să-i pretindă lui Cucăilă să se legitimeze, polițiștii au fost niște anonimi în uniforme pentru omul bătut. În timp ce se ferea de pumnii și picioarele lor, Cucăilă a apucat să rețină că unul avea chelie, și așa i-a recunoscut ulterior, după fotografiile arătate de procurori în cadrul anchetei. Este vorba de Radu Ionuț și Adrian Popescu, ambii agenți ai Poliției Municipiului Târgu Jiu.

APADOR-CH face de anul trecut demersuri pe lângă Ministerul de Interne pentru completarea uniformelor polițiștilor cu ecusoane cu numere, vizibile, astfel încât cetățenii să știe cu cine au avut de-a face în cazuri precum cel al lui Cucăilă.

Ultimul răspuns primit de la minister a fost că poliției îi lipsesc 6000 de euro pentru această operațiune.

APADOR-CH va urmări cazul Cucăilă și-i va acorda asistență juridică dacă va avea nevoie, așa cum a mai făcut și cu alte cazuri similare.

Puteți citi aici raportul complet făcut de APADOR-CH pe marginea acestui caz.

Raport asupra cazului Ion Cucăilă, din Târgu Jiu, bătut de doi polițiști de la Poliția Municipiului Târgu Jiu.

23/10/2013/în Abuzuri ale forțelor de ordine /de Rasista

Două reprezentante ale APADOR-CH s-au deplasat miercuri, 23 octombrie, la Târgu Jiu, la domiciliul cetățeanului Ion Cucăilă, care a reclamat că a fost bătut de doi polițiști de la Poliția Municipiului Târgu Jiu în noaptea de 4 spre 5 septembrie 2013, o parte a agresiunii având loc în prezența unui jandarm.

Ion Cucăilă, în vârstă de 38 de ani, locuiește în aceeașă curte cu părinții săi în Târgu Jiu. El susţine că a petrecut seara de 4 septembrie în oraș, în compania unui prieten pe nume Georgian Petrache, cu care a cumpărat o sticlă de bere pe care intenționau s-o bea într-un bar. Când au intrat în respectivul local au constatat că acolo erau și doi polițiști, iar ei nu doreau să bea în «compania poliţiei».

Cucăilă crede că a fost auzit de agentul de pază al barului când i-a spus prietenului său că nu vrea să stea cu poliția acolo, și de aceea polițiștii l-ar fi abordat imediat după ce a ieșit din local. Cei doi polițiști nu s-au legitimat, în schimb le-au cerut celor doi – Cucăilă și Petrache – să prezinte actele de identitate. Pentru că niciunul nu avea la el cartea de identitate, polițiștii le-au cerut să meargă la secție. Cucăilă a întrebat ce a făcut ca să trebuiască să meargă la secție, moment în care, spune el, unul dintre polițiști l-ar fi lovit peste față cu o agendă și i-ar fi adresat cuvinte jignitoare. În tot acest timp cei doi poliţişti erau însoţiti de un jandarm.

S-a iscat o altercație verbală între Cucăilă și cei doi polițiști, la care prietenul Petrache a fost doar martor, fără să intervină. Cucăilă spune că a fost bruscat și imobilizat de polițiști, care au chemat prin stație o dubă de poliție ca să-l transporte la secție. În dubă, susţine Cucăilă, aceiași doi polițiști l-ar fi bătut cu pumnii, iar odată ajuns la Inspectoratul județean de Poliție ar fi fost dus într-o cameră situată la parter, vizavi de biroul ofițerului de serviciu. Era în jur de miezul nopții, estimează Cucăilă.

Acolo, în acea încăpere, Cucăilă spune că a fost pus pe podea, cu fața în sus, iar cei doi polițiști au continuat să-l lovească cu pumnii și picioarele. Omul zice că „a văzut stele verzi” în momentul în care unul dintre polițiști i-a dat un bocanc în burtă, și a simțit că îi plesnește ceva în abdomen. De atunci s-a simțit foarte rău și le-a cerut polițiștilor să-i dea apă.

Polițiștii au refuzat să-i dea apă, spunându-i că nu are nimic, în schimb l-au urcat din nou în dubă și l-au dus în apropierea podului peste Jiu, unde l-au abandonat. Cucăilă apreciază că a stat în sediul poliției în jur de jumătate de oră, maxim o oră. În timpul petrecut în clădirea poliției, Cucăilă a încercat să-și folosească telefonul mobil, spunându-le polițiștilor că vrea să sune un avocat, însă aceștia i-au luat telefonul din mână și l-au bătut în continuare. Abia a doua zi, când a ajuns acasă, și-a dat seama ce făcuseră polițiștii cu telefonul lui, pentru că a găsit în el cartela și bateria întoarse invers, prin urmare telefonul nu putea fi folosit.

Abandonat de polițiști pe stradă, Cucăilă susține că s-a târât cu greu în căutarea unui taxi, dar la ora aceea din noapte nu trecea nimic prin zonă. A văzut o mașină a poliției rutiere, și i-a rugat pe agenți să-l ajute să ajungă acasă, pentru că se resimţea de pe urma loviturilor aplicate de polițişti. Agenții nu l-au crezut și nu i-au acordat niciun ajutor, spune Cucăilă, probabil și pentru că nu se vedeau urme de agresiune pe fața lui, însă el abia se mișca din cauza durerilor abdominale cauzate de loviturile cu bocancii.

