APADOR-CH
  • Home
  • Cine Suntem
    • Despre noi
    • Afilieri internaționale
    • Prieteni APADOR-CH
    • Parteneri
    • Politica de prelucrare a datelor personale a APADOR-CH
  • Activități
    • Monitorizarea condițiilor de detenție
    • CEDO
      • Informare
      • Procese câștigate la CEDO
      • Executarea hotărârilor CEDO
    • Jurisprudență internă
    • Advocacy legislativ
    • Bună Guvernare
  • Proiecte
    • Proiecte in derulare
    • Proiecte finalizate
    • COVID-19
  • Rapoarte
    • Condițiile din aresturi
    • Condițiile din penitenciare
    • Abuzuri ale forțelor de ordine
    • Rapoarte speciale
    • Rapoarte anuale
  • Statul NE drept
  • Drepturi Civile
    • Ce sunt drepturile omului
    • Resurse utile
  • Media
    • Comunicate
    • Blog
    • APADOR-CH
      în presă
    • Editoriale Adevărul
    • Video
  • Română
    • Română Română
    • English English
  • Cautare
  • Menu Menu

Arhiva pentru categoria: Buna guvernare

Sunteți aici: Acasa1 / Advocacy Legislativ2 / Buna guvernare

Avocatul Poporului, cum funcționează în Norvegia comparativ cu România

15/04/2016/în Blog, Buna guvernare, Finalizate /de APADOR-CH

În Norvegia are un singur sediu, la Oslo, 65 de angajați, un buget de 6,8 milioane de euro și rezolvă 25% dintre plângeri prin telefon. În România are 14 sedii în teritoriu și unul central, peste 100 de angajați, un buget de 2 milioane de euro și în 2013 a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

Aceste date au fost dezbătute săptămâna aceasta la București în cadrul conferinței organizată de APADOR-CH împreună cu ActiveWatch și ANBCC, în prezența domnului Victor Ciorbea și a reprezentanților mai multor instituții de drepturile omului din Norvegia. Conferința a marcat încheierea proiectului denumit „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient”, derulat în ultimul an de cele trei organizații neguvernamentale amintite. Proiectul a țintit informarea cetățenilor despre instituția Avocatului Poporului și încurajarea acestora să-l pună la treabă pentru a le apăra drepturile încălcate de diverse instituții ale statului.

Câteva date, pe scurt, de la conferința organizată la București:

Despre Norvegia

Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în Norvegia:

  • un Ombudsman numit de Parlament, foarte similar cu Avocatul Poporului de la noi;
  • un Ombudsman al Egalităţii şi Anti-discriminării, un fel de Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării de la noi;
  • și un Ombudsman al copiilor, înființat 1981, primul de acest gen în lume;
  • un Institut Național pentru Drepturile Omului, o instituție similară cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.
avp-norvegia

Avocatul Poporului din Norvegia

Avocatul Poporului din Norvegia, sau Ombudsmanul Parlamentar, într-o traducere liberă, este oarecum similar cu Avocatul Poporului din România. Dar, după cum a amintit domnul Gunnar M. Ekeløve-Slydal – reprezentant al Comitetului Helsinki norvegian (omologul APADOR-CH) – Norvegia are o societate civilă foarte dinamică și implicată în domeniul drepturilor omului organizațiile neguvernamentale fiind adesea parteneri reali ai instituțiilor statului în apărarea drepturilor omului.

  • Plângerile la Avocatul Poporului norvegian sunt gratuite și reprezintă un mod simplu și rapid de a cere o măsură reparatorie, în caz că ți-a fost încălcat un drept, fără să te mai adresezi justiției.
  • Ombudsman a fost prevăzut în Constituția Norvegiei încă din 1814, ca o instituție care trebuie să se asigure că administrația publică respectă drepturile omului și nu comite acte de încălcare a acestora la adresa cetățenilor. Ombudsman nu poate să atace, însă, deciziile Parlamentului, ale Guvernului sau ale justiției.
  • În 2015, Ombudsman norvegian a respins 54% dintre plângerile primite de la cetățeni și a considerat că 46% dintre ele sunt întemeiate. A criticat deciziile administrației publice în 146 de cazuri. 25% dintre cazurile de plângeri primite în 2015 – respectiv 359 de situații – le-a rezolvat doar pe baza unui telefon dat de către angajații Ombudsman la instituția publică reclamată că a încălcat drepturile cetățeanului.

