Arhiva tag-ul pentru: condiții arest

Sunteți aici: / condiții arest

Articole

Raport privind vizita în Centrul de reținere și arestare preventivă Giurgiu

/în /de

La data de 6 iunie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat arestul IJP Giurgiu.

Aspecte generale, spații de deținere, personal

Centrul de reținere și arestare preventivă (CRAP) este situat la subsolul uneia dintre clădirile IPJ Giurgiu care este construită în anul 1978. Ultimele investiții majore au fost efectuate în cadrul proiectului finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014,  când au fost achiziționate saltele, paturi, aparate de aer condiționat, 2 biciclete, o bandă de alergare, 2 aparate de tracțiune. În 2018 a fost renovata camera de vizite din fonduri IPJ.

Conducerea centrului a menționat că ar fi necesare multe investiții. Se impune construirea unui nou arest, au declarat angajații, pentru că nu sunt condiții pentru o reorganizare a spațiului de deţinere existent, de exemplu nu există posibilitatea tehnica a instalării grupurilor sanitare în cameră. Există un proiect de reabilitare a IPJ Giurgiu din strada CFR 9 care include construirea CRAP-ului în cadrul respectivei unități, însă nu se cunoaște  momentul demarării acestui proiect.Personalul centrului a declarat inclusiv că se mai confruntă cu pene de curent, însă în astfel de situaţii apelează la generatorul pe care îl au.

Arestul are 7 camere de detenție (dintre care o cameră este pentru femei), un izolator nefuncțional, un grup sanitar comun, o bibliotecă, o cameră de percheziție și pentru verificarea pachetelor, o cameră de vizită cu separator pentru o singură persoană, un cabinet medical, o bucătărie, un depozit. Nu există cameră pentru vizita intimă pentru că nu există spațiu în care să poată fi amenajată această cameră. Nu au fost solicitări pentru vizita intimă, însă dacă vor exista astfel de solicitări arestații vor fi transferați la unitățile care au amenajată camera pentru vizita intimă, a declarat conducerea centrului.

Camerele de detenție au o suprafaţă de 14.57 mp fiecare și câte 3 paturi instalate în fiecare cameră.. Astfel, arestul are o capacitate maximă de custodiere de 21 de persoane. Camerele îndeplinesc dimensiunile necesare pentru a asigura cei 4 mp care îi revin fiecărei persoane conform standardelor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) însă nu au grup sanitar propriu.  CRAP Giurgiu deservește doar județului Giurgiu, ceea ce face ca în medie să fie aproximativ 15 arestați/lună (calcul pentru ultimele 6 luni). De asemenea, conducerea a declarat că a înregistrat o scădere a numărul persoanelor arestate fiindcă măsura arestului nu se mai ia dispune de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale. Prin urmare, CRAP Giurgiu nu se mai confruntă demult,  cu problema suraaglomerării.

Camerele sunt dotate cu 3 paturi separate, mochetă, un geam de dimensiuni mici care se deschide doar din exterior, masă și scaune pentru servit masa, aparate de aer conditionat, un raft pentru depozitarea alimentelor, sistem de semnalizare pentru atenţionarea agenților (becurile necesare pentru funcţionarea luminoasă a sistemului nu existau la momentul vizitei). Reprezentantele APADOR-CH au remarcat prezenta clasicei găleți în camerele vizitate. De obicei aceasta este folosită de deținuți pentru nevoile fiziologice din timpul nopții. Atât conducerea centrului, cât și arestații au negat această chestiune și au precizat că această găleată este folosită pentru resturi alimentare și clătirea vaselor (!) deşi în cameră existau şi coşuri de gunoi.

Asociația consideră că dimensiunea mică a geamurile nu asigură iluminarea și aerisirea necesare, mai ales în camerele de fumători, astfel cum era cazul uneia dintre camerele vizitate de reprezentantele asociaţiei, unde aerul era irespirabil, era o camera de gazare mai degrabă. Această problemă este din cauza faptului că geamurile nu se pot deschide din interior, au 2 rânduri de grilaje, iar în interior există o mască din metal perforată cu găuri care îngreunează aerisirea. Reeprezentanţii centrului au precizat că aerisirea camerelor se face prin intermediul sistemului de aer condiționat, însă în acel moment aparatele nu funcționau. La solicitarea reprezentantelor asociației, s-a încercat deschiderea unui aparat dintr-o cameră vizitată, însă aparatul nu funcţiona. Explicaţia angajaţilor centrului a fost că ar fi fost scos din priză tot sistemul de dimineață, dar că în general funcționează. Deținuții nu păreau convinși că au văzut vreodată aparatul în funcțiune.

Din cauza celor două rânduri de grilaje nici lumina naturală nu este suficientă şi arestații sunt nevoiți să stea cu lumina mereu aprinsă.

De asemenea, caloriferele sunt acoperite cu o mască metalică perforată. Asociația nu știe în ce măsură iarna este suficientă căldură în cameră, cu acest sistem de protecţie (mască) ce acoperă sursele de căldură.

Camerele nu sunt dotate cu televizoare pentru că instalația electrică a arestului este foarte veche și nu ar suporta o rețea TV. Este nevoie de un sistem de cablu, nu există prize. Dreptul la informare este asigurat prin intermediul stațiilor radio prezente în fiecare camera. Arestații au voie să își aducă aparate radio pe baterii dacă doresc.

Grupul sanitar comun aflat pe hol este compus din 2 dușuri, 2 WC-uri turcești și 4 chiuvete. Nu are fereastră sau aerisire, prezintă zone extinse de igrasie pe tavan, iar mirosul degajat poate fi simțit inclusiv cu ușa închisă. Grupul sanitar deservește tuturor, inclusiv personalului din arest. Singura agent femeie folosește un grup sanitar de la un nivel superior al clădirii.

Camera de izolare are 7 mp și este dotată cu mochetă și pat, însă nu era amenajată corespunzător. Conform declarațiilor conducerii, aceasta nu a fost folosită de mult timp, lucru constat și de reprezentantele APADOR-CH din cauza aerului închis din camera.

Personalul arestului este format dintr-un ofițer și 20 de subofițeri (dintre care o singură femeie) repartizați la departamentele de pază și supraveghere, escortă, asigurare drepturi (pachete, vizite). Conducerea și angajații prezenţi au declarat că nu sunt suficienți și că sunt depășiți de situație când sunt mai mult de 15 arestați. Sunt 2 persoane pe tură la supraveghere, care au mai multe responsabilități (servirea masei, îndeplinirea formalităţilor la primirea de noi persoane în arest, însoţit persoanele private la toaletă), iar dacă unul dintre ei trebuie să însoţească un arestat la vorbitor, rămâne o singură persoană pentru supraveghere. Ar fi necesar să existe 3 persoane pe tură. Problema lipsei de personal se datorează și faptului că sunt salarii mici care îi împiedică pe mulți să vină la arest, declară angajații.

Asistență medicală, hrană, igienă.

În ceea ce privește asistența medicală, aceasta este asigurată de 1 medic și 3 asistenți care deservesc inclusiv personalului din arest. Medicul este prezent între orele 8-16. Asistenții medicali lucrează în ture, pe timpul nopții asistentul medical responsabil fiind disponibil, în caz de nevoie, la apel telefonic. Când medicul este în concediu este înlocuit o data pe săptămână de un medic de la Călărași. În caz de urgență se apelează la serviciul 112. La intrarea în arest, pe timpul nopții, fiecare persoană nou introdusă este consultată de un asistent medical. Asociația consideră că ar fi necesar încă un medic întrucât se impune consult de specilitate pentru fiecare persoană introdusă în arest iar în situaţia în care medicul titular lipseşte să poată fi asigurată asistenţa medicală. Necesarul de medicamentele este asigurat prin intermediul OPSNAJ și nu sunt probleme cu aprovizionarea, astfel cum declară șeful arestului.

Consultaţiile medicale oferite persoanelor arestate se face în una din camerele de la subsol a centrului. Camera este dotată cu un pat, un dulap, un raft pentru medicamentele arestaților. Nu a fost identificată în cabinetul medical nicio trusă de prim ajutor, camera nu are fereastră și nici grup sanitar. Aerul închis din cameră indică faptul că aceasta nu este foarte des folosită. Asociația apreciază că acesta nu este un spațiu corespunzător pentru un consult medical și recomandă dotarea cabinetului medical cu trusă de prim-ajutor. 

Cele mai dese afecțiuni întâlnite la arestați sunt tulburările de comportament și dependența de substanțe psiho-active. În anul 2014 a fost ultima persoană care era în tratament substitutive cu metadonă, tratament care a fost asigurat de către Agenția Națională Antidrog. Arestul nu este aprovizionat cu metadonă.

Nu există psiholog/psihiatru pentru arestați. În cazul în care conducerea centrului consideră necesară o consiliere psihologică pentru un arestat, psihologul care deservește personalul poliţiei este solicitat prin adresă să se prezinte la arest.

Mâncarea deținuților este adusă de personalul arestului de la Penitenciarul Giurgiu. La momentul vizitei recipientele cu hrana pentru seară erau pregătite, arestații urmând să servească ciorbă, varză și macaroane cu brânză. Arestații au declarat că sunt mulțumiți de calitatea mâncării.

Arestul are o cameră numită bucătărie care deservește personalului și arestaților, unde este porționată hrana. Tot aici se află și frigiderul pentru arestați, unde fiecare deținut își pune pachetul cu numele său pe bilețel. Există un frigider şi alte dotări minime şi pentru personal. Unul dintre deținuți lucrează la spălatul vaselor.

La intrarea în arest,  persoanele private de libertate primesc pătură, cearșaf, pernă, dar și produse de igienă, dacă le solicită şi în cazul în care nu primesc de acasă. Din discuțiile cu unii deținuți a reieșit totuși că au primit doar hârtie și săpun în materie de produse igienice iar în caz de nevoie au primit şi mai multe produse igienice atunci când au solicitat.

În ceea ce privește igiena, aceștia au posibilitatea să facă duș în fiecare zi între orele 20-23, pe camere. Apa caldă este asigurată prin două boilere montate din  anul 2004. Lenjeria este spălată destul de rar, conducerea preferând să le dea un nou rând de așternuturi la o anumită perioadă de timp.

Contactul cu exteriorul, alte drepturi.

Arestații au posibilitatea să trimită scrisori. Cutia poștală se află la parterul clădirii, deci în afara arestului, prin urmare deținuții își pun singuri scrisorile la poștă, însoțiți de un agent.

Arestul are o cameră o cameră unde este bibliotecă, unde se află un raft cu 50 de cărți, un televizor și un telefon folosit de arestaţi. Asociația consideră că această camera ar trebui drastic reorganizată. Cărțile sunt vechi, nu a fost identificat niciun exemplar al Codului penal, nu oferă condiții pentru o bibliotecă. De asemenea, prezența telefonului în bibliotecă nu este oportună. Amplasarea acestuia trebuie să asigure confidențialitatea convorbirilor telefonice care evident nu poate fi asigurată atâta timp cât supraveghetorul stă în aceeași încăpere.

O dată la două săptămâni arestații au dreptul să facă o listă de cumpărături, iar personalul arestului se ocupă cu achiziționarea și distribuirea produselor. Conducerea este mulțumită de această soluție, deși asociația consideră că nu ar trebui ca personalul centrului să meargă la cumpărături. În cazul CRAP Giurgiu este un volum destul de mic de cumpărături iar angajaţii consideră că impunerea unui sistem de licitații pentru operatori economici care se asigure aceste cumpărături cum este în alte aresturi ar complica mult situația.

Curtea de plimbare are aproximativ 15 mp, cu ziduri înalte, este acoperită complet cu grilaj și parțial cu pexiglas, este dotată cu o bicicletă, o bandă de alergat și bare de tracțiune. Arestații sunt scoși la plimbare zilnic, pe camere.

Camera de vizită se află de asemenea la parterul clădirii. Aceasta are un birou, banci și separator. Camera este pentru o singură persoană. Tot aici se desfășoară și întâlnirile cu avocatul. Durata vizitei este  în medie, de 30 de minute.

Discuții cu deținuții

La momentul vizitei erau 9 arestați bărbați. CRAP Giurgiu găzduiește rar femei și minori. În 2019 a existat un singur minor.

APADOR-CH a vizitat și a discutat cu deținuții din două camere. În una din camere, reprezentantele APADOR-CH au vorbit cu trei persoane, care au declarat că au beneficiat de servicii medicale în cel mai scurt timp de când au solicitat. Când au nevoie la toaletă bat în ușă şi sunt însoţiţi de un supraveghetor la grupul sanitar. Pe ușa camerei era lipit un Regulament de ordine interioară vechi și rupt. Camera era pentru fumători și deși avea două geamuri, aerul era irespirabil.

În altă cameră reprezentantele asociaţiei au discutat cu 3 persoane de origine bulgară. Aceștia au declarat că se înțeleg oarecum bine cu personalul în engleză deşi doar unul dintre ei vorbea limba engleză și folosesc limbajul non-verbal, însă nu au beneficiat de traducător când li s-au citit drepturile. Au dreptul la o vizită pe săptămână, 1h de plimbare zilnic, de 3 ori pe săptămână convorbire telefonică. Au fost consultați de medic și au primit îngrijiri medicale când au avut nevoie.

Concluzii

APADOR-CH apreciază efortul personalului în asigurarea condițiilor de deținere și totodată reiterează recomandările menționate pe parcursul raportuluiꓽ

  • punerea în funcțiune a aparatelor de aer condiționat din camerăꓼ
  • îndepărtarea măştilor de metal perforate de la geamuri şi sursele de căldură
  • amplasarea telefoanelor într-o zonă care să asigure confidențialitatea convorbirilor;
  • suplimentarea fondului de carte cu exemplare ale Codului penal și de procedură penală și alte cărți;
  • dotarea cabinetului medical cu o trusa de prim-ajutor

APADOR-CH atrage atenția asupra condiţiilor improprii din Centru de reţinere şi arestare preventivă Giurgiu unde camerele nu sunt dotate cu grup sanitar propriu iar în astfel de situaţii Curtea a constatat că deţinuţii sunt puşi în situaţii umilitoare,  care reprezintă  o încălcare a articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante). Având în vedere că nu este posibilă recompartimentarea spaţiilor de deţinere astfel încât să existe un grup sanitar propriu şi un duş pentru fiecare cameră de deţinere, asociaţia recomandă amenajarea unui alt Centru de deţinere şi arestare preventivă Giurgiu într-un alt spaţiu, în conformitate cu standardele internaţionale.