Ulterior, Cucăilă a ajuns acasă fiind dus până în apropiere de un autobuz care transporta muncitori. S-a întins în pat și sperând că îi va trece durerea.

A doua zi la ora 10.00 dimineața, mama domnului Cucăilă – Ioana Bălășoiu – care locuiește în aceeași curte cu fiul ei, l-a găsit pe acesta în pat, cu buzele vinete și neputând să se miște. Ea declară că fiul i-a spus doar că a fost bătut de poliție și că simte că va muri. Femeia a telefonat la 112 și în scurt timp a venit salvarea care l-a transportat pe Cucăilă la Spitalul județean unde a fost operat de urgență, doctorii spunându-i doamnei Bălășoiu că dacă mai întârzia câteva minute fiul ei ar fi murit.

Diagnosticul pus de medici lui Cucăilă a fost: „ruptură de mezenter ileal, cu hemiperitoneu masiv (avea aproximativ 2 litri de sânge în cavitatea abdominală), contuzie de mezenter ileal cu ansă la limită”. Cucăilă a fost supus unei operații prin care i s-a cusut intestinul rupt, dar după paisprezece zile de terapie intensivă situația lui s-a înrăutățit, și a trebuit operat a doua oară de ocluzie intestinală. Conform certificatului medico-legal nr. 1132/04.10.2013, eliberat de Serviciul de Medicină Legală Gorj, „leziunile traumatice suferite de Ion Cucăilă i-au pus viața în primejdie, salvarea lui datorându-se intervenției medico-chirurgicale oportun efectuate”.

În total Cucăilă a avut nevoie de 40 de zile de îngrijiri medicale, iar la data întâlnirii cu reprezentantele APADOR-CH (23 octombrie 2013), deci după aproape 60 de zile de la incident, încă se refăcea de pe urma operațiilor, având o rană purulentă pe abdoment ca urmare a intervenţiei chirurgicale.

Cucăilă spune că a doua zi după internare, a venit un procuror care i-a cerut să declare ce s-a întâmplat. Cucăilă pune acest fapt pe seama scandalului iscat în presa locală, imediat după ce familia sa a chemat mai mulți ziariști la spital. Cucăilă afirmă că nu știa cum îi cheamă pe cei doi polițiști care l-au agresat, dar le-a reținut figurile, după diverse particularități fizice ale acestora – de exemplu unul dintre ei avea chelie. Ulterior i-a identificat în fotografiile pe care i le-a arătat procurorul de caz, aceștia fiind Radu Ionuț și Adrian Popescu, ambii agenți ai Poliției Municipiului Târgu Jiu.

Ulterior, la 27 septembrie 2013, un echipaj de poliție a venit acasă la Cucăilă și a lăsat lipit pe gard un proces verbal de contravenție întocmit de unul dintre polițiștii care l-au agresat – Radu Ionuț – în care se menţionează că Ion Cucăilă ar fi tulburat liniștea publică în noaptea de 5 septembrie 2013, bând bere într-un parc, și a fost amendat cu 500 de ron.

În prezent Ion Cucăilă și-a angajat un avocat care îl reprezintă în plângerea penală formulată împotriva celor doi polițiști şi a jandarmului. Cucăila a contestat şi procesul verbal de contravenţie, cauza fiind în prezent pe rolul judecătoriei Tg. Jiu. Cucăilă afirmă că starea fizică în care se află nu-i permite să muncească, iar medicul care l-a operat i-a spus că pot să mai apară și alte probleme de sănătate pe viitor, din cauza acelui mezenter rupt.

APADOR-CH consideră că acest caz (care nu este singular) ar trebui să fie un puternic semnal de alarmă pentru Ministerul Afacerilor Interne în privința selectării, pregătirii și evaluării polițiștilor cu accent deosebit asupra drepturilor fundamentale ale omului: dreptul la viață, dreptul de a nu fi torturat sau tratat inuman sau degradant.

Asociația a luat act de comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj prin Ministerul Public care a anunţat că «au fost trimişi în judecată inculpaţii Popescu Nelu, Ionuţ Cătălin şi Văduva Alin Ion pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav, cu reţinerea circumstanţelor agravante». Asociaţia apreciază celeritatea cu care a fost desfăşurată cercetarea penală şi modul în care procurorul de caz a efectuat o anchetă eficientă în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene.

APADOR-CH solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române să îi comunice măsurile interne pe care le-a luat împotriva celor doi poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Târgu-Jiu şi respectiv Inspectoratului General al Jandarmeriei cu privire la jandarmul implicat în incidentul din 5 septembrie 2013 a cărui victimă a fost Ion Cucăilă .

Dollores Benezic
Nicoleta Popescu

Arhiva tag-ul pentru: Târgu Jiu

Articole

Faptele: „Simții că mor atuncea!”

Sentința: 6 ani de închisoare și câte 10.000 de euro daune morale

Realitatea: „Omul ăsta e nenorocit pe viață, nu mai poate să muncească”

Răspuns de la 112: „Venim, dar dacă nu e grav plătiți salvarea!”

Și bătut și amendat că ar fi băut o bere pe care nici n-a apucat s-o desfacă

De ce sunt bune ecusoanele cu numere pentru polițiști