Ombudsman în Norvegia are un buget anual de 6,8 de milioane de euro și 65 de angajați. Instituția are un singur sediu, la Oslo, dar  adesea responsabilii fac tururi în toată Norvegia – care ca suprafață este similară cu România.

Despre România

Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în România:

  • un Avocat al Poporului numit de Parlament;
  • un Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării;
  • un Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție înființată în 1990 dar despre care societatea nu știe mai nimic, nici cine o conduce, ce bugete are sau ce realizări a avut în 26 de ani de existență.

Plângerile pe care cetățenii le pot face la AVP sunt de asemenea gratuite. AVP a fost prevăzut pentru prima oară în Constituția din 1991 și a primit o lege de funcționare abia în 1997.

harta

Sediile AVP în România

Performanțele Avocatului Poporului:

  • Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
  • Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în  fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
  • Un sondaj realizat de IRES arată că 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție. Un studiu realizat de ANBCC în cadrul acestui proiect relevă că aproape 80% dintre cetățeni consideră că AVP este puțin sau deloc vizibil în spațiul public, iar 82% dintre cei întrebați au spus că nu s-au adresat niciodată AVP. Găsiți aici mai multe despre ce cred oamenii despre AVP, cum comunică AVP și alte chestiuni.

Conform declarațiilor domnului Victor Ciorbea, prezent la conferință, AVP are o schemă de personal de peste 140 de persoane, din care numai 100 de posturi ar fi ocupate în toate cele 14 sedii din țară și la sediul central din București, și un buget de 2 milioane de euro anual.

Deși numirile sunt de natură politică, atât în Norvegia cât și în România, în Norvegia politicienii aflați la putere nu îndrăznesc să numească în astfel de funcții reprezentanți ai propriilor partide – a declarat Ingrid Egeland Thorsnes – consilier juridic în cadrul Ombudsman pentru Egalitate și Nediscriminare în Norvegia. Ea a dat ca exemplu că în prezent Ombudsman pentru drepturile copilului este o reprezentantă a unui partid aflat în opoziție, considerată un foarte bun specialist pe drepturile minorilor în Norvegia.

Pentru mai multe detalii despre cum funcționează Avocații altor popoare sau alte informații concrete din acest proiect vă invităm să consultați pagina proiectului, în care veți găsi mai multe informații utile:

  • o hartă a sediilor AVP din România
  • o scurtă animație cu modul în care funcționează AVP
  • un pliant cu informații privind modul în care trebuie să te adresezi AVP

sigle-parteneri

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/06/sigle-parteneri-e1460382345343.jpg 168 644 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2016-04-15 13:16:212020-09-11 11:10:18Avocatul Poporului, cum funcționează în Norvegia comparativ cu România

Cum funcționează Avocații altor popoare

11/04/2016/în Blog, Buna guvernare /de APADOR-CH

Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.

Netherlands Flag MapOlanda

Map of United KingdomMarea Britanie

irlanda]Irlanda

frantaFranta

belgiaBelgia

NorwayNorvegia

Ceva mai deosebit este Ombudsmanul din Norvegia. Aici există prima instituție de tip Ombudman încă din 1952. În prezent în Norvegia funcționează mai multe astfel de instituții:

  • un Ombudsman parlamentar, foarte similar cu Avocatul Poporului de la noi,
  • un Ombudsman al Egalităţii şi Anti-discriminării, un fel de Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării
  • și un Ombudsman al copiilor, înființat 1981, primul de acest gen în lume.
  • În plus în Norvegia există și un Institut Național pentru Drepturile Omului, o instituție similară cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.

 

sigle-parteneri

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu  65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/04/tari.jpg 556 789 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2016-04-11 15:55:592020-09-11 10:44:42Cum funcționează Avocații altor popoare

Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi

11/03/2016/în Buna guvernare, Finalizate, Resurse Utile /de Rasista
  • Știați că Avocatul Poporului are cinci domenii de activitate? Poate știți că Avocatul Poporului se ocupă generic de drepturile omului, dar știți care sunt aceste drepturi? Aria e foarte largă, de la taxe și impozite până la penitenciare.
  • Știați că Avocatul Poporului este singura instituție care poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate privind ordonanțele? Această prerogativă s-a dovedit a fi extrem de importantă în contextul folosirii abuzive, de către guverne, a legiferării prin ordonanțe de urgență.

Dacă vreți să știți mai multe despre Avocatul Poporului citiți o analiză juridică a instituției, care cartografiază principalele atribuții și competențe ale AVP.  În documentul de mai jos puteți găsi informații utile cu privire la instituția Avocatul Poporului, cum este organizată această instituție, cum își desfășoară activitatea și în ce domenii lucrează.

Unde poate fi găsit Avocatul Poporului

Un alt aspect mai puțin cunoscut cu privire la instituția Avocatului Poporului este că, pe lângă sediul central din București, Avocatul Poporului mai are 15 birouri teritoriale în țară. Găsiți localitățile și adresele la care se află aceste birouri pe harta de mai jos – click pe fiecare locație în parte pentru datele de contact ale birourilor teritoriale.

Pe scurt 

Pentru o versiune abreviată a ce este și ceea ce face instituția Avocatul Poporului puteți consulta acest pliant pe care l-am realizat în sprijinul cetățenilor interesați să se adreseze acestei instituții.

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

sigle-parteneri

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 

https://apador.org/wp-content/uploads/2017/09/avp.jpg 367 571 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-03-11 10:48:332020-09-11 10:54:23Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi

Demersuri în cadrul proiectului: Avocatului poporului i se pregătește ceva!

11/02/2016/în Buna guvernare, Finalizate /de Rasista

București, 13 aprilie, încheierea proiectului: Dezbatere Avocatul Poporului, perspective de reformă

APADOR-CH alături de ANBCC și ActiveWatch  au organizat marti, 13 aprilie 2016, la București, conferința de închidere a proiectului „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient, în prezența domnului Victor Ciorbea, a reprezentanților mai multor instituții din Norvegia precum și a reprezentanților mai multor ambasade la București, cum ar fi SUA, Germania, Elveția și a doamnei ambasador a Norvegiei, Doamna Tove Bruvik Westberg.
.

avp

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele proiectului derulat în ultimul an și s-a discutat comparativ despre cum funcționează instituțiile similare din cele două țări, România și Norvegia.

Mai multe informații găsiți aici.

Prezentarea ANBCC: Așteptările cetățenilor de la Avocatul Poporului

Prezentarea domnului Gunnar M. Ekeløve-Slydal, privind modul în care funcționează Ombudsman în Norvegia.

Prezentarea doamnei Ingrid Egeland Thorsnes, despre cum funcționează Ombudsman pentru Egalitate și nediscriminare în Norvegiangrid 

Prezentarea domnului Petter Willie, director al Institutului Național de Drepturile Omului Norvegia.

___________________________________________________________________

Întâlniri cu cetățenii

Ploiești: Ce vor ploieștenii de la Avocatul Poporului – 22 martie 2016

ploiestiPrima întâlnire cu cetățenii în proiectul „Ne trebuie un Avocat al Poporului mai eficient” a avut loc la Ploiești. Le-am vorbit oamenilor despre rolul AVP și modalitățile de a-l sesiza.

ploiesti2Ploieștenii sunt cei mai neîncrezători în abilitatea AVP de a le apăra drepturilor – conform sondajului de opinie organizat în 10 orașe de ANBCC.
La finalul întâlnirii am concluzionat că:
– este nevoie de o mai bună comunicare din partea AVP;
– se impune modificarea programului de lucru a birourilor teritoriale ale AVP, astfel încât măcar în una din zilele săptămânii să existe program și după amiaza, pentru cetățenii care lucrează și cărora le-ar fi greu să se prezinte în timpul programului de lucru la instituție;
– numirea politică a AVP este o reală problemă pentru eficiența instituției;
– persoanele prezente au fost foarte dezamăgite de activitatea biroului AVP la nivel local și de faptul că niciun reprezentant AVP- Ploiești nu a fost prezent la acest eveniment care îi privește.

Brașov: Avocatul poporului este o instituție? – 24 martie 2016

brasov4

A doua oprire în caravana întâlnirilor cu cetățeni a fost la Brașov. Într-un spațiu prietenos destinat și dezbaterilor publice- @Hof Caffe, o parte din echipa proiectului  „Ne trebuie un Avocat al Poporului mai eficient” , a discutat cu cei prezenți despre ce este și cum poate fi sesizat Avocatul Poporului la nivel local sau central.

brasov5Spre surprinderea participanților, și ca o scurtă concluzie a evenimentului, Avocatul Poporului nu este un practicant al profesiei de avocat ci este o instituție independentă și autonomă menită să protejeze dreptuile persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorități ale administrației publice.

Iași: Avocatul poporului ar trebui ales de cetățeni – 25 martie 2016

iasi3Publicul de la Iași a fost format din reprezentanți ai instituțiilor publice locale, colaboratori ai BCC Iași – consilieri juridici și avocați – dar și din cetățeni care au apelat de-a lungul timpului la serviciile BCC – pensionari, președinți de asociații de locatari, șomeri etc.

În concluzie, ne-am așezat la dezbatere cu oameni care nu știau cu ce se ocupă Avocatul Poporului și cu specialiști în domeniul juridic cu care am vorbit despre lipsa de implicare a Avocatului Poporului, despre puținele cazuri în care acesta se sesizează din oficiu și despre numărul mic de sesizări făcute la Curtea Constituțională cu privire la excepțiile de neconstituționalizate privind ordonanțele de urgență.

iasi2iasiCetățenii s-au declarat nemultumiți de activitatea instituției, în special la nivel central, și de influența puternică a factorului politic în activitățile Avocatului Poporului. Câțiva cetățeni au lansat chiar ideea ca Avocatul Poporului să fie ales de cetățeni, odată cu membrii Parlamentului.

Suceava: Cum facem să punem presiune pe instituțiile publice? – 30 martie 2016

suceava2

La Suceava am bătut recordul de participanți, adică aproape 40 de cetățeani au fost curioși să afle despre Avocatul poporului. Elevi și profesori de la Colegiul Alexandru Ioan Cuza, voluntari ai Asociației Promotorii Bucovinei.

suceava3suceavaÎn urma prezentării și a discuțiilor, participanții au concluzionat că instituția Avocatului Poporului are de fapt un rol foarte important la nivel național și acesta ar trebui intărit și mai mult. În plus au sustinut ideea implicării și mai active a cetățenilor în viața comunității, mergând până la a gândi instrumente și proceduri care să le permită să facă presiune când reprezentanții acestei instituții sau ai altora nu își fac treaba în mod corespunzător.

Pitești: Dacă tot îl avem, să-l punem la treabă! – 1 aprilie 2016

pitestipitesti4La Pitești am fost întâmpinați de un grup de 40 de tineri, preponderent elevi și studenți. Am dezbătut împreună ce face și ce ar trebui să facă instituția Avocatul Poporului. Participanții s-au arătat foarte interesați de domeniul drepturilor omului, dar și-au manifestat îndoieli cu privire la eficiență instituției Avocatul Poporului.

pitesti3Mulți s-au arătat dezamăgiți când au constatat că Avocatul Poporului poate emite doar recomandări și unii au precizat că ei ar prefera să se adreseze direct instanțelor. Cu toate acestea concluzia generală a fost că de vreme ce avem această instituție ar trebui s-o punem la treabă.

Alba Iulia și Timișoara: Măcar 15 minute de emisie săptămânală la TV despre AVP – 31 martie-1 aprilie 2016

alba iulia

Dragi prieteni, vizitele de lucru semnalate zilele trecute pe subiectul eficientizării instituției Avocatului Poporului, au continuat la Alba Iulia pe 31 martie și la Timișoara pe 1 aprilie. Alături de un public numeros și implicat în dezbatere (aproximativ 80 de participanți) ne-am bucurat să aflăm nevoia lor ca instituția să fie mai cunoscută în comunitate și mai implicată în sensul autosesizării. Cetățenii și-ar dori, de exemplu, să se aloce măcar 15 minute de emisie pe săptămână la televiziunea publică pentru informare și publicitate instituțională sau măcar câteva rânduri în mod constant în presa locală.

alba-iulia timisoara3 timisoara2 timisoara

Cazuri precum „litigiile între vecini” sau orice raport contractual privat nu intră în competența Avocatului poporului. Asta pentru că în acest moment mulți cetățeni consideră că acest tip de cazuri intră în agenda AvP, consumând atât timp cât și alte resurse înscriindu-se în audiențe, creînd astfel frustrări de ambele părți.

Cluj: Cetățenii nu știu că se pot adresa AVP ca persoane fizice – 6 aprilie 2016

cluj2

La întâlnirea de la Colegiul Ion Rațiu a participat peste 30 de persoane, care au recunoscut deschis că nu erau informate cu privire la activitățile Avocatului Poporului. Oamenii nu știau că se pot adresa instituției în calitate de simpli cetățeni și au dat câteva exemple de situații în care cunoscuți de-ai lor au apelat la instanțe pentru a rezolva diverse probleme cu instituțiile publice.

oradeaOradea: Orădenii, încântați să afle că a mai apărut o instituție care apără drepturile omului – 7 aprilie 2016

La Oradea dezbaterea s-a desfășurat la sediul Fundației Ruhama, într-o locație strategică – campusul studențesc!

oradea2După ce au aflat cu se se ocupă Instituția Avocatul Poporului, participanții au venit cu trei spețe concrete, trei cazuri ale apropiaților, rugându-ne să-i lămurim dacă sunt sau nu de competența Instituției Avocatul Poporului. Fiind persoane obișnuite cu birocrația instituțională, foarte mulți dintre participanții la dezbatere având poziții de facilitatori sau mediatori comunitari, au fost foarte încântați că au aflat despre existența unei „noi instituții care apără drepturile cetățenilor!”

Studiu final de proiect: Cu ce cred românii că se ocupă Avocatul poporului/ce părere au angajații AVP despre propria instituție

_____________________________

Alte evenimente în proiect

_______________________________________________________________________

15 decembrie 2015

București: Dezbatere publică „Rolul Avocatului Poporului în societatea românească”

APADOR-CH alături de ANBCC și ActiveWatch  au organizat marti, 15 decembrie 2015, la Palatul Parlamentului dezbaterea publică cu tema ‘Rolul Avocatului Poporului în societatea românească’.

dezbatere-dec2015

La eveniment au participat reprezentanți ai Avocatului Poporului, inclusiv Victor Ciorbea, doamna senator Gabriela Crețu, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului și reprezentanți ai Poliției Române și Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Dezbaterea a avut în vedere situația actuală instituțională, precum și recomandările propuse de organizatori în eficientizarea rolului Avocatului Poporului.

Printre temele discutate au fost:

  • modificarea legii și a regulamentului intern de organizare a instituției Avocatului Poporului,
  • numirea și revocarea titularului funcție,
  • implementarea mecanismului național de prevenire a torturii,
  • rolul instituției în domeniul legiferării, în special în sesizarea caracterului neconstituțional al ordonanțelor de urgență.

Cei prezenți au fost de acord că este necesară eficientizarea Instituției Avocatul Poporului și, pe baza propunerilor din documentul de poziție, au formulat opinii și recomandări în acest sens.

Întrucât forul legislativ este principalul factor de decizie în îmbunătățirea cadrului legal instituțional al Avocatului Poporului, ne propunem ca în primul trimestru al anului 2016 să desfășurăm o campanie de advocay (pe baza unui document de poziție mai amănunțit) la nivelul grupurilor parlamentare dar și al altor persoane interesate.

Ce cred cetățenii despre AVP – prezentare ANBCC

AVP – probleme identificate și posibile remedii

Articole/comentarii/comunicate

16 martie 2015 – Adevărata urgență: demisia lui Ponta! – APADOR-CH împreună cu zece organizații neguvernamentale i-au cerut azi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la Ordonanța de Urgență nr. 2/2015, prin care Guvernul face modificări la 26 de acte normative din diverse domenii de activitate. În același timp organizațiile semnatare îi cer premierului Victor Ponta să-și dea demisia din funcție.

25 martie 2015 – APADOR-CH cere Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională legea care permite parlamentarilor să jongleze cu ridicarea imunității – APADOR-CH i-a cerut azi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în privința articolului 24 din Legea 96/2006, invocată de senatori pentru a justifica lipsa voturilor necesare pentru ridicarea imunității parlamentarului Dan Șova.

7 aprilie 2015 – Amicus curiae la CCR pentru împăcarea parlamentarilor cu Constituția – APADOR-CH a depus la Curtea Constituțională a României un amicus curiae privind neconstituționalitatea articolului 24 din Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol care  se află în evidentă contradicție cu Constituția și care le-a permis parlamentarilor să jongleze, la ultimele cereri ale parchetului, cu ridicarea imunității parlamentare. Demersul vizează, de asemenea, și practica neconstituțională a parlamentului de a redacta hotărâri numai în cazul în care se decide ridicarea imunității unui parlamentar, nu și în cazul contrar.

Adevărul, 29 iunie 2015 – Avocatul Poporului e mai presus de ordonanţa petiţiilor? – Pentru că, de zece ani, România pare că trece printr-o situaţie de urgenţă la fiecare trei zile, i-am cerut Avocatului Poporului să atace ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. Răspunsurile au fost tot atâtea pretexte, de la „nu facem politică” până la „sesizăm Curtea Constituţională când vrem noi, nu când vreţi voi”. Apogeul inventivităţii a fost, însă, atins la ultimul răspuns, atunci când a trebuit să justifice nerespectarea termenelor legale de soluţionare a unei petiţii: a susţinut că AVP nu-şi respectă decât propria lege de funcţionare, nu şi… ordonanţele guvernului, care sunt acte normative inferioare. 

13 octombrie 2015 – Nu mai vrem ordonanțe de urgență fără urgență! – Susținem demersul Avocatului Poporului care a atacat, în sfârșit, la Curtea Constituțională o ordonanță de urgență pentru că nu era urgentă.

15 octombrie 2015 – În ultimii zece ani, România a fost guvernată cu câte o ordonanță la 60 de ore – APADOR-CH și mai multe organizații membre ale Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești i-au cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională megaordonanța Guvernului Ponta, nr. 41/2015, prin care se urmărește schimbarea mai multor legi din diferite domenii. Motivul este acela că ordonanța încalcă articolul 115 din Constituţie, adică nu este motivată de vreo situație extraordinară care să justifice înlocuirea Parlamentului, ca putere legiuitoare, de către Guvern (putere executivă).

Adevărul, 15 octombrie 2015 – În ultimii zece ani, România a fost guvernată cu câte o ordonanţă la 60 de ore – guvernele României, din 2004 încoace, şi-au făcut un obicei din a legifera prin ordonanţe de urgenţă, în locul Parlamentului. Conform statisticii realizate de APADOR-CH în perioada 2004 – 2014 guvernele au emis un număr total de 1.547 ordonanţe de urgenţă, în medie 141 ordonanţe de urgenţă pe an, sau una la 60 de ore.

11 decembrie 2015 – CCR decide că o ordonanță e neconstituțională dacă nu e urgentă – APADOR-CH salută decizia CCR și speră că aceasta va fi încă un semnal și pentru executivul actual și pentru cele viitoare că guvernarea prin ordonanțe de urgență cu este o cale democratică de urmat. România a fost guvernată în ultimii zece ani cu câte o ordonanță emisă la 60 de ore. De asemenea încurajăm Avocatul Poporului să-și exercite mai des prerogativa de a sesiza CCR ori de câte ori instituțiile statului își depășesc atribuțiile.

Adevărul, 11 aprilie 2016 – De câte semnături e nevoie ca să convingem Avocatul Poporului să facă ceva? – Teoretic e suficientă o singură semnătură pe o plângere, dar practica ne arată că în ultimii 20 de ani nici românii n-au prea ştiut cum să-şi pună avocatul la treabă, dar nici el nu s-a spetit cu munca în folosul poporului. Ce putem face ca să schimbăm lucrurile?

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/avp-e1460721208840.jpg 369 600 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2016-02-11 10:54:422020-09-11 11:04:02Demersuri în cadrul proiectului: Avocatului poporului i se pregătește ceva!

AVP și ordonanțele de urgență: cereri obișnuite, răspunsuri inedite

11/09/2015/în Buna guvernare /de Rasista

Aceasta este corespondența purtată de APADOR-CH cu instituția Avocatului Poporului în anii 2014-2015.

2015

Solicitare din 15.10.2015 – APADOR-CH și mai multe organizații membre ale Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești i-au cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională megaordonanța Guvernului Ponta, nr. 41/2015, prin care se urmărește schimbarea mai multor legi din diferite domenii. Motivul este acela că ordonanța încalcă articolul 115 din Constituţie, adică nu este motivată de vreo situație extraordinară care să justifice înlocuirea Parlamentului, ca putere legiuitoare, de către Guvern (putere executivă). 

Solicitare din 26.03.2015, privind neconstituționalitatea unor articole din Statutul deputaților și Senatorilor, care permit jonglarea în Parlament cu imunitățile parlamentare – Răspunsul AVP în care apreciază că nu se (mai) justifică atacarea la CCR, întrucât textul respectivului act fusese deja modificat.

Sesizarea privind neconstituționalitatea OUG 2/2015 – Refuzul comunicat de AVP (în care spune că lipsa urgenței nu e suficentă pentru a ataca o OUG) 

Raspuns avp3638 Raspuns avp3638 2 Raspuns avp3638 3

Sesizarea