CRAP Cluj se află la demisolul clădirii IPJ Cluj. Condiţiile de detenţie regăsite în CRAP Cluj încalcă în mod vădit standardele internaţionale pe care statul român s-a angajat să le respecte. Camerele nu au ferestre şi nici bec în interior, consecinţele fiindcă sunt mereu întunecate şi fără suficient aer respirabil
Penitenciarul Gherla este unitate coordonatoare pentru penitenciarele din raza teritorială a Curții de Apel Cluj – penitenciarele Baia-Mare și Bistrița și penitenciarul-spital Dej. Penitenciarul are în custodie toate categoriile de persoane private de libertate având în vedere criteriile sex, vârstă și regim de executare. Bărbații adulți sunt cazați în sediul principal iar femeile şi minorii în secția exterioară a penitenciarului, amplasată în Cluj.
Din anul 2009 Penitenciarul Târgu Mureș a fost reorganizat devenind dintr-un penitenciar cu regim închis pentru adulți o unitate care cazează preponderent minori și tineri, de sex masculin.
APADOR-CH a derulat în 2013 proiectului “Consiliul Național de Integritate – ce este și ce ar trebui să fie?” în care a monitorizat timp de câteva luni activitatea CNI, a analizat legislația în baza căreia funcționează instituția și a formulat o serie de propuneri de modificare a legii pentru îmbunătățirea activității.
Noi, reprezentanții organizațiilor semnatare, am constatat în ultimele zile intensificarea insinuărilor la adresa organizațiilor neguvernamentale venite din partea câtorva politicieni, inclusiv din partea prim-ministrului României. Mass media au preluat și amplificat acuzațiile referitoare la presupuse interese ale unor terți pe care le-ar reprezenta acele structuri ale societății civile care ar fi sprijinit protestele împotriva promovării legii de exploatare auriferă de la Roșia Montană.
APADOR-CH împreună cu alte 21 de organizații neguvernamentale care militează pentru drepturi civile în Europa au semnat o scrisoare deschisă adresată comisarului pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Consiliul Național de Integritate văzut de principalii stakeholderi
Monitorizarea activității Consiliului Național de Integritate iunie-august 2013
Atrage atenția asupra utilității reducerii aplicării măsurii de arestare preventivă consumatorilor de droguri în România. În unele cazuri, măsurile terapeutice sunt mai eficiente decât încarcerarea și constatarea că alternativele încarcerării sunt aplicare rar în cazul consumatorilor de droguri.
În penitenciarul de maximă siguranţă se găseau, la data vizitei, 922 de deţinuţi, toți bărbați, din care 22 de tineri şi 4 minori aflaţi în tranzit. Din numărul total, 240 erau în detenţie preventivă și 12 neincluși în vreun regim. 180 de deținuți sunt încadrați la maximă siguranță, 444 la regim închis, 20 semideschis și 26 de deținuți în regim deschis, care lucrează la Gospodăria Agrozootehnică (GAZ).