Arhiva tag-ul pentru: restricții protest

Mai mult de jumătate dintre guvernele statelor Uniunii Europene au restrâns nejustificat și disproporționat drepturile civile sub pretextul combaterii pandemiei de Covid 19. Un raport în acest sens, la care a contribuit și APADOR-CH cu date din România, a fost publicat astăzi la Bruxelles de două organizații neguvernamentale importante: Liberties și Greenpeace Europa

Raportul se concentrează pe măsurile luate de țările UE, care afectează capacitatea cetățenilor de a participa la procesul democratic, în special în chestiuni legate de drepturile omului și protecția mediului. Dovezile adunate în raport arată că mai mult de jumătate din țările UE nu au reușit să protejeze două drepturi fundamentale: la adunări publice/protest și la liberă exprimare. În loc să instituie măsuri potrivite pentru a le permite oamenilor adunările publice, protejându-le în același timp sănătatea, guvernele din Belgia, Franța, Germania, Italia, România și Slovenia, de exemplu, au instituit interdicții cvasi-absolute asupra protestelor pașnice.

În același timp, persoane care au încercat să protesteze la adresa acestor interdicții au fost supuse unui regim de supraveghere invazivă (de exemplu în Slovenia) sau au fost aspru sancționați (cum ar fi în Belgia, Germania, Grecia, Italia, Slovacia sau Spania). Mai multe proteste pașnice, la care poliția a răspuns violent au fost semnalate în Franța și Suedia. În multe țări, printre care și România, restricțiile cu privire la adunările publice au rămas în vigoare chiar și după ce măsurile de distanțare socială au început să fie ridicate. De exemplu mall-urile și restaurantele au fost deschise în timp de dreptul la protest pașnic a rămas în continuare interzis.

În unele țări, cum ar fi România și Ungaria, guvernele au folosit lupta cu Covid și cu dezinformarea ca pretext pentru introducerea unor măsuri mai mult sau mai puțin subtile de cenzură. De exemplu Ungaria a introdus o nouă infracțiune de răspândire a „știrilor false” și a „temerii”, pedepsită cu până la cinci ani de închisoare. Autoritățile au profitat de formularea deliberat vagă a legii pentru a-i reprima pe cei care critică modul în care guvernul gestionează pandemia. Propuneri legislative similare au fost blocate până acum în alte țări, cum ar fi Bulgaria, însă alte guverne ale UE au accelerat aplicarea legilor existente, ridicând îngrijorări cu privire la proporționalitatea sancțiunilor și arestărilor. În Polonia, doi activiști au fost acuzați de infracțiuni pedepsite cu până la zece ani de închisoare pentru o campanie de afișe care contestă statisticile guvernului despre răspândirea pandemiei.

În România, după cum se știe, guvernul și-a dat puterea de a modera Internetul, blocând site-uri care publică „știri false”, fără a le pune la dispoziție un intrument valid de contestare. O propunere comparabilă în Bulgaria nu a fost adoptată.

Raportul trece în revistă și alte măsuri și decizii ale guvernelor europene, prin care au fost limitate drepturile civile: redactarea vagă a legislației adoptate în pandemie, care a dus la interpretarea și aplicarea abuzivă pe alocuri a acesteia, urmărirea/supravegherea invazivă a vieții private a celor care protestau la adresa măsurilor luate de guverne, utilizând tehnologia digitală, recunoașterea facială, date de pe rețelele sociale etc.

Sancțiunile impuse de guverne în aceeași perioadă de referință a raportului (martie – iulie 2020) au fost de asemenea disproporționat de mari, financiar sau penal. De exemplu cine nu a respectat dispozițiile autorităților a riscat amenzi de până la 3.000 EURO în Italia, de 1000 de EURO în Grecia, iar în Slovacia o amendă putea ajunge până la 10.000 EURO. În unele țări, cum ar fi anumite state federale din Germania, încălcarea regulilor privind întrunirea a fost incriminată, iar în Belgia a fost pedepsită cu închisoare între 8 zile și 3 luni.

În unele țări, legile date în starea de urgență au fost contestate în fața instanțelor constituționale de către Avocatul poporului. La fel ca în România, unde multe dintre măsurile luate au fost contestate și ulterior declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, lucrurile s-au petrecut similar în Austria, Croația și Slovenia sau Germania. În Franța, restricțiile au fost revizuite după ce cea mai înaltă instanță din țară, Consiliul de Stat, a decis că interzicerea demonstrațiilor cu mai mult de 10 persoane este disproporționată și constituie o încălcare gravă  a drepturilor civile.

Raportul de față reprezintă vocile mai multor organizații neguvernamentale europene, care cer astfel instituțiilor UE să-și folosească forțele pentru a restabili și promova libertățile civile în Uniune. Guvernele ar trebui și ele să revizuiască și să anuleze măsurile de limitare a spațiului civic de exprimare, luate în timpul pandemiei și nu numai.

Cercetările care au stat la baza acestui raport au fost transmise și Comisiei Eurpene, care urmează să-și publice primul său raport privind statul de drept în UE la finele lunii septembrie. Vom reveni atunci cu informații despre acel raport.

Raportul integral în limba engleză