 

 

Livia Popa

Nicoleta Popescu

Cum rezolvă România supraaglomerarea din penitenciare, la doi ani după condamnarea la CEDO

/în , , , , , /de

Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA

 

București, 26 iunie 2019

 

În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, o hotărâre pilot care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri este un angajament al României că în următorii șapte ani (2018-2024) va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.

În 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise. Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri.

În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019.

Gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

Concluzii

Așadar, construirea de noi locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO Rezmiveş şi alţii c. România.

Opinia APADOR-CH este că pentru rezolvarea problemei privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi modernizarea accelerată a celor existente. În conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare instituțională care să stimuleze reintegrarea foștilor deținuți în societate după eliberare, prin facilități la angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina recidiva.

 

Condițiile de deținere din aresturi

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere (aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova, București și Târgu Jiu.

Folosirea unor metode alternative de arest precum și investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile vizitate.

Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar fi:

  • Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi scoși la toaletă sau duș;
  • În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării și a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală și aer proaspăt;
  • În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală dedicată arestaților, ci același personal medical al Inspectoratelor județene de poliție, care acordă asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar această asistență nu este asigurată în permanență;
  • Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică, deși un procent important din populația carcerală are probleme de sănătate mintală;
  • În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri pentru arestați;

 

Condițiile de deținere din penitenciare

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătățire considerabilă.

Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deținut.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puțin înghesuit camerelor existente.

În general persistă următoarele:

  • Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau din blocurile alimentare;
  • Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;
  • Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc – cazul Miercurea Ciuc);
  • Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric;
  • Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative;
  • Lipsa unor programe eficiente de calificare a deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare;
  • Personal insuficient pentru realizarea unor activități socio-educative de care majoritatea deținuților spun că au nevoie;
  • Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără plată. În condițiile în care piața muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;
Citește pe larg analiza APADOR-CH și concluziile din vizitele de monitorizare

 

*

Aceste date, precum și analiza completă pe care o puteți citi aici, au la bază informații solicitate de APADOR-CH, în baza Legii 544/2001, de la Administrația Națională a Penitenciarelor și de la Inspectoratul General al Poliției Române, precum și observații făcute de reprezentanții asociaței în vizitele efectuate în zece penitenciare și aresturi din România.

Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de Ambasada Olandei la București.

În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om!

Prezentarea rezultatelor acestui proiect a avut loc miercuri, 26 iunie 2019, în prezența reprezentanților autorităților și a presei. Iată și câteva din intervențiile celor prezenți:

Cătălin Blejan, consilier al ministrului justiției – observațiile APADOR-CH sunt corecte, doamna ministru e direct interesată de susținerea tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea planului de măsuri la care s-a angajat statul român. Vom avea și întâlniri cu ANP pentru a vedea ce poate fi accelerat din măsurile întârziate. Între timp, din luna martie s-a mai avansat cu etapele birocratice pentru cele două penitenciare noi, respectiv s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate la unul dintre ele, cel de la Unguriu. În legătură cu preluarea clădirii de la Bumbești-Jiu, de la jandarmerie, vom relua discuțiile, însă trebuie avut în vedere că preluarea unor spații care nu au fost gândite pentru detenție, și transformarea lor în penitenciare, chiar dacă poate părea mai ieftină azi, pe termen lung se poate dovedi păgubos, întrucât ar necesita tot timpul îmbunătățiri. Mult mai eficient este să construim din start spații speciale pentru detenție, la standarde moderne.

Magda Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului – confirmăm aspectele semnalate de APADOR-CH, în rapoartele noastre de monitorizare se pot găsi aspecte similare sau în completare. În plus față de concluzia APADOR-CH, privind construcția de spații noi, considerăm că este necesară și o politică penală de reducere a pedepselor sau de găsire a unor alternative de pedeapsă cu închisoarea (muncă în folosul comunității etc). Astfel de instrumente alternative, s-a văzut, au dat rezultate la descongestionarea aresturilor.

Mihai Popescu, GRADO – susțin ideea cu politica penală. Costurile pe care le presupune actuala politică penală a statului sunt mari, plus că modul în care se mișcă lucrurile ne arată că nu vom fi gata cu locurile noi la care ne-am angajat până în 2024,  deci trebuie găsite și alte soluții. România are în acest moment una dintre cele mai mari medii ale pedepselor din Europa. O reducere cu șase luni a duratei pedepselor și scoaterea unor pedepse din categoria celor privative de libertate ar fi de natură să scadă mai rapid numărul de deținuți. Desigur, i-ar duce în sarcina probațiunii, unde sunt alte costuri. În paralel trebui regândită o strategie de reintegrare a deținuților după liberare. Ei nu se înghesuie să se angajeze după ce sunt eliberați, pe salariu minim, pentru că mai ales în marile orașe asta nu le permite să supraviețuiască. Și atunci recidivează. Ar trebui să îi calificăm în meserii din care să se poată susțină când ies, iar în timpul executării pedepsei să existe o formă de presiune asupra lor pentru a presta munci. Nu sunt de acord cu munca forțată, dar e nevoie să fie convinși de utilitatea prestației unei munci în timpul detenției.

Nadia Cantemir, avocat Baroul București – vorbim mai mult despre construirea de spații noi și de modul în care statul trebuie să se achite de angajamentele pe care și le-a luat față de CEDO, însă cred că ar trebui să vorbim despre resocializarea acestor oameni, pentru că acesta este scopul pedepsei. Calificarea lor într-o meserie care să le permită să se reintegreze social când ies…

Laurenția Ștefan, Administrația Națională a Penitenciarelor – avem această strategie de reintegrare votată în 2015 și care implică deopotrivă Ministerele educației, muncii, internelor și justiției. A demarat greu și încă se derulează, iar în 2017-2018 lucrurile au început să se miște. Va fi prelungită această strategie, însă trebuie să vă spun că am constatat că interesul societății civile (instituționalizate) în această chestiune nu este cel pe care l-am dori. Practic nu are cine să-i preia pe acești oameni după ce ies din penitenciar, nu este o preocupare din partea societății civile să-i primească.

Magda Ștefănescu, AVP – într-adevăr, cine îi supraveghează pe acești oameni după ce se eliberază e o problemă, cine îi ajută să-și găsească locuri de muncă… există agențiile de ocupare a forței de muncă…

Mihail Popescu, GRADO – există și direcțiile generale de asistență socială, în sarcina cărora ar trebui să intre, însă se întâmplă că dacă ei se stabilesc după eliberare în București sau Constanța sau orice alt oraș, dar nu au domiciliul, reședința acolo, direcția de protecție socială nu îi poate ajuta, nu e în sarcina lor. Iar numai ca să se înscrie la cantina socială le trebuie 20 de hârtii. Pe care trebuie să-i ajute cineva să le capete dacă nu-i duce mintea.

Adrian Neagoe, sindicatul lucrătorilor de penitenciar – viteza melcului cu care se petrec lucrurile în sistem vine și din legislație. De exemplu instituțiile și-au făcut un plan de investiții, în care au alocat niște sume cu forța de muncă. Or Guvernul tocmai a schimbat aceste costuri prin modificarea legislației privind salarizarea în construcții, și astfel toate planurile instituțiilor publice au fost aruncate în aer. În privința educației, penitenciarul nu poate să facă mai mult decât face școala din om. Apoi, spațiile noi apar, ați văzut și la Giurgiu corpul nou, dar personalul rămâne același, trebuie să se investească și în personal.

Serviciul de Probațiune București – După 2014 s-a mutat presiunea din sistemul penitenciar în sistemul de probațiune. Avem 100.000 de persoane în evidență, dublu sau triplu față de câți gestionam înainte de 2014, cu aproape același număr de personal. Numărul de angajați din probațiune și sediile necesare costă și asta bani… orice soluție alegi, costă!

 

Ministerul Justiției răspunde în octombrie la acest raport transmis în iunie Actualizarea planului de acțiune 2020 – răspunsurile MJ la interpelarea APADOR-CH

Raport asupra vizitei în Centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Inspectoratului Județean de Poliție Dolj

/în /de

La data de 11 iunie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J Dolj . Vizita a început la ora 10 dimineața și a luat sfârșit la ora 13. Cea mai recentă vizită a unor reprezentante APADOR-CH aici a avut loc în 2012, conform raportului de pe site-ul asociației.

Efective, personal, spații de detenție, dotări

La data vizitei C.R.A.P Dolj găzduia 22 de arestați dintre care 16 bărbați adulți, 3 femei și 3 minori (toți băieți). Arestul este amplasat la demisolul unei clădiri din incinta IJP Dolj. Spațiile de deținere ale arestului constau în 16 camere a căror suprafață totală este de 189,36 mp, excluzând grupurile sanitare amenajate în camere. Conform declarațiilor conducerii, spațiul a fost reorganizat începând cu anul 2016 pentru a atinge cei 4 mp/arestat. Capacitatea totală este de 45 de locuri (față de 85 cât era la vizita APADOR-CH din 2012), astfel rezultă o suprafață de 4,20 mp pentru fiecare persoană cazată în camerele de detenție. Conform afirmațiilor conducerii, gradul de ocupare al arestului a fost sub 50% în 2019 și de 90% în 2018. Durata șederii nu depășește  șase luni dar este în general mai mare de o lună. În situațiile foarte rare în care este atinsă capacitatea maximă, persoanele arestate sunt mutate în C.R.A.P Olt.

Personalul arestului constă în 30 de agenți (din care două femei), un singur post fiind vacant. Asistența medicală este asigurată de 4 medici și 4 asistenți ai Centrului Medical Județean Dolj al MAI. Nu activează în arest altfel de personal specializat, cum ar fi psiholog, asistent social sau educator.

De altfel, persoanele private de libertate nu desfășoară niciun fel de activitate cu excepția plimbărilor zilnice (minim o oră, maxim două). Potrivit documentelor oficiale, arestul are patru curți de plimbare (2 cu suprafață fiecare de 17,78 mp, respectiv 2 cu suprafață fiecare de 20,58 mp). Acestea arată că în anul 2017 au avut loc lucrări de hidroizolare și de refacere a pardoselii acestora și au fost confecționate copertine. Reprezentantele APADOR-CH nu au putut identifica cele 4 curți de plimbare, ci doar 3, cu suprafețe de cca. 20 mp fiecare. La momentul vizitei curțile erau neîngrijite și nu aveau niciun fel de dotări cu excepția a 4 spaliere tracțiune și o bicicletă dezafectată. Reprezentanții arestului au precizat că la începutul anului 2019 au fost achiziționate 4 biciclete fitness și o bandă de alergare, dar acestea nu fuseseră montate din cauza vremii ploioase de la începutul anului. În mod paradoxal, în documentele scrise oferite reprezentantelor APADOR-CH la sfârșitul vizitei, cele 4 biciclete fitness și banda de alergare figurează ca fiind montate încă din anul 2017. APADOR-CH recomandă C.R.A.P Dolj să pună de urgență aceste aparate sportive în funcțiune, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități recreative cât mai variate.

Organizația apreciază că, în perioada 2015-2019, C.R.A.P Dolj a desfășurat activități de reparații, ingienizări și amenajări în cadrul arestului. Cu titlu de exemplu, se pot menționa următoarele: amenajarea de grupuri sanitare în 11 camere; montarea a 16 paturi individuale și 14 ansambluri de paturi suprapuse cu saltele noi; montarea a 22 de aparate de aer condiționat; refacerea instalației de alimentare electrică a camerelor reținuților și a birourilor lucrătorilor; refacerea instalației de iluminat a camerelor deținuților. Cu toate acestea, așa cum se menționează în continuare în cuprinsul raportului, sunt necesare și alte îmbunătățiri. Persistă o serie de probleme în ceea ce privește condițiile de detenție, acest lucru datorându-se și faptului că arestul este amplasat în continuare la demisolul întunecat al clădirii. Reprezentanții C.R.A.P Dolj și-au exprimat dorința de a accesa în viitor fonduri europene pentru a construi un sediu nou în curtea I.P.J Dolj, pe care momentan o împart cu S.R.I.  Acest lucru nu este realizabil însă într-un viitor apropiat având în vedere că liniile de finanțare europeană se deschid abia în 2021, iar procesul în sine de finanțare și ulterior de construire va dura ceva timp.

Contactul cu exteriorul

Sectorul vizite și grefa sunt amenajate în două camere amplasate în exteriorul arestului propriu-zis, la etajul superior al clădirii. Ambele camere sunt dotate cu dispozitive de separare care se folosesc în toate cazurile. Unul dintre minorii cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH a precizat că nu i-a fost permisă vizita fără separator atunci când s-a întâlnit cu mama sa (și s-a plâns că nu a putut să o țină în brațe). Organizația reamintește conducerii C.R.A.P Dolj că potrivit legislației în vigoare (art. 248 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a L254/2013) vizitele în cazul minorilor trebuie să aibă loc fără separator și recomandă luarea măsurilor necesare pentru amenjarea unui astfel de loc. Este notabil că în cazul grefei, camera este dotată cu o ușă cu geam, ceea ce permite supravegherea vizuală în condiții care asigură confidențialitatea convorbirilor. Nu același lucru se poate spune și despre camera de vizite. Organizația recomandă conducerii C.R.A.P Dolj înlocuirea ușii actuale a camerei de vizită cu una cu geam sau amenajarea unei alte camere în acest scop.

Asistența medicală 

Așa cum a fost menționat deja, asistența medicală este asigurată de 4 medici și 4 asistenți ai Centrului Medical Județean Dolj ai MAI. Aceștia lucrează în ture de 8 ore și se deplasează și în afara orelor de program atunci când au loc ieșiri și intrări din arest. Pe timpul nopții asistența medicală este acordată doar telefonic. Postul de medic al arestului este vacant, fără prea multe perspective de a fi ocupat prea curând.

Cabinetul medical se află în afara incintei arestului. Atunci când persoanele ajung în arest, un medic coboară pentru efectuarea consultului la depunere, într-o cameră special amenajată în acest scop. Camera este dotată minimal: un pat, o masă, un dulap cu 40 de casete pentru medicamente- organizate pentru fiecare cameră, o trusă medicală. Unul dintre agenți a afirmat că medicamentele nu sunt distribuite de medici așa cum ar fi normal, ci de agenții de pază. APADOR-CH recomandă C.R.A.P Dolj să ia toate măsurile pentru a asigura asistența medicală continuă în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului. Cei doi medici cu care au vorbit reprezentanții organizației s-au plâns că au un program foarte încărcat și că se găsesc în situația de a fi pe de o parte medici ai polițiștilor și jandarmilor din cadrul I.P.J Dolj, și pe de altă parte medici ai persoanelor arestate. Ei au menționat că acest lucru poate fi interpretat de către aceștia din urmă, în sensul în care sunt subiectivi și nu le pot acorda atenția cuvenită.

Medicii cu afirmat că, în funcție de vârstă, cele mai des întâlnite afecțiuni în rândul arestaților sunt cele cardiace și diabetice. Minorii și tinerii sunt în general consumatori de etnobotanice, aceștia fiind trimiși la psihiatrie. Programele de tratament pentru consumatorii/foștii consumatori de droguri sunt absente, deși au existat recent cazuri de foști consumatori de droguri. Numai în luna mai 2019, arestul a găzduit 8 persoane cu antecedente de consum de droguri (7 bărbați și o femeie, 1 consumator de heroină, 7 – alte droguri). Nu au existat până acum în arest persoane cu tratament substitutiv cu metadonă sau HIV. Nu se derulează niciun program de prevenire a transmiterii infecției HIV/hepatite nici pe cale sexuală și nici sanguină. În ceea ce privește medicamentele, cadrele medicale au mai precizat că au doar strictul necesar și nu pot asigura urgențele. Pentru situații deosebite se apelează la 112 sau la alte spitale din Craiova.

Persoanele aflate în arest la data vizitei s-au declarat în general mulțumite de calitatea serviciilor medicale. Doar un arestat a reclamat faptul că nu primește îngrijire medicală pe timpul nopții dacă îl doare o măsea. Conducerea arestului a mai menționat că C.R.A.P Dolj nu mai are un stomatolog de 5 ani de zile.

Hrana arestaților

Hrana asigurată arestaților este preparată și furnizată de Penitenciarul Craiova. În general arestații au precizat că mâncarea este acceptabilă. Arestul are și un contract de colaborare cu o firmă, astfel că persoanele private de libertate pot achiziționa bunuri și alimente o dată la două săptămâni, pe baza unei liste care se predă supraveghetorului. Arestul dispune și de o bucătărie în care este depozitată vesela în care se distribuie hrana, o cambuză și 8 frigidere pentru a-și păstra alimentele primite de la aparținători. Doi arestați lucrează la bucătărie ca veselari.

În anul 2019, a existat un singur refuz de hrană. În cazurile de refuz de hrană arestatul este consultat zilnic de către medicul arestului și se solicită prezența judecătorului delegat. Acesta, care se ocupă de CRAP Dolj și de Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova și Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova.

Judecătorul delegat

Potrivit șefului arestului, care a preluat conducerea în februarie 2019, judecătorul delegat a venit doar de două ori (din inițiativă proprie). Acesta vine în arest numai dacă există solicitări exprese din partea deținuților (în ultima perioadă nu a avut astfel de solicitări), sau din când în când „pentru a se uita pe documente”. Arestații îl pot contacta telefonic, numărul de telefon al judecătorului delegat este afișat în holul arestului, pe pereții unde sunt instalate telefoanele.

Dreptul la informare, convorbiri telefonice și corespondență

Telefoanele, în număr de patru, și cutia poștală sunt amplasate în interiorul arestului, în holul de la intrare. Arestații pot comunica telefonic cu familia de trei ori pe săptămână și zilnic cu avocatul, în măsura banilor disponibili pe cartela telefonică. Spre deosebire de ultima vizită a APADOR-CH din 2012, telefoanele sunt dotate cu paravan care asigură confidențialitatea convorbirilor. Supravegherea vizuală se face din cameră alăturată prin intermediul camerelor video. Corespondența poștală este depusă personal de arestați în cutia poștală de pe hol. Dreptul la informare al arestaților este asigurat prin faptul că fiecare cameră este dotată cu televizor (racordat la un furnizor de programe prin cablu). Arestații se pot uita la ce programe aleg și fără să fie condiționați de vreun orar.

Biblioteca este amenajată în aceeași cameră folosită pentru fotografiere și amprentarea arestaților și conține în jur de 100 de volume. Reprezentanții arestului au menționat că aceasta nu prea este folosită, precizând că 30% dintre arestați sunt analfabeți. Dintre cei care știu să citească, mulți solicită Codul Penal care stă la șeful de tură și este pus la dispoziție la cerere.

Perchezița

Percheziția la depunerea în arest are loc într-un spațiu necorespunzător care afectează  dreptului la intimitate și demnitate al persoanei. Concret, percheziția corporală are loc după o perdea, într-un colț al holului care face accesul la bucătărie și punctul de triaj. Acest prim contact cu mediul arestului este destul de brutal, punând persoana într-o situație de vulnerabilitate, mai ales dacă este pentru prima oară într-un astfel de mediu. Până la amenajarea unui spațiu corespunzător asociația apreciază că percheziția ar putea avea loc în camera alăturată, unde se face consultul medical inițial, care oferă mai multă intimidate.

Vizita în camere

Din 2012 și până azi condițiile în arest s-au îmbunătățit, prin reparații, amenajări și achiziții noi (câteva menționate la începutul acestui raport). Cu toate acestea, senzația pe care o lasă C.R.A.P Dolj, probabil și din cauza amenajării sale la demisol, este una de murdărie și întunecime.

Camera 28 – femei

La momentul vizitei, în arest erau găzduite 3 femei, într-o cameră cu suprafața de 12.43 mp (2.21 mp grupul sanitar) în care erau amenajate 3 paturi. Acestea s-au declarat mulțumite de condiții, precizând că personalul arestului are grijă de nevoile lor, există apă caldă în permanență, au acces la medic când au nevoie.

Camerele de adulți bărbați

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat două camere în care erau cazați majoritatea bărbaților. În camera 27, cu o suprafață de 32,11 mp se aflau cazate 6 persoane și erau amenajate 9 paturi. Camera 23 găzduia 5 persoane într-un spațiu de 25,69 mp și o capacitate de 8 paturi. Ambele camere erau insuficient iluminate natural și aerul era irespirabil din cauza grupului sanitar din cameră (WC și duș din PVC, fără ușă). APADOR-CH apreciază faptul că s-au găsit fondurile necesare în 2016 pentru a amenaja grupuri sanitare în camerele de deținere. Cu toate astea, organizația consideră absolut necesar ca acestea să fie dotate cu uși și igienizate periodic. De asemenea, organizația recomandă conducerii arestului să găsească un loc unde arestații își pot usca rufele. Deși există o mașină de spălat, multe persoane își spală hainele în cameră, unde le și usucă, lucru care contribuie la atmosfera înăbușitoare și pune în pericol sănătatea arestaților.

Bărbații arestați au comunicat reprezentantelor APADOR-CH că sunt mulțumiți de condițiile de detenție, cu unele excepții. Unii dintre ei s-au plâns că nu primesc decât săpun și hârtie igienică în fiecare lună și nici produse pentru curățarea camerei. De asemenea, aceștia au menționat că grupul sanitar degajă un miros urât, aspect confirmat și de reprezentantele APADOR-CH.

Camera minorilor

La momentul vizitei, arestul găzduia și 3 minori băieți și un tânăr de 19 ani. Două dintre persoane fuseseră aduse cu o seară înainte. Aceștia s-au plâns reprezentanților organizației că nu primiseră până la acel moment produse igienice. În legătură cu acest aspect, șeful arestului a precizat că minorii „abia sosiseră” și personalul nu avusese timp până în acel moment să le înmâneze necesarul, dar că urmau să o facă, întrucât „avem dulapul plin”. Minorii s-au mai plâns și că în cameră miroase foarte urât din cauza canalizării (același tip de grup sanitar din PVC, fără ușă).

În ceea ce privește camera de izolare, șeful arestului a precizat că de ceva vreme camera de luat vederi instalată nu funcționează întrucât nu s-au găsit fondurile necesare reparării acesteia. Având în vedere costurile foarte mici implicate, APADOR-CH recomandă luarea tuturor măsurilor pentru remedierea acestei situații.

Concluzii și recomandări:

APADOR-CH constată că Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J Dolj a rezolvat problema supraaglomerării existentă la momentul ultimei vizite în anul 2012. În momentul de față fiecărei persoane arestate îi revin 4,2 mp. De asemenea, este de apreciat că, mai ales în ultimii 4 ani, au fost alocate fonduri pentru reparații, igienizări și amenajări, în vederea îmbunătățirii condițiilor de detenție.

APADOR-CH recomandăꓽ

  • Dotarea cu uși a grupurilor sanitare din camerele de deținere și igenizarea lor periodică.
  • Remenajarea sectorului vizite pentru minori astfel încât vizitele să aibă loc fără separator, potrivit legislației în vigoare.
  • Instalarea de urgență a celor 4 biciclete de fitness și a bandei de alergare în curțile de plimbare, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități recreative cât mai variate.
  • Să ia toate măsurile pentru a asigura asistența medicală continuă în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.


Livia Popa
Georgiana Gheorghe

Raport privind vizita în Centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Inspectoratului Județean de Poliție Galați

/în /de

La data de 21 Mai 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat arestul IJP Galați. Anterior, acest Centru a fost vizitat de APADOR-CH în anul 2012, conform raportului de pe site-ul APADOR-CH.

  1. Spații de deținere – amplasament și dotări

Centrul de reținere și arestare preventivă (CRAP) este situat în incinta inspectoratului și ocupă trei niveluri ale unei aripi a clădirii. Aripa în care se află în prezent arestul a fost supusă unor lucrări de renovare și modernizare (zugrăvire, modernizarea și igienizarea grupurilor sanitare, mobilier nou, saltele, aer condiționat, camere de supraveghere) care s-au finalizat în iunie 2018. Încă de la început, directorul CRAP a menționat că există unele aspecte nefuncționale ale centrului, motivând că proiectul are o perioadă de garanție de doi ani, timp în care nu se pot efectua modificări sau amenajări de natură să afecteze planul iniţial al acestuia.

Clădirea are la demisol o bibliotecă, mai multe camere administrative, unde există și o mașină de spălat și uscătorie pentru deținuți. La parter sunt 6 camere de detenție, o cameră de vizită cu separator, un cabinet medical și două curți de plimbare. La etajul 1 se găsesc 6 camere de detenție și unizolator.

Cele 12 camere de detenție au câte două sau patru paturi suprapuse. În cele cu câte două paturi suprapuse este cazat câte un arestat, iar în cele cu câte 4 paturi sunt câte 3 arestați. Conform conducerii, arestul are o capacitate maximă de custodiere de 28 de persoane. Dimensiunile camerelor cu două paturi variază de la 7.10 mp la 7.77 mp (fără grupul sanitar, care ocupă aproximativ 1mp), iar cele cu patru paturi au 10.32 mp – 10. 67 mp (fără grupul sanitar – 1mp). Pentru că nu toate paturile erau ocupate, la momentul vizitei fiecărei persoane cazate în arest îi reveneau în medie 3.50 mp (în cazul camerelor cu 4 paturi), mai puțin decât cei 4 mp care ar trebui, la nivel minimal, să revină unui deținut conform standardelor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT).

Conducerea susține că paturile „suplimentare” nu pot fi îndepărtate din cauza garanției proiectului, care nu permite modificări substanțiale asupra clădirii. Asociația consideră că proiectul ar fi putut să prevadă din start amplasarea unui număr de paturi mai mic, pentru respectarea normei de spațiu, de vreme ce modernizarea centrului a fost efectuată tocmai pentru a se alinia standardelor CPT. Arestul IJP Galați este, așadar, oarecum aglomerat, raportat la numărul de paturi și de persoane, însă APADOR-CH observă că situația este cu mult îmbunătățită față de vizita din 2012, când, conform conducerii de atunci, existaseră și situații în care au dormit câte două persoane în același pat.

Grupurile sanitare din fiecare cameră au aproximativ 1mp, sunt placate cu gresie, faianță, au un WC turcesc deasupra căruia este amplasat un duș. În camerele vizitate arestații astupaseră orificiul WC-ului cu PET-uri umplute cu apă pentru a stopa mirosul de canalizare, situație asemănătoare cu cea din 2012. Camerele mai au câte o chiuvetă cu oglindă din material antivandalizare, amplasate în afara grupului sanitar. De asemenea, au fost dotate cu ferestre mari, din termopan, fixe, la care numai partea superioară se rabatează. Asta permite pătrunderea în camere atât a luminii naturale cât și a aerului, o îmbunătățire evidentă față de 2012. Geamurile ferestrelor sunt sablate astfel că nu permit contactul vizual cu mediul exterior. Camerele nu sunt dotate cu mese. Pe lângă paturi, unele camere au televizoare funcționale (unele aduse de arestați, altele din dotarea CRAP). În camerele cu două paturi (pentru o persoană) nu sunt televizoare. Întrebat dacă și-ar dori un televizor, unul dintre deținuți a mărturisit că a cerut dar i s-a spus că nu se poate. Șeful arestului a motivat că există riscul ca persoanele cazate singure să folosească cablul de la TV ca să se sinucidă. Asociația apreciază totuși că dreptul la informare a deținuților trebuie să fie respectat și este necesar un televizor, mai ales în camerele cu o singură persoană.

Camera de izolare este prevăzută cu un singur pat, însă nu respectă condițiile pentru un izolator și nici nu poate fi amenajat mai devreme de iunie 2020, din același motiv al garanției proiectului. Aceasta nu era folosită la momentul vizitei și urmează să fie amenajată după expirarea termenului de doi ani de garanție, astfel cum a declarant șeful arestului.

  1. 2. Efective și personal

La momentul vizitei în centru se aflau 20 de bărbați arestați, dintre care 3 minori. Alți arestați fuseseră distribuiți în centre vecine, astfel: o persoană transferată la CRAP Tulcea, trei persoane la CRAP Vrancea și șase la Brăila. Şeful arestului a declarat că se dorește să fie în permanență câteva locuri libere în arest, pentru situații urgente. CRAP Galați găzduiește ocazional femei, însă pentru perioade scurte de timp. Acestea sunt transferate de regulă în penitenciarele sau aresturile apropiate care au secții speciale pentru femei. CRAP Galați are printre angajați și femei, care pot asigura paza și supravegherea în cazul în care există femei arestate. În lipsa acestora, femeile agenți se ocupă mai mult de partea administrativă, de pachete și vizite.

Personalul arestului este format din șeful de arest și 28 de agenți (dintre care 6 femei), repartizați la departamentele de pază și supraveghere, escortă, asigurare drepturi (pachete, vizite).

Arestul dispune pentru transport de 3 dube pentru categoria D (tip maxi-taxi) și o Dacie Logan modificată, cu rampă și gratii. Urmează să mai primească încă una de acest fel.

Arestul nu are dotările necesare pentru audiere video.

  1. Hrană, asistență medicală, igienă.

Cabinetul medical este situat la parter, într-o încăpere de 7.10 mp, dotat cu masă, pat și un dulap pentru medicamente. Nu dispune de grup sanitar. Personalul medical este format din 3 asistenți medicali și un doctor, care este și șeful Centrului Medical Județean. Centrul Medical Județean se află în subordinea Direcției medicale din MAI și asigură servicii personalului IJP și deținuților din arest. Nu există asistență medicală permanentă în arest. Zilnic în CRAP este prezent un asistent timp de patru ore/zi și medicul timp de 2 două ore. În caz de urgență se apelează numărul unic 112. Medicul și asistentul cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au spus că la finalul anului va fi angajat încă un doctor.

Toţi deținuții sunt consultați medical la intrarea în arest. Arestul are un protocol cu Spitalul Județean Sf. Andrei, care de asemenea asigură servicii medicale pentru deținuți, la nevoie. Afecțiunile stomatologice și cele de sănătate mai complexe sunt tratate la spitalele publice. Arestul nu acoperă intervenții stomatologice complexe, deținutul plătește pentru acestea. Pentru distribuirea medicamentelor pe timpul nopții, cât nu este asigurată asistența, medicul și asistenții lasă plicurile cu medicamente în sarcina agenților de pază. Conform personalului medical, nu au existat situații în care arestații să aibă nevoie de medicamente și să nu primească.

Cele mai dese afecțiuni întâlnite la arestați sunt tulburările de comportament și dependența de substanțe psiho-active. Arestul nu a avut, însă, cazuri de arestați aflați în tratament substitutiv cu metadonă. În caz de sevraj procedura impune informarea și punerea deținutului în legătură cu Agenţia Naţională Antidrog (ANA).

Nu există psiholog/psihiatru pentru deținuți. În principiu medicii sunt cei care atrag atenția asupra unui deținut care ar putea avea nevoie de consiliere psihologică și acesta este trimis la psihologul care deservește personalului din arest. În cazuri psihiatrice aceștia sunt consultați la Spitalul Militar Galați. Deținuții nu primesc prezervative pentru că șeful arestului consideră că nu sunt necesare, având în vedere că sunt numai bărbați. A existat un singur arestat care a afirmat că este homosexual și a fost pus singur într-o cameră. Asociația consideră totuși utilă aprovizionarea cu prezervative în scopul prevenirii bolilor cu transmitere sexuală. La intrarea în arest se face testare pentru TBC prin programul național de sănătate. Nu se fac teste pentru HIV, dar a existat de asemenea o persoană care a declarat că are HIV și a fost cazată singură în cameră. Șeful arestului a declarat că a fost achiziţionată o lampă de sterilizare bactericidă pentru cazuri de TBC, hepatită.

Cazarmamentul este oferit la intrarea în arest și este format din pături, cearșaf, pernă, și produse de igienă. Cu toate acestea, din discuțiile cu unii deținuți a reieșit că au primit produse de igienă insuficiente (doar hârtie și săpun) sau nu au primit deloc. Șeful centrului a declarat că de multe ori aceștia vin cu produsele de acasă, dar sunt întrebați dacă le vor totuşi și pe cele oferite de centru. Majoritatea au declarat că au primit, la cerere, produse pentru curățarea și igienizarea camerei. Unii au menționat că păturile sunt mici și foarte vechi, neigienizate și că nu le-au putut folosi. Pentru arestați există o mașină de spălat, în grupul sanitar al personalului, unde se pot de asemenea usca și hainele arestaților.

O problemă pe care reprezentantele APADOR-CH au identificat-o a fost cea referitoare la apa caldă. În prezent centrul are 2 boilere care încălzesc apă. În urma conversațiilor cu arestații, cei din camerele de la parter spuneau că au apă caldă tot timpul, iar cei de la etajul 1 spuneau că au apă caldă doar 30 minute dimineața, din cauza defecțiunii unuia dintre boilere. Șeful arestului a declarat că apă caldă este în permanență în toate camerele, mai puţin când boilerele se golesc și trebuie să încălzească din nou apă. El spune că atunci apa este călâie, dar nu rece. Totuși, nefiind clar dacă arestații s-au plâns întemeiat sau pur și simplu nu știu să încerce să vadă dacă a revenit apă caldă mai târziu, directorul centrului a admis că situația se va îmbunătăți pentru că în acest an se vor achiziţiona și instala 14 centrale termice, care vor asigura și încălzirea centrului pe timp de iarnă, întrucât regia de termoficare a orașului a dat faliment.

Hrana este furnizată de Penitenciarul Galați și transportată cu mașina arestului. Arestații cu care reprezentantele APADOR-CH au vorbit au declarat că mâncarea este satisfăcătoare, dar preferă să mănânce de acasă.

  1. Contactul cu exteriorul, alte drepturi.

La parter, pe holul care asigură accesul către cele două curți de plimbare, se află cutia poștală, unde deținuții au posibilitatea să își pună singuri scrisorile. Corespondența pe care o primește un arestat este înregistrată la secretariat. Persoana arestată își desface scrisoarea în prezența supraveghetorului.

Tot pe holul de la parter există două terminale telefonice pentru arestați, fără panou izolator. APADOR-CH consideră că amplasarea acestora pe un hol circulat, de acces, în apropierea biroului supraveghetorului, nu oferă suficientă intimitate astfel încât arestaților să li se respecte confidențialitatea convorbirilor.

În camera de vizită cu separator are loc și deschiderea pachetelor de către agent, în prezența arestatului și a vizitatorului, pachetul fiind înmânat prin intermediul unui orificiu din separator. Minorii beneficiază de vizite într-una dintre jumătățile camerei de vizită, fără separator. Nu există cameră pentru vizita intimă, nici nu au existat solicitări. Conducerea a menționat că dacă va exista solicitare, vor fi transferați la unități care au această dotare.

Curțile de plimbare (una de 19.89 mp și alta de 14.94 mp) sunt mai degrabă camere de plimbare, astfel cum le numește și șeful arestului. Sunt spații cu ziduri de ciment, înalte de peste 2m, cu o porțiune liberă în partea superioară, imediat sub acoperiș, pentru a permite aerului să circule. Curțile sunt acoperite complet cu un grilaj și cu plexiglas, ceea ce îi împiedică aproape în totalitate pe deținuți să vadă cerul. Asociația consideră că acesta este un spațiu mai degrabă ermetic, care nu oferă condiții prielnice pentru plimbarea deținuților și nici pentru desfășurarea unei alte activități decât mersul. APADOR-CH recomandă o reamenajare și o dotare a curților, eventual cu un aparat sportiv (un coş de baschet, bare orizontale pentru tracțiuni). De asemenea, ar fi utilă amplasarea unui ceas pe peretele curții. Un arestat recent intrat în centru era vizibil dezorientat de tot ce i se întâmpla și le-a spus reprezentatelor APADOR-CH că de atunci nu știe niciodată cât e ceasul întrucât nu avea ceas decât pe telefon. Plimbarea are loc zilnic, timp de o oră, pe camere.

Biblioteca arestului este situată la subsol și are aproximativ 100 de cărți (beletristică, romane de aventură, volume de poezii). Camera are în jur de 7mp, cu o fereastră mica și un birou. Deținutul poate să ceară să fie adus la bibliotecă sau îi poate cere agentului de poliție o carte pe care vrea să o împrumute. Reprezentantele APDOR-CH nu au identificat exemplare ale Codului Penal, deși directorul centrului a spus că este cea mai solicitată carte. De altfel, unul dintre deținuți a afirmat că și-ar dori să-și cumpere unul. Mirosul de vopsea proaspătă și aerul închis denotă faptul că această încăpere nu a fost foarte des folosită după renovare. Asociația consideră necesară suplinirea fondului de carte, în special cu cărți de drept.

Arestul nu are magazin. În măsura în care deținuții dispun de bani, o dată la două săptămâni fiecare are dreptul să facă o lisă de cumpărături, în limita a 2l lichide, 20kg alimente, 6kg fructe/legume. Acestea sunt achiziționate de către personalul arestului, din oraș. Pe fiecare etaj există câte un frigider funcțional, pentru arestați. Șeful arestului a menționat faptul că este într-adevăr o problemă cu această metodă de aprovizionare prin intermediul personalului, pentru că există riscul ca agenții să piardă din autoritate în fața deținuților și să fie văzuți asemenea curierilor. Au existat discuții pentru apelarea la operatori comerciali însă nu este posibil pentru că bugetul deținuților este imprevizibil, iar operatorii impun constanță și stabilitate. În plus, nu există criterii pentru alegerea unui operator comercial, nu există prevederi în acest sens. Șeful arestului a declarat că ar fi util să se stabilească prin Ordin la nivel național un agent economic sau o soluție unitară.

La momentul vizitei, minorii, în număr de 3, erau cazați în camere cu persoane majore. Explicația șefului de centru a fost că unul dintre ei și-a dorit în mod expres asta, iar ceilalți doi erau închiși pentru aceeaşi faptă și nu puteau sta împreună. Potrivit art. 117 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, minorii trebuie cazati împreună și separat de persoanele majore.

În contextul alegerilor europarlamentare, șeful arestului a declarat că a existat un proces de informare a deținuților, dar nu și-a exprimat nimeni dorința de a vota. În alți ani, arestul a luat legătura cu BEC, a transmis lista cu persoanele care vor să voteze și li s-a pus la dispoziție urna mobilă.

  1. Discuții cu deținuții

APADOR-CH a vizitat și a discutat cu deținuții din patru camere. În una din camerele de la parter, reprezentantele APADOR-CH au discutat cu trei persoane, care au declarat că sunt mulțumite de condiții pentru că stau într-o cameră renovată, au apă caldă mereu, agenții întreabă în fiecare dimineață dacă au nevoie la medic, li se spală lenjeriile de pat când au nevoie, au primit produse de igienă și de curățare a camerei, este respectată ora de plimbare.

În altă cameră a fost găsită o singură persoană, care a cerut să fie mutată singură din motive de sănătate. Arestatul era de asemenea mulţumit de condiții, mai puțin de lipsa apei calde, a faptului că nu poate cumpăra mâncare gătită și de dimensiunile mici ale curții de plimbare. A declarat că i se dă tratament medicamentos când are nevoie și că a primit la venirea în arest doar hârtie și săpun, fără alte produse de igienă.

Într-una din camerele de la etajul 1 erau la data vizitei două persoane, dintre care unul minor. Acesta a declarat că i s-au explicat drepturile la sosire, a fost consultat de medic. Celălalt arestat a declarat că la CRAP Galați sunt condiții mai bune decât la alte centre și că se înțelege bine cu minorul, că îl consideră ca pe fiul lui. Camerele sunt prevăzute cu sonerie prin care deținuții pot chema agentul supraveghetor de pe etaj, iar acesta răspunde prompt solicitărilor în general.

Alți deținuți au fost găsiți în camera de plimbare. Aceștia au declarat de asemenea că au fost consultați de un medic la intrarea în arest (unul dintre ei, minor, avea probleme cu dantura și a primit calmante pentru durere până ce avea să fie dus la stomatolog – făcuse o cerere în acest scop), li s-au citit drepturile la venirea în centru, personalul a avut o atitudine profesionistă. Doi dintre ei au spus că nu au primit însă produse de igienă, astfel că a trebuit să îşi cumpere.

  1. Chestiuni de procedură – încătușarea și percheziția

Înbtrebat de către reprezentantele APADOR-CH în legătură cu practica de încătușare a arestaților, directorul centrului a declarant că aceștia sunt încătușați de fiecare dată când ies din arest (la instanță și alte activități penale), în concordanță cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora, aprobat prin Ordinul MAI nr. 14/2018. Regulamentul permite încătușarea „pe timpul deplasării la organul judiciar sau pe timpul transferului, ca măsură de prevenire a evadării, în cazuri temeinic justificate‟. Directorul centrului a declarant că deținuții se încadrează în aceste cazuri temeinic justificate pentru că majoritatea dintre ei se află „în executarea unei măsuri preventive privative de libertate dispuse pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, în considerarea faptului că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.‟ Prin urmare, Regulamentul este oarecum permisiv cu măsura încătușării.

Camera șefului de schimb, situată la parter, este cea în care se face și percheziția corporală a arestatului, la momentul aducerii. Încăperea este prevăzută cu cameră de supraveghere, la fel ca toate holurile și curțile de plimbare. Şeful centrului a declarat că arestatului îi este respectată intimitatea și demnitatea în momentul controlului corporal.

  1. Concluzii și recomandări

Arestul este vizibil schimbat față de ultima vizită APADOR-CH, proaspăt renovat, grupuri sanitare modernizate, geamuri termopan, sistem de ventilație pe hol și în camere. Deținuții mărturisesc în mare parte că sunt mulțumiți de condiții.

APADOR-CH apreciază toate îmbunătățirile efectuate și efortul personalului în asigurarea condițiilor de deținere și totodată reiterează recomandările menționate pe parcursul raportuluiꓽ

  • telefoanele să fie amplasate într-o zonă care să asigure confidențialitatea convorbirilor;
  • asigurarea produselor igienice la intrarea în arest pentru toți deținuțiiꓼ
  • dotarea camerelor cu câte o masă;
  • amplasarea unui ceas în curțile de plimbare;
  • suplimentarea fondului de carte cu exemplare ale Codului penal și de procedură penală și alte cărți;
  • amplasarea televizoarelor în camerele de o persoană;
  • reamenajarea curților de plimbare astfel încât să existe măcar o parte a acoperișului liberă;
  • dotarea curților de plimbare cu un echipament minim pentru activități fizice.

Nu în ultimul rând, și cu ocazia acestei vizite APADOR-CH atrage atenția asupra unei probleme sistemice încă nerezolvată: accesul limitat la servicii medicale pentru persoanele cu tulburări psihice. Reamintim statului român că trebuie să găsească soluții pentru implementarea hotărârii CEDO în cauza Țicu c. României în care Curtea a constatat că lipsa accesului la tratament și servicii medicale pentru deținuții cu boli psihice reprezintă o încălcare a articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante).

 

Dollores Benezic

Livia Popa

Raport asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Miercurea Ciuc

/în /de

La data de 2 aprilie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă Miercurea Ciuc. (CRAP)

Particularități, efective, investiții

Centrul de reținere primește persoane doar din aria teritorială a județului Harghita.

La momentul vizitei, în CRAP erau 11 persoane private de libertate, toți bărbați. Conform reprezentanților prezenți, în ultima perioadă se constată o scădere a numărului persoanelor din Centrul de reţinere, fiind emise de către instanţă mai puţine mandate de arestare preventivă şi mai multe măsuri de arest la domiciliu şi control judiciar. Din martie 2018 şi până în prezent au fost în medie 5 persoane în Centru de reţinere, existând chiar și perioade fără niciun arestat. Capacitatea declarată este de 21 de persoane (raportată la numărul de paturi instalate în cele 11 camere ale arestului).

Schema de personal prevede, în prezent, 16  funcţii dintre care:  15 de agenți și un șef de arest. La data vizitei erau vacante 4 posturi de agenți.

Cele 11 camere, toate situate la parter, au suprafeţe cuprinse între 6,72 mp (cea mai mică) şi 18,76 mp (cea mai mare). Există 7 camere cu 2 paturi, 3 camere cu 1 pat şi 1 cameră cu 4 paturi.

În anul 2016, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu tâmplărie de tip termopan, au fost achizionate paturi şi saltele noi.

Conform reprezentantului Centrului de reținere și arestare preventivă, s-au realizat în perioada 2017-2018 reparații uzuale care au constat în igienizarea și văruirea spațiilor de deținere.

Toate cele 11 camere ale arestului necesită investiţii urgente, având în vedere că nu au fost deloc reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii sanitare ruginite și condiții precare de igienă. Există două grupuri sanitare, pe hol, unul folosit de femei (folosit şi de personalul centrului) şi un grup sanitar folosit de bărbaţii privaţi de libertate. Acesta din urmă este dotat atât cu wc-uri de tip turcesc cât şi cu duşuri deasupra wc-urilor. Există şi 3 chiuvete.  WC-urile sunt blocate cu peturi de plastic pentru că mirosul de canalizare este pătrunzător şi greu suportabil. Toate instalaţiile sanitare sunt ruginite, vechi şi parţial funcţionale.

Dotările din camerele de deţinere sunt minime: în afară de paturi, există o masă însă niciun scaun pentru a putea fi folosit în cazul în care persoanele private de libertate ar dori să mănânce la masă. Acestea au confirmat că au solicitat să le fie adus măcar un scaun, însă totul a rămas la stadiul de promisiuni. Întrebați despre acest lucru, reprezentanții centrului au spus ca se tem că ele ar putea fi folosite în scop de auto vătămare corporală.

Din „dotarea” fiecărei camere nu lipseşte o găleată de plastic care este utilizată de persoanele private de libertate pentru a-şi satisface nevoile fiziologice pe timpul nopţii. Deţinuţii au precizat că dacă bat în uşă în timpul nopţii supraveghetorul vine să le deschidă pentru a folosi grupul sanitar dar, doar dacă au o urgenţă, însă în mod obişnuit nu doresc să deranjeze şi preferă să „utilizeze” găleata în intervalul orar 22.00- 6.00.

Surprinzătoare au fost explicaţiile reprezentanţilor din Centru care au afirmat că dispozitivele de deschidere a camerelor de deţinere se află la ofiţerul de serviciu din sediul poliţiei şi nu la supraveghetorul care asigură paza în timpul nopţii în Centru. Dacă există o solicitare din partea unui deţinut, în sensul că doreşte să meargă la toaletă în intervalul 22.00- 6.00, atunci ofiţerul de serviciu este contactat de către lucrătorul din arest, acesta se deplasează în arest, deschide uşa camerei de deţinere, aşteaptă să se reîntoarcă în cameră persoana privată de libertate, după ce a folosit grupul sanitar de pe hol, apoi închide uşa şi revine la postul său din clădirea poliţiei.

Asociaţia atrage atenţia că folosirea unei găleţi pentru satisfacerea nevoilor fiziologice în timpul nopţii reprezintă un tratament inuman şi degradant în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Reprezentanţii CRAP au prezentat proiectul de Modernizare şi reabilitare totală a Centrului. Acesta a fost realizat şi apoi actualizat încă din anul 2017. În anul 2018 a fost lansată şi procedura de achiziţie în SEAP, însă a fost respinsă de 3 ori aplicaţia, fiindcă nu a fost conformă cu procedura. Pentru această investiţie, în valoare de aproximativ 440.000 de euro, au fost alocate fonduri prin credit de angajament pentru anul 2018, dar contractul de achiziţie nu fusese încheiat până la sfârşitul anului 2018, prin urmare procedura este blocată în prezent, până la alocarea bugetului pentru anul 2019.

Proiectul de modernizare a CRAP Miercurea Ciuc este unul complet, care va cuprinde: lucrări de amenajare şi recompatimentare a spaţiilor de deţinere, inclusiv spaţiile; înlocuirea grupurilor sanitare în fiecare cameră, schimbarea tuturor instalaţiilor sanitare, electrice, un nou sistem performat de supraveghere, sistem de telefonie, dar şi un nou mobilier.

Asociaţia solicită continuarea demersurile de achiziţie, imediat ce bugetul pe anul 2019 va fi operaţional, având în vedere starea spaţiilor de deţinere care necesită investiţii urgente şi de amploare.

Camerele de deţinere nu sunt dotate cu prize, și nu au aparate TV,lucru de care s-au plâns persoanele private de libertate cu care au vorbit reprezentantele asociației). Există o singură staţie radio care difuzează muzică în timpul zilei, de la un post de radio local, ales de supravheghetor, şi care se aude în toate camerele.  La solicitarea deţinuţilor acest sistem de radio poate fi închis.

Cabinetul medical

În incinta Centrului de reţinere, în zona amenajată de la demisol,  este amplasat cabinetul medical care deservește CRAP Miercurea Ciuc.

La momentul vizitei, din discuţia cu doamna doctor, personalul cabinetului medical era compus din 3 medici: medicul şef cu un program zilnic 8-16, 2 medici care asigură servicii medicale în sistem de gardă, în ture – care sunt apelaţi de acasă şi vin, în caz de nevoie –  şi un singur asistent medical. Cabinetul medical are dotări medicale minime, iar în caz de urgenţe se apelează la serviciul de urgenţă 112. Medicul Centrului de reţinere a precizat că afecţinile cele mai întâlnite sunt: tulburările de comportament şi afecţiunile cardiace. A existat un singur consumator de droguri în decurs de 1 an.

Total neobişnuită este poziţionarea aparatului telefonic întâlnit în cabinetul medical, folosit de deţinuţi pentru a purta convorbiri cu exteriorul. Poziţionarea aparatului telefonic este total nepotrivită atât prin locaţia aleasă – în cabinetul medical – dar şi prin faptul că nu se poate asigura o supraveghere vizuală a celor care îl folosesc. Toţi arestații care au discutat cu reprezentantele asociaţiei au afirmat că supraveghetorul stă în cabinetul medical, pe scaun, lângă telefon, neasigurându-se astfel dreptul la confidenţialitatea convorbirilor telefonice.

Activități, contacte cu exteriorul, alte drepturi

Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au afirmat că stau,  de regulă, între 1 şi 2 ore în curtea de plimbare. În cadrul Centrului, există o singură curte de plimbare de aproximativ 18 mp,  dotată cu o bicicletă primită prin proiectul finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 şi o băncuţă. Curtea are un acoperiş din plexiglas, pe o treime din suprafața curții, astfel încât să poată fi utilizabilă indiferent de anotimp.

Camera pentru acordarea dreptului la vizită intimă nu există.

Persoanele din Centru de reţinere au confirmat că au primit la momentul intrării în arest doar hârtie igienică, nu și restul produsele igienice obligatorii (un săpun, o spumă de ras, şi un aparat de ras de unică folosinţă).

Concluzii și recomandări

APADOR-CH a constatat că au fost iniţiate proiecte de reabilitare a acestui Centru, în sensul alinierii la standardele internaţionale privind spaţiile în care sunt private de libertate persoane. Eforturile trebuie însă continuate pentru a finaliza proiectele menționate în cuprinsul raportului, având în vedere că în prezent acest Centru nu respectă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comitetului european pentru prevenirea torturii și pedepselor inumane și degradante (CPT).

Solicităm autorităţilor competente alocarea, cu prioritate a fondurilor necesare reabilitării CRAP Miercurea Ciuc.

Nicoleta Popescu

Georgiana Gheorghe

Raport asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr.1 Bucureşti

/în /de

La data de 19 martie 2019, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București (CRAP 1) cunoscut publicului ca Arestul central. Anterior acest Centru a fost vizitat în anul 2016, conform raportului de pe site-ul APADOR-CH.

Particularități, efective, investiții

Arestul central rămâne în continuare cel mai mare din București și are rol de coordonare a activității tuturor celorlalte aresturi. Centrul de reținere asigură transferul persoanelor private de libertate la toate centrele de reținere și arestare preventivă situate pe raza Capitalei şi a judeţului Ilfov (unde nu există nicio unitate de arest),  la unități penitenciare de pe raza teritorială a Municipiului București și Ilfov și se ocupă cu distribuirea hranei de la Penitenciarul Rahova către toate centrele de reținere din București.

La momentul vizitei, în CRAP 1 erau 54 de persoane private de libertate, dintre care 40 bărbați (4 minori)  și 14 femei. Conform reprezentantului Centrului de reținere, în ultima perioadă se constată o scădere a numărului persoanelor din Centrul de reţinere, fiind emise de către instanţă mai puţine mandate de arestare preventivă şi mai multe măsuri de arest la domiciliu şi control judiciar. Din martie 2018 şi până în prezent nu au fost mai mult de 65 de persoane în Centrul de reţinere deşi capacitatea sa este de 88 de persoane (47 bărbaţi şi 41 femei la o medie de 4mp/ persoană. )

Ca o noutate, după ultima vizită de monitorizare a Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) şi la recomandarea acestui organism din cadrul Consiliului Europei, s-a hotărât, la finalul anului 2018, ca la CRAP 1 să fie cazaţi toţi minorii care execută un mandat de arestare preventivă de pe raza teritorială a municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. Din luna februarie 2019 minorii au fost mutaţi la CRAP 1. Anterior acestei decizii, minorii erau privaţi de libertate în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) nr. 12 din incinta Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Feroviare Bucureşti. Asociaţia consideră că măsura de a muta minorii în CRAP 1 este una bună pentru minori, care beneficiază astfel de condiţii de deţinere la standarde internaţionale. La data vizitei, în CRAP 1 se aflau 4 minori, toţi băieţi.

Schema de personal prevede, în prezent, 94 de funcţii dintre care:  85 de agenţi de poliţie,  5 funcţii de ospătari (personal contractual) şi 4 funcţii personal administrativ. În prezent sunt neocupate 5 poziţii (3 agenţi de poliţie şi 2 ospătari). Asociaţia constată că în anul 2016 erau 44 de agenţi de poliţie care deserveau întregul Centru cu un număr mult mai mare de persoane private de libertate iar în prezent numărul agenţilor aproape s-a dublat. Inclusiv reprezentanţii Centrului au confirmat că resursa umană a fost completată cu noi absolvenţi ai şcolii de agenţi de poliţie „Vasile Lascăr” – Câmpina şi în prezent personalul existent este suficient.

Conform reprezentantului Centrului de reținere și arestare preventivă nr. 1, la nivelul Centrului s-au realizat în perioada 2017- 2018 investiții care au constat în reabilitarea totală a demisolului şi dotarea corespunzătoare a celor 18 camere de deţinere din demisol. Rămâne nereabilitat parterul, cu cele 11 camere în care sunt cazate femeile arestate.

Demisolul – zona de arest bărbați

Toate cele 18 camere de la demisol, în suprafaţă totală de 208,01 mp au fost complet reabilitate şi date în folosinţă în aprilie 2018. Cele 18 camere de la demisol sunt structurate astfel: 5 camere cu suprafeţe între 8, 46 mp (camera DS 18) şi 9,15 mp (camera DS 15) unde sunt instalate câte 2 paturi sau chiar un pat şi 13 camere cu suprafeţe între 13,42 mp (camera DS 9) şi 14,56 mp (camera DS 8) unde sunt instalate 3 paturi sau 4 paturi.

Lucrările au constat în: schimbarea instalaţiilor sanitare şi a obiectelor sanitare, au fost separate duşul şi WC-ul de restul camerei printr-o uşă, camerele au fost zugrăvite, dotate cu senzori de avertizare care atenţionează agenţii supraveghetori dacă arestații stau prea mult în grupul sanitar sau dacă solicită să comunice cu agentul supraveghetor. Pardoseala a fost dată cu vopsea epoxidică iar uşile de la demisol au fost toate înlocuite. Anterior acestei reabilitări, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu tâmplărie de tip termopan, au fost achizionate paturi şi saltele noi şi instalate aparate de aer condiționat în toate camerele. Aceste dotări au fost păstrate şi în prezent.

Într-una din camerele vizitate de reprezentantele APADOR-CH erau trei minori, doi veniți de câteva zile, iar unul care stătea de o lună în arest. Cei trei au declarat că au primit materiale igienico-sanitare și că mai primesc mâncare de acasă, întrucât cea servită de arest nu este prea bună.

De atfel, majoritatea arestaților cu care au stat de vorbă reprezentantele APADOR-CH au subliniat calitatea proastă a hranei servite în arest, hrană care vine gata preparată de la Penitenciarul Rahova. La momentul vizitei, o angajată a centrului le servea masa de prânz arestaților și a menționat că în ciorba de perișoare, din meniul zilei, abia dacă au fost două-trei perișoare în întreg recipientul cu ciorbă.

Demisolul mai cuprinde: 2 camere în care sunt, în total, 18 frigidere noi,  unde persoanele private de libertate îşi pot păstra alimentele (1 frigider pentru fiecare cameră de deţinere); o cameră numită frizerie, unde săptămânal un angajat MAI vine pentru a oferi servicii de frizerie şi unde a fost instalată o maşină de spălat pentru lucrurile personale sau lenjeria persoanelor private de libertate şi care la momentul vizitei funcţiona; o bibliotecă dotată cu cărţi primite din donaţii.

Parterul – zona de arest femei

Pentru anul 2019 există un proiect de reabilitare şi parterului, zonă în care sunt private de libertate femeile. S-au solicitat bani de la Inspectoratul General al Politiei Române însă deocamdată nu există un buget aprobat, prin urmare toate fondurile solicitate nu s-au aprobat încă.

Cele 11 camere de la parter, în care sunt cazate femeile, necesită investiţii urgente având în vedere că nu au fost deloc reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii sanitare ruginite și condiții precare de igienă. În continuare, ocupantele camerelor țin WC-urile blocate cu peturi de plastic pentru ca mirosul greu de canalizare să nu se răspândească în cameră.  Aici sunt instalate câte 4 paturi deşi suprafaţa camerelor este extrem de mică (între 8,74 mp cea mai mică – camera P.11 şi 9,76 mp – camera P.1- cea mai mare). Reprezentanţii Centrului de reţinere recunosc că era nevoie să mai scoată din paturile neocupate, însă au amânat această operaţiune până la momentul reabilitării.  Suprafaţa spaţiilor de deţinere de la parter este de 88,53 mp, adică mai puţin de jumătate din cea reamenajată de la demisol.

Într-una din camerele vizitate, cele două femei arestate s-au plâns de mirosul greu de canalizare care vine prin gaura WC-ului și de condițiile igienice precare în care sunt cazate.

Cabinetul medical

În incinta Centrului de reţinere, în zona amenajată de la demisol,  este amplasat cabinetul medical care deservește atât CRAP 1 cât și toate celelalte aresturi din București. Acest cabinet se află în subordinea Direcției medicale din MAI. La momentul vizitei, din discuţia cu doamna doctor, personalul cabinetului medical era compus din 3 medici, dintre care 2 medici angajaţi ai MAI şi un medic colaborator cu contract de prestări servicii medicale, plus 5 asistenţi medicali. Era scos la concurs un nou post de medic, procedura de recrutare fiind în desfăşurare. Cei trei medici lucrează în ture şi asigură servicii medicale zilnic între orele 8-23. Este de apreciat creşterea numărului de medici, dacă la vizita anterioară exista un singur medic care asigura toate serviciile medicale, în prezent sunt 3 medici, fiecare consultând în medie 15 pacienţi pe tură. Cabinetul medical a fost dotat cu un defibrilator şi un aparat EKG. Dacă persoanele private de libertate solicită servicii medicale stomatologice acestea sunt asigurate de un dentist din policlinica MAI.

Medicul Centrului de reţinere a precizat reprezentantelor asociaţiei că sunt permise şi servicii medicale în unităţi medicale private dacă persoanele deţinute le solicită. Cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în aresturi sunt cele psihice pentru care se acorda consult şi tratament de specalitate de către medicii Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Tulburările de comportament sau tulburările de somn sunt de asemenea frecvente, afecţiuni explicabile pentru trecerea bruscă de la  viaţa liberă la cea total diferită din sistemul carceral. Există o bună colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog (ANA) având în vedere numărul mare de toxicomani arestaţi. În medie, în centrele de reţinere sunt între 500 şi 600 de persoane consumatoare de droguri care intră pe an în aresturile din Bucureşti.  Persoanelor dependente de droguri li se asigură tratament cu metadonă, din anul 2017, de către reprezentanţii ANA care vin în centrul de reţinere atunci când sunt solicitaţi.

Activități,  contacte cu exteriorul, alte drepturi

Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au afirmat că stau,  de regulă, 20-30 de minute în curţile de primbare. În cadrul Centrului, chiar şi după reabilitarea din 2018, au rămas aceleaşi 4 curți de plimbare, două la demisol, pentru bărbați, cu dimensiunile de 3.81/3 m, și două curți la parter, pentru femei, cu dimensiunile de 5.57/3.5 m. Dacă la ultima vizită era doar la nivel de proiect amenajarea acestor spaţii de plimbare, la data prezentei vizite se poate constata că şi curţile au fost modernizate prin aplicarea unui acoperiş din plexiglas, pe o treime din suprafața curții, astfel încât să poată fi utilizabile indiferent de anotimp. Toate curţile au fost dotate cu câte o bandă de alergat şi o bicicletă, fondurile provedind din Mecanismul Financiar Norvegian. Asociaţia apreciază aceaste dotări ale curţilor de plimbare. Dat fiind spaţiul extrem de mic din curți, aceste aparate permit totuși o activitate sportivă.   Spațiile de plimbare rămân însă mici, cu ziduri foarte înalte (aproximativ 3 m), iar senzația pe care o oferă este, în continuare, cea de cușcă și nicidecum de aer liber.

Aceeaşi situaţie, neschimbată faţă de ultima vizită, a fost întâlnită în camera destinată convorbirilor telefonice, unde este amplasat și biroul supraveghetorului, iar din discuțiile cu persoanele private de libertate, dar şi cu agentul de poliţie responsabil de acest drept, a reieșit că în mod frecvent agentul este prezent în cameră în timpul convorbirilor. Notarea celor 3 numere de telefon, la care are dreptul fiecare persoană privată de libertate, și contorizarea timpului (30 de minute) nu trebuie să încalce dreptul la confidenţialitatea convorbirilor telefonice. Reprezentanţii arestului ne-au precizat că au în proiect montarea unui sistem de telefonie VOIP, cu telefoanele instalate în camere. Precizăm că posturile telefonice instalate nu erau toate funcţionale, iar un nou sistem de telefonie asemănător celui din sistemul penitenciar se impune a fi achiziţionat.

Camera care poate fi folosită pentru acordarea dreptului la vizită intimă încă nu era gata la data vizitei.

Centrul de reținere are amenajată o cameră pentru audierile sau convorbirile video, însă cu un echipament tehnic parţial complet, destul de învechit și nefuncţional. Asociaţia consideră că atâta timp cât s-a găsit un spaţiu în zona administrativă pentru acest scop, acesta trebuie dotat tehnic astfel încât să respecte dreptul persoanelor private de libertate la convorbiri online (drept prevăzut de art. 65 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), dar şi să fie utilizat în cazul în care instanţele de judecată solicită audierile video.   

În Centrul de reţinere a fost montat şi un nou sistem de camere de supraveghere mai performant. De remarcat că şi acest obiectiv a fost îndeplinit faţă de vizita anterioară când era doar în proiect.

Persoanele arestate cu care au discutat reprezentantele APASOR-CH au confirmat că au primit la momentul intrării în arest produsele igienice obligatorii (un săpun, o spumă de ras, o hârtie igienică şi un aparat de ras de unică folosinţă, plus tampoane igienice în cazul femeilor private de libertate). Aceste produse se acordă o singură dată tuturor, la momentul încarcerării, însă dacă persoanele arestate nu sunt vizitate de familie, în mod excepţional mai pot beneficia de aceste drepturi pe parcursul șederii în arest, dacă aceasta se prelungește mai mult timp.

O problemă de sistem rămâne în continuare respectarea dreptului persoanelor aflate în toate centrele de reţinere, de a efectua cumpărături (art. 70 din Legea nr. 254/2013). În continuare agenţii de poliţie se ocupă  personal de efectuarea acestor cumpărături din comerț şi de distribuirea acestora către arestați.  Asociaţia a apreciat iniţiativa relatată de reprezentanţii CRAP 1 de a lansa o licitaţie de achiziţie de servicii către centrele comerciale, care să ofere acest serviciu de cumpărături iar agenţii de poliţie să aibă posibilitatea de a comanda online cumpărăturile persoanelor private de libertate, iar mărfurile să fie livrate de comercianți direct la arest..

Aspectele pozitive constatate față de ultima vizită din iulie 2016 au fost menţionate în cuprinsul raportului, motiv pentru care apreciem îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere din CRAP 1.

Concluzii și recomandări

APADOR-CH semnalează faptul că deși s-au realizat ample investiții la demisol este în continuare nevoie de alocarea unor fonduri bugetare care să vizeze  parterul Centrului de reţinere, în care sunt cazate femeile. Toate cele 11 camere în suprafaţa totală de 88,53 mp necesită reabilitare.

Nicoleta Popescu

Dollores Benezic

Circa o mie de arestați respiră aerul condiționat din cele 51 de aresturi ale poliției în România

/în /de

 

Condițiile din aresturi și modul în care este aplicată legislația în domeniu au fost discutate săptămâna trecută la București, în cadrul unei întâlniri organizate de APADOR-CH, cu sprijinul Ambasadei Olandei

 

Centrele de reținere și arestare preventivă din România mai au nevoie de investiții pentru a asigura respectarea drepturilor omului pentru arestați, deși au beneficiat în ultimii ani de fonduri pentru diverse îmbunătățiri. Condițiile din aresturi și modul în care este aplicată legislația în domeniu au fost discutate săptămâna trecută la București, în cadrul unei întâlniri organizate de APADOR-CH, cu sprijinul Ambasadei Olandei, la care au participat reprezentanți ai IGPR, Avocatului poporului, politicieni, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile. Evenimentul a încheiat un proiect în cadrul căruia APADOR-CH a vizitat mai multe penitenciare și aresturi din țară, monitorizând condițiile de trai și respectarea noilor prevederi legislative intrate în vigoare în acest an.

După doi ani de tergiversări, în martie 2016 a fost adoptat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. Acest regulament a adus o serie de drepturi noi pentru persoanele private de libertate în centre de reținere și arestare preventivă, cum ar fi dreptului la comunicare online (articolul 253) dreptul la vizită intimă (articolul 249) dreptul de acces la biblioteca (articolul 265) și dreptul de a presta o muncă neremunerată în cadrul Centrului (articolul 257).

Înainte de a respecta aceste drepturi, însă, aresturile românești mai au încă nevoie de investiții în asigurarea condițiilor minime de igienă. Rapoartele Avocatului poporului, făcute după vizitele efectuate în diverse aresturi din țară, menționează că adesea camerele de deținere sunt iluminate necorespunzător, nu au grupuri sanitare proprii, au o igienă precară, au mobilier vechi sau curțile de plimbare nu sunt amenajate. Magda Constanța Ștefănescu, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul privind prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenție, a mai menționat și  că ar mai fi loc de îmbunătățire a comunicării cu reprezentanții IGPR, care uneori refuză să ofere documentele cerute de reprezentanții Avocatului poporului, în momentul în care vizitează aresturile.

Concluziile Avocatului poporului după vizitele în aresturi sunt similare cu cele din rapoartele APADOR-CH. În plus, Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH, a vorbit și despre lipsa corelări legislației cu posibilitățile reale de implementare a acesteia în sistem, precum și despre aplicarea selectivă a prevederilor legale secundare în activitatea de zi cu zi din aresturi.

Vedem că există investiții, unele serioase, unele insuficiente. La nivel declarativ există intenții de a merge mai departe, de exemplu la Cluj se fac demersuri pentru un arest nou, dar este nevoie de mai multă atenție cu privire la modul în care se adoptă și se aplică legislația. Trebuie să existe legislație terțiară, dar și resursele necesare ca să aplici prevederile respective. Există practica de a legifera fără a vedea dacă acele reglementări au cum să fie puse în practică, din punct de vedere al resurselor.”, a spus Maria Nicoleta Andreescu.

Directorul APADOR-CH a dat de exemplu cadrul legal care prevede că încătușarea arestaților la scoaterea din arest este o excepție, în timp ce practica cotidiană arată că polițiștii încă aplică un ordin intern din 2005, care spune că încătușarea se face la fiecare scoatere din arest.

O altă necorelare între legislație și practică este imposibilitatea foștilor consumatori de droguri de a primi tratament cu metadonă cât timp se află în arest. Spre deosebire de penitenciare, unde acest lucru este permis, personalul din aresturi refuză de ani de zile, inexplicabil, distribuirea de metadonă, în condițiile în care Agenția Națională Antidrog, care gestionează tratamentele substitutive, se află tot cadrul în Ministerul de Interne ca și aresturile.

Maria Nicoleta Andreescu a punctat și despre necesitatea transparenței poliției: , „La nivelul poliției, comparativ cu Administrația Națională a Penitenciarelor, există o lipsă de transprență, spre exemplu noi nu știm, putem doar să estimăm numărul arestaților din țară, în timp ce ANP  publică aceste cifre periodic. Nu știm nici care sunt procedurile prin care persoanele arestate sunt transferate dintr-un arest în altul, nu știm cât ne costă un arestat, știm cât costă hrana pentru că e furnizată tot de penitenciare, dar nu știm în rest cheltuielile cu aresturile”, a conchis directorul APADOR-CH. (urmăriți aici discursul doamnei Andreescu)

vorbitori

Subcomisarul Marius Claudiu Iaru, reprezentat al IGPR, a declarat că

există  51 de centre de reținere și arestare în toată țara, câte unul în fiecare județ și 11 în București. Circa 1000 de arestați sunt custodiați în prezent, ceea ce reprezintă 61% din capacitatea centrelor de reținere și arestare.”

Subcomisarul Iaru a amintit că datorită programului de investiții derulat în ultimii ani în centrele de reținere, în prezent toate camerele de arest din țară au aparate de aer condiționat și că până la finele anului se vor mai face investiții și reparații ale rețelelor de utilități din aresturi, igienizări și înlocuiri de cazarmament. „Pentru asigurarea unui spațiu de 4 mp de persoană, la nivelul IGPR s-a creat un mecanism de monitorizare a centrelor și în funcție de situație se dispune transferarea persoanelor la centrele limitrofe astfel încât să nu fie afectată buna desfășurare a procesului penal.”, a conchis subcomisarul Iaru. (urmăriți aici înregistrarea discursului domnului Iaru)

Atât APADOR-CH cât și Avocatul poporului au ținut să puncteze că deși camerele de deținere sunt dotate cu aparate de aer condiționat, acestea nu funcționează în unele locuri, deoarece rețelele electrice ale aresturilor nu sunt dimensionate pentru noile consumatoare. Subcomisarul Iaru a admis că asta  este o situație în curs de remediere, cauzată de faptul că aparatere de aer condiționat au fost achiziționate din fonduri norvegiene, dar aceste cheltuieli nu au fost corelate la timp și cu investițiile din fonduri interne, pentru redimensionarea rețelelor electrice. În privința lipsei corelărilor legislative, subcomisarul Iaru a dat asigurări că acestea se află în diverse stadii de rezolvare.

Deputatul PNL Gabriel Andronache, prezent la dezbatere, a declarat că pentru îmbunătățirea legislației referitoare la măsurile alternative de detenție, PNL a depus deja un proiect de lege care să îmbunătățească legislația existentă. De asemenea, deputatul Andronache a îndemnat IGPR să solicite fondurile necesare pentru îmbunătățirea condițiilor din aresturi și pentru achiziția de echipamente necesare în implementarea noilor măsuri legislative – de exemplu achiziția de brățări electronice pentru arestații la domiciliu.

Subcomisarul Iaru a primit în timpul dezbaterii mai multe sugestii de la reprezentanți ai serviciilor de mediere sau de la specialiști în protecția copilului, interesați de condițiile de arest pentru minori, și a promis că le va transmite mai departe.

Dezbaterea despre condițiile din aresturi precum și proiectul de vizitare a aresturilor s-au realizat cu sprijin financiar olandez. Myrthe Feddema, reprezentanta Ambasadei Olandei la București, a explicat că a finanțat proiectul APADOR-CH deoarece Olanda, ca țară membră UE, prețuiește schimburile profesionale între specialiștii din cele două țări, în domeniul respectării drepturilor omului în spațiile de deținere. „Munca polițiștilor, atât în România, cât și în Olanda, este încărcată de responsabilitate, deoarece persoanele care ajung în aresturile poliției sunt de regulă persoane necondamnate și deci beneficiază de prezumția de nevinovăție”, a spus doamna Myrthe Feddema.

Pentru detalii, consultați rapoartele APADOR-CH despre condițiile din aresturi și penitenciare.

Raport privind vizita în Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București

/în , /de

 

La data de 12 iulie 2016, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București (CRAP 1) cunoscut publicului ca Arestul central. Vizita anterioară avusese loc în noiembrie 2011.

Particularități, efective, investiții

Arestul central este cel mai mare din București și are rol de coordonare a activității tuturor celorlalte aresturi. În incinta acestuia este amplasat cabinetul medical care deservește atât CRAP 1 cât și toate celelalte aresturi din București. Acest cabinet se află în subordinea Direcției medicale din MAI. La momentul vizitei, din relatările conducerii, personalul cabinetului medical era compus din: un medic (deși schema prevede 5 medici) care are program de lucru zilnic de la 8 la 16, și  5 asistenți (dintr-o schemă de 7). Centrul de reținere asigură transferul persoanelor private de libertate la toate centrele de reținere și arestare preventivă situate pe raza Capitalei,  la unități penitenciare de pe raza teritorială a Municipiului București și Ilfov și se ocupă cu distribuirea hranei de la Penitenciarul Rahova către toate centrele de reținere din București.

Personalul arestului constă în 44 de agenți care lucrează în patru ture, un șef de birou și 3  ofițeri.

Conform directorului Centrului de reținere și arestare preventivă nr. 1, la nivelul centrului s-au realizat mai multe investiții în ultimii ani.

Aceste investiții au constat în:

  • Reconfigurarea accesului în cabinetul medical pentru cei care veneau din afara Centrului și refacerea cabinetului medical, inclusiv amenajarea unui spațiu în care să fie recoltate analize medicale;
  • Recompartimentarea bucătăriei și amenajarea de camere speciale pentru frigidere, două pentru bărbați și una pentru femei, în care sunt amplasate 29 de frigidere, câte unul pentru fiecare cameră;
  • Crearea unei biblioteci, în 2015;
  • Amenajarea unei camere destinate convorbirilor telefonice pentru femei;
  • Refacerea întregii instalații electrice pentru a putea fi montată instalația de aer condiționat;
  • Renovarea a șapte camere de vizită pentru grefa cu avocații și vizite ale aparținătorilor;
  • Au fost schimbate saltele în 2015, achiziționate noi lenjerii, paturi noi și veselă nouă.

În plus, în 2015, a fost realizată o dezinsecție totală, repetată în iunie 2016.

De asemenea, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu ferestre tip termopan, au fost instalate aparate de aer condiționat în toate camerele, inclusiv în cele de vizite, au fost schimbate obiectele sanitare (duș și WC tip turcesc) și urmează să fie instalate dispozitive de separare pentru camerele de vizită, până la finele anului 2016.

APADOR-CH semnalează faptul că nu ar trebui incluse dispozitive de separare la toate camerele de vizită, deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, minorilor li se acordă, de regulă, vizita fără dispozitive de separare, iar în mod excepțional arestații preventiv majori și persoanele condamnate aflate temporar în centrele de reținere și arestare preventivă pot beneficia de vizite fără dispozitive de separare (Articolul 248 alin (3,4)).

Alte investiții ce vor fi realizate în anul 2016, proiectele fiind aprobate, prevăd:  renovarea completă a punctului de control acces, inclusiv mărirea spațiului pentru vizitatori, montarea unui nou sistem de camere de supraveghere mai performant decât cel existent.

Activități, corespondență, contacte cu exteriorul, alte drepturi

Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH au afirmat că le este respectat dreptul la o oră pe zi de plimbare, dar că uneori chiar ei refuză să își exercite acest drept din cauza modului în care arată spațiul de plimbare. În cadrul centrului sunt 4 curți de plimbare, două la demisol, pentru bărbați, cu dimensiunile de 3.81/3 m, și două curți la parter, pentru femei, cu dimensiunile de 5.57/3.5 m. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, iar persoanele private de libertate nu pot decât să stea în picioare și să se învârtă în cerc. De asemenea, zidurile sunt foarte înalte (aproximativ 3 m) și dată fiind dimensiunea redusă a curților de plimbare senzația pe care o oferă este cea de cușcă și nicidecum de aer liber.

Din discuțiile cu conducerea centrului a reieșit că urmează să aibă loc o reamenajare a acestor curți și chiar echiparea lor cu aparate de forță. APADOR-CH încurajează conducerea centrului de reținere să ducă la îndeplinire aceste planuri, dar totodată atrage atenția că spațiul oferit de aceste curți este foarte mic și sugerează, ca posibilă soluție, reamenajarea spațiului de plimbare prin unirea a câte două curți de plimbare, rezultând astfel două curți de plimbare de dimensiuni mai mari care pot asigura un cadru mai propice pentru exercitarea efectivă a dreptului la plimbare zilnică al persoanelor private de libertate.

Majoritatea camerelor sunt dotate cu televizoare funcționale.

Vizitele familiei, telefoanele către familie și grefa sunt permise săptămânal, iar convorbirile telefonice cu avocatul, în orice moment, la cerere. Corespondența este înregistrată la sosire. Cutia poștală este amplasată pe hol, deținuții având posibilitatea să își depună personal corespondența. Unele persoane private de libertate s-au plâns că scrisorile trimise sunt expediate cu întârziere sau corespondența le este adusă tot cu întârziere, deoarece factorul poștal vine doar o dată pe săptămână la Centru și nu în fiecare zi.

În camera destinată convorbirilor telefonice este amplasat și un birou, iar din discuțiile cu persoanele private de libertate a reieșit că în mod frecvent un agent este prezent în cameră în timpul convorbirilor. APADOR-CH atrage atenția că, în conformitate cu prevederile Articolului 65 din Legea nr.254/2013, „convorbirile telefonice au caracter confidențial și se efectuează sub supraveghere vizuală”.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se prezintă numai în cazuri speciale (refuzul de hrană) iar arestații nu îi cunosc activitatea/atribuțiile.

*

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat în martie 2016, conferă și dreptul la vizită intimă (Articolul 249) pentru persoanele arestate preventiv. Conform Directorului centrului de reținere, a fost identificată  o cameră care poate fi folosită pentru acordarea dreptului la vizită intimă, dar aceasta nu este încă amenajată pentru acest scop deoarece până la momentul vizitei nicio persoană privată de libertate nu a solicitat o vizită intimă. Din discuțiile cu persoanele private de libertate a reieșit că aceștia nu știau că au acest drept.

Centrul de reținere nu dispune nici de infrastructura necesară pentru a permite realizarea dreptului la comunicare online (Articolul 253 din Regulament).

*

În schimb Centrul de reținere poate asigura respectarea altor drepturi prevăzute în regulament, precum dreptul de acces la biblioteca (Articolul 265) amenajată în centru. De asemenea, 2 persoane private de libertate prestează muncă neremunerată în cadrul Centrului pentru a asigura curățenia. (conform Articolului 257).

APADOR-CH recomandă o mai bună informare a persoanelor private de libertatea cu privire la drepturile lor. Deși în camerele de deținere sunt disponibile fișe printate cu drepturile persoanelor private de libertate, aceasta sunt prezentate selectiv, dreptul la vizită intimă neregăsindu-se printre ele. De asemenea, este recomandabilă amenajarea camerei pentru vizită intimă.

Spaţii şi condiţii de detenţie,  discuţii cu deţinuţii

La momentul vizitei în CRAP 1 erau 89 de persoane private de libertate, dintre care 52 de bărbați și 37 de femei. Conform directorului Centrului de reținere în ultimii ani nu au avut loc incidente violente sau decese.

Camerele au duș și WC tip turcesc, geamuri termopan cu gratii care permit pătrunderea luminii naturale.

Centrul dispune de 29 de camere de detenție, din care 11 pentru femei, situate la parter, cu dimensiuni între 8,18 și 9,18 mp (suprafață calculată fără a lua în calcul grupul sanitar). Celelalte 18 camere sunt la demisol și sunt destinate bărbaților, acestea având dimensiuni cuprinse între 6,92 mp și 14,02 m.p. În total sunt 197,21 mp care, raportați la numărul de persoane private de libertate indică faptul că în ziua vizitei nu era respectat standardul de 4 mp de spațiu pentru o persoană, femeile beneficiind doar de 2,55 mp pe persoană iar bărbații de 1, 97 mp, mult sub standardul aplicabil în materie. APADOR-CH critică nivelul extrem de supraaglomerare și solicită responsabililor să identifice soluții pentru a ameliora această situație.

Cu toate că, după declarațiile conducerii centrului, s-au realizat investiții în ultimii ani, la momentul vizitei multe dintre camere erau infestate de insecte (ploșnițe și gândaci) – de exemplu camerele 14 și 18 de la demisol – altele prezentau urme de igrasie, infiltrații de apă și condiții precare de igienă.

Persoanele private de libertate s-au plâns în special de mâncare, mulți afirmând că aceasta este de proastă calitate, de modul în care arătau camerele, de curțile de plimbare. Persoanele care au vorbit cu reprezentații APADOR-CH au susținut că nu au primit din partea arestului niciodată produse de igienă sau de curățire a camerei.

De asemenea mai multe persoane private de libertate s-au plâns de accesul la servicii medicale. De exemplu domnul I.I. a susținut că are hepatită C, pentru care a solicitat tratament și a cerut să fie consultat de  un doctor. Cu toate acestea el susține că de cinci zile, de când a formulat solicitarea de a fi dus la medic, aceasta tot nu fusese aprobată.

Ca aspecte pozitive, asociația semnalează înlocuirea tâmplăriei în camerele de deținere și faptul că aparatele de aer condiționat funcționau.

 

Concluzii și recomandări

 

– APADOR-CH critică nivelul extrem de supraaglomerare și solicită centrului să identifice soluții pentru a ameliora această situație;

– APADOR-CH semnalează faptul că deși s-au realizat unele investiții, este în continuare nevoie de alocarea unor investiții de amploare care să vizeze printre altele și igienizarea întregului spațiu, o dezinsecție generală și eliminarea igrasiei și a infiltrațiilor de pe pereți;

– APADOR-CH recomandă amenajarea corespunzătoare a curților de plimbare.

Nicoleta Popescu

Cristinel Buzatu

Raport asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 4, București

/în , /de

 

Pe data de 11 iulie 2016, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 4 (CRAP 4) care funcționează în incinta Secției 6 Poliție cu sediul în București, str. Paul Greceanu, nr. 36, sector 2.

 

Particularități, efective, investiții

Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 4 este unul dintre cele 12 Centre de reținere și arestare preventivă care se află pe raza Capitalei. Centrul, situat la demisol, are 3 camere în care sunt cazate persoane private de libertate și o cameră dezafectată care nu poate fi folosită drept cameră de deținere deoarece este prea aproape de stradă. Cele 3 camere au următoarele suprafețe: camera 1 are 27,70 mp și sunt instalate 10 paturi; camera 2 are 14,36 mp și sunt instalate 6 paturi; camera 3 are 7,48 mp și sunt instalate 2 paturi;

La data vizitei în incinta Centrului nr. 4 se aflau 15 deținuți, toți bărbați majori, 14 erau arestați preventiv și un condamnat definitiv repartizați astfel: 7 persoane în camera 1, 6 persoane în camera 2 și 2 persoane în camera 3. Condamnatul definitiv își executa pedeapsa în arest la solicitarea Parchetului pentru a fi protejat de anumite persoane din penitenciar.

Suprafețele camerelor de deținere, așa cum ne-au fost furnizate de conducerea Centrului nu respectă standardul internațional de 4 mp / deținut. Raportat la numărul de persoane aflate în arest la data vizitei, în camera nr.1 fiecare deținut dispunea de 3,95 mp alocați, în camera 2 fiecare deținut dispunea de 2,39 mp iar în camera 3 fiecărui deținut îi revenea 3,74 mp. Fiecare cameră are alocat un spațiu situat la o înălțime de 2 trepte,  extrem de mic, impropriu, unde se află WC turcesc, deasupra acestui WC este dușul iar alături este o chiuvetă.

Conform afirmațiilor responsabilului arestului și șefului secției de poliție nr. 6 în Centrul nr. 4 au fost realizate în ultimii ani următoarele investiții: în anul 2014 a fost realizată o renovare generală când Centrul a fost închis timp de 6 luni iar deținuții au fost repartizați la alte centre, în anul 2015 au fost montate, în fiecare cameră, aparate de aer condiționat în cadrul proiectului finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, iar în anul 2016 a fost înlocuită vechea tâmplărie a geamurilor cu tâmplărie termopan.

Aparatele de aer condiționat deși montate în anul 2015, nu au funcționat până în prezent,  deoarece rețeaua electrică a secției de poliției este subdimensionată și nu face față consumului. Până în prezent, de peste 1 an și jumătate, nu au fost alocate fonduri pentru refacerea instalației electrice la parametrii care să permită funcționarea aparatelor de aer condiționat. Funcționarea aparatelor de aer condiționat este imperios necesară, la data vizitei temperatura în camere era extrem de ridicată iar aerul era aproape irespirabil.

Personalul este format din 13 agenţi şi şeful arestului care lucrează în ture. Schema de personal este completă. Responsabilul Centrului a precizat că  toți deținuții sunt primiți în centru după ce au efectuat vizita medicală care are loc la arestul central. Tot acolo sunt duși pentru alte controale medicale de rutină, iar în cazul urgențelor este chemată salvarea.

Ca activităţi în CRAP 4 există doar posibilitatea de a ieşi la curtea de plimbare  de aproximativ 12 mp (1oră pe zi), sau a te uita la televizor, existent în fiecare cameră.  Curtea de plimbare este acoperită cu tablă ondulată pe aproape 90% din suprafață, dublată de sârmă și gratie în care cu greu poți vedea cerul, fără nicio posibilitate de a desfăşura activităţi.

Telefonul este amplasat în singura cameră destinată personalului arestului şi funcţionează cu cartele. Telefonul nu este delimitat de o cabină care să asigure confidenţialitatea convorbirilor, astfel că agentul de pază stă lângă arestat în timpul apelului. În aceeași încăpere se află un spațiu impropriu destinat percheziției corporale  în arest. Spațiul este de fapt un cuier improvizat unde se află hainele agenților acoperit de o draperie. Tot în această încăpere este și cutia poștală.  Corespondența nu se înregistrează nici primire nici la expediere.

Persoanele private de libertate au în fiecare cameră o broșură care conține documente în care sunt menţionate drepturile şi obligaţiile lor, inclusiv un extras din noul Regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate.  Pe holul Centrului, erau afișate numele a doi judecători de supraveghere a privării de libertate care provin de la Judecătoria sectorului 2 însă nu și datele de contact ale acestora.

Camera unde au loc întâlnirile cu avocatul este o cameră improprie, plină de dulapuri metalice în care se află o masă și 2 scaune, iar agentul care asigură supravegherea vizuală stă pe hol, în afara camerei, cu ușa deschisă aceasta fiind singura posibilitate de a asigura supravegherea vizuală.

CRAP 4 este dotat cu camere de luat vederi care sunt amplasate pe hol, la intrarea în arest şi la curtea de plimbare. Conform responsabilului CRAP 4 imaginile sunt stocate doar pentru o scurtă perioadă de timp din cauza imposibilităţii tehnice.

Hrana provine de la penitenciarul Rahova și le este servită deținuților în camere. Deținuții s-au plâns de calitatea și gustul acesteia și au afirmat că  de multe ori este imposibil de mâncat.  Bucătăria este dotată  cu un cuptor cu microunde, un fierbător de apă, o plită cu butelie care pot fi folosite de arestaţi, patru frigidere, câte unul pentru fiecare cameră unde își pot păstra hrana de la aparţinători şi unul unde sunt păstrate probele din mâncare. Pentru cumpărături personalul centrului întocmeşte liste pe baza cărora se fac cumpărături, deținuții au voie să facă cumpărături o dată la 2 săptămâni, în valoare de 1800 de lei pe lună.

Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, aprobat prin Hotărârea nr. 157 din 10 martie 2016, conferă și dreptul la vizită intimă (Articolul 249) pentru persoanele arestate preventiv. În acest CRAP nu există posibilitatea amenajării acestei camere intime din cauza lipsei de spațiu.

Reprezentanții asociaţiei au vizitat toate cele 3 camere de deținere. Spațiul utilizat în CRAP nr.4 este situat în demisolul unei clădiri vechi, care se află într-o stare improprie utilizării ca arest. Atât pe holul arestului cât și în toate camere de deținere există infiltrații pe pereți, pereți scorojiți cu tencuiala căzută, mucegai și o stare precară de igienă. Micul spațiu din fiecare cameră amenajat pe post de toaletă și duș are treptele din gresie spartă (camera nr.2), țevile ruginite și lipsit de ventilație prin urmare aburul de la apa caldă se imprimă pe pereți unde creează condens transformat în mucegai care apoi se răspândește în cameră. Din această cauză toate saltele miros a mucegai. Deținuții nu primesc din partea arestului produse de igienizare a camerelor și își cumpără din banii personali dezinfectant pentru toaletă, astfel încât mirosul din cameră să fie suportabil.

În camera nr.1 mai există 2 paturi amplasate pe 3 niveluri, deținuții plângându-se că este imposibil să poți avea acces și să poți sta în ultimul pat de sus. Asociația recomandă demontarea celui de al treilea rând de paturi.

Concluzii și recomandări

 

– Asociaţia recomandă cu prioritate refacerea de urgență a instalației electrice astfel încât să poată fi pusă in funcțiune instalația de aer condiționat, deoarece în camere căldura e insuportabilă iar aerul irespirabil;

– Este necesară igienizarea întregului spațiu şi eliminarea igrasiei și a infiltrațiilor de pe pereţi;

– APADOR-CH recomandă amenajarea corespunzătoare a curţii de plimbare.

 

Nicoleta Popescu                                                                               

Cristinel Buzatu

 

Raport asupra vizitei la Centrul de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj

/în , /de

  

La data de 28 iunie 2016 două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de reținere și arestare preventivă (CRAP) din subordinea Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj (IPJ). Vizita anterioară avusese loc pe 25 septembrie 2013. Cu acea ocazie APADOR-CH a recomandat închiderea imediată a arestului deoarece condițiile de detenție erau sub orice critică. Camerele erau foarte mici, nu aveau ferestre, bec sau grup sanitar în interior, podeaua și pereții erau tot timpul umede iar aerul mirosea a urină și mucegai.

Evoluția condițiilor de detenție de la vizita anterioară, alte aspecte generale

CRAP Cluj se află în continuare la demisolul clădirii IPJ Cluj, însă au fost efectuate lucrări consistente de renovare și îmbunătățire a condițiilor de detenție. Șeful arestului a afirmat că au fost utilizate în acest scop fonduri norvegiene, lucrările fiind începute în noiembrie 2015 și finalizate în primăvara acestui an.

 

Concret, lucrările au constat în:

  • eliminarea infiltrațiilor de apă din pereți și podele;
  • mărirea și recompartimentarea camerelor de deținere prin diminuarea suprafeței holurilor;
  • dotarea tuturor camerelor cu grup sanitar propriu (WC, chiuvetă și duș metalice);
  • instalarea unor ferestre la camere care dau spre hol, care la rândul lui este mult mai luminos pentru că are ferestre mult mai mari;
  • dotarea camerelor cu aparate de aer condiționat care compensează oarecum lipsa totală a ventilației naturale;
  • dotarea camerelor cu televizoare;
  • schimbarea mobilierului și a saltelelor;
  • dotarea arestului cu două mașini de spălat pentru uzul arestaților;
  • instalarea unor panouri de plexiglas pe acoperișurile curților de plimbare pentru ca acestea să poată fi folosite și pe timp de ploaie. 

 

Șeful arestului a mai afirmat că în continuare se fac demersuri pentru mutarea arestului, în așa fel încât să nu mai fie la subsol. În acest sens există un proiect de preluare a unei clădiri care aparține jandarmeriei.

Holurile arestului sunt supravegheate video, iar imaginile sunt stocate 30 de zile. Încăperile destinate percheziției corporale și vizitelor sunt amenajate corespunzător, însă nu există încă posibilitatea de a se acorda vizite intime (posibilitatea prevăzută de noul regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013) din motive procedurale, în sensul că este nevoie de legislație terțiară (un Ordin al Ministrului de Interne care să detalieze modul de acordare a acestor vizite).

În arestul IPJ Cluj se practică în continuare încătușarea automată la scoaterea din arest,  cu unele mici excepții, de exemplu în cazul unor femei. Conform șefului arestului, procurorul este anunțat de îndată ce un arestat prezintă urme de violență sau afirmă că a fost bătut iar pentru cazuri de afecțiuni medicale acute și grave este chemată ambulanța.

Două telefoane și o cutie poștală sunt amplasate pe holurile arestului. Telefoanele nu sunt protejate de vreun dispozitiv care să asigure confidențialitatea convorbirilor. Conform agenților din arest există resurse pentru a asigura hârtia, plicurile și timbrele necesare pentru acei deținuți care nu dispun de propriile resurse.

Judecătorul de supraveghere este cel de la Penitenciarul Gherla și se deplasează în CRAP Cluj la cerere, în general pentru refuz de hrană. Conform reprezentanților arestului, dar și unor deținuți, toți cei încarcerați sunt informați că această instituție există și ce atribuții are.

Efective, spații de deținere, personal

La momentul vizitei erau în centru 19 persoane, toți bărbați, dintre care 16 arestați preventiv, 2 reținuți și 1 condamnat, aflat în tranzit. Arestul găzduiește când este cazul și femei și minori (aceștia din urmă pentru perioade foarte scurte, de ordinul zilelor).

CRAP Cluj dispune acum de 8 camere de detenție, organizate pe două secții – 1 cu 8 paturi, 3 cu 6 paturi, 2 cu 4 paturi și 2 cu două paturi. Suprafața care revine unei persoane este acum foarte aproape de standardele minimale internaționale – de exemplu, în camera 5A la data vizitei erau 6 paturi pe o suprafață de aproximativ 22 mp (23,85 incluzând baia) ceea ce înseamnă aproape 4 mp/persoană. Dacă ținem cont și de faptul că doar jumătate dintre paturi erau ocupate la data vizitei și de afirmațiile agenților că în ultima perioadă nu au fost niciodată ocupate toate, putem spune că arestul nu mai este supraaglomerat. Clădirea IPJ Cluj are centrală termică proprie și arestul este astfel asigurat cu suficientă căldură pe timp de iarnă. Apa caldă este disponibilă permanent.

Cele câteva curți de plimbare, de aproximativ 10 mp fiecare, nu sunt dotate pentru desfășurarea de activități fizice. Arestații sunt scoși zilnic la aer câte o oră. A fost amenajată într-o fostă curte de plimbare o sală care urmează a fi dotată cu echipament sportiv.   Pe secția 2 au mai fost amenajate o bibliotecă și o sală de comunicări online.

Conducerea arestului a afirmat că personalul este suficient, inclusiv femei (pentru percheziția deținutelor femei), însă nu a furnizat date certe privind numărul exact al angajaților din CRAP Cluj.

Cabinetul medical existent în arest este o cameră mică și nu are propriul medic. Asistența medicală este asigurată zilnic și la fiecare încarcerare de personal angajat al Centrului medical județean al poliției.

Din afirmațiile șefului arestului a existat un caz de îmbolnăvire gravă în ultimul timp și anume o persoană consumatoare de droguri (așa-numitele etnobotanice) care a intrat în sevraj. Nu au existat însă cazuri de dependență de droguri care să necesite tratament substitutiv deoarece în zonă nu s-ar consuma heroină, însă nici nu ar exista posibilitatea acordării de tratament substitutiv în cazul în care un arestat s-ar declara consumator de droguri. Pentru consumatorii de droguri există doar suport de natură psihologică pe care îl acorda centrul zonal al Agenției Naționale Antidrog.  Nu există nici prezervative pentru prevenirea răspândirii infecțiilor pe cale sexuală, iar reprezentanții arestului au afirmat că relațiile sexuale consimțite sunt “o problemă pe care încercăm să o evităm”. APADOR-CH reamintește că tratamentul substitutiv și măsurile de prevenire a transmiterii infecțiilor pe cale sexuală sunt nu numai legale ci extrem de necesare pentru sănătate publică și solicită IGPR să ia măsuri pentru remedierea acestei încălcări a regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 (Art. 241 alin 3 din regulament).

Hrana arestaţilor

Hrana este în continuare furnizată de penitenciarul Gherla și nu este considerată bună de deținuți cu excepția ciorbelor. CRAP Cluj dispune de 2 frigidere unde arestații își păstrează hrana primită de la aparținători și pe cea cumpărată. Cumpărăturile se fac săptămânal de către angajați ai arestului pe baza listelor întocmite de deținuți.

Vizita în camere

Reprezentantele asociației au vizitat 4 camere de deținere și au discutat cu deținuții. Camerele erau curate și dotate corespunzător: paturi metalice cu sertare, saltele și lenjerie curate, grup sanitar propriu în stare bună, sistem de alarmare, televizor, neon pe timpul zilei și lumină de veghe noaptea, aer condiționat. Aparatele de aer condiționat sunt pornite și oprite de agenți la cerere (după cum am precizat, camerele au doar geamuri care dau spre hol).

Cu o singură excepție, arestații nu au avut nimic de reproșat. Excepția a fost un arestat care se plângea că i-au fost confiscați bani, dar și că mâncarea e proastă și că nu este scos la medic când are nevoie. Din discuția cu șeful arestului a reieșit că, de fapt, se instituise sechestru asupra unei sume de bani găsite asupra lui în momentul arestării. Totuși, arestatul respectiv nu părea că înțelege cu adevărat ce se întâmplă și  se considera victima unor abuzuri motiv pentru care și declarase recent refuz de hrană. Asociația recomandă conducerii arestului să îi asigure arestatului asistență de natură psihologică.

 

Concluzii și recomandări

 

 

  • APADOR-CH apreciază eforturile făcute pentru îmbunătățirea condițiilor din arestul IJP Cluj și consideră că în actualul amplasament s-a făcut tot ce era posibil. Cu toate acestea, asociația recomandă continuarea demersurilor pentru amenajare arestului în alt loc, la nivel suprateran, care să permită iluminatul și ventilația naturale a camerelor de deținere.
  • Asociația reamintește că acordarea de tratament substitutiv pentru consumatorii de droguri și măsurile de prevenire a răspândirii infecțiilor (in special HIV și hepatite) sunt obligații legale și nerespectarea lor afectează sănătatea publică. Ca urmare, APADOR-CH solicită măsuri urgente pentru remediere situației.

 

Maria-Nicoleta Andreescu

Dollores Benezic

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.