În ultimii ani, numărul condamnărilor privind relele tratamente aplicate persoanelor aflate în instituţiile româneşti privative de libertate este în continuă creştere. Totuși Guvernul nu vrea să înființeze un mecanism transparent și independent care să prevină aceste practici.
La data de 23 iunie 2014, două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de detenție Tichilești/Brăila. Aceasta este o revenire la vizita din 28 iulie 2013, în cadrul Proiectului Copii privați de libertate în Europa Centrală și de est, finanțat de UE.
Iulia Motoc, judecător la CEDO: printre cauzele deschise împotriva României, domină cele referitoare la dreptul la libertate și la condițiile de detenție – semn că în continuare țările Europei de Est sunt tributare modelului de gândire totalitară.
Proiectul își propune să contribuie la o mai largă înțelegere a modului în care arestul preventiv este folosit în Uniunea Europeană, a motivelor pentru care această măsură este folosită precum și cât de mult se folosesc măsuri alternative la arestul preventiv.
Proiectul își propune să contribuie la o mai bună informare a avocaților cu privire la directivele Uniunii Europene prin care se stabilesc drepturile procedurale ale inculpatului.
APADOR-CH, în calitate de membră a Coaliției Antidiscriminare va implementa proiectul Acces la Justiție și Remedii Adecvate pentru Persoanele care sunt Victime ale Discriminării, coordonat de asociația ACCEPT. Scopul proiectului este creșterea accesului la justiție și oferirea de remedii active pentru persoanele expuse la discriminare.
APADOR-CH este unul din principalii promotori ai legilor privind informațiile publice și transparența decizională. Prin activitatea de monitorizare am constatat că aceste două legi și principiile pe care le promovează sunt de multe ori subminate de o serie de practici birocratice.
Guvernul maghiar face din nou abuz de putere, de data aceasta încercând să controleze independența societății civile și acuzând o agenție guvernamentală norvegiană că încearcă să exercite influență politică în Ungaria.
Potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică – în dezbatere în parlament – , percheziția informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător.
Adevărata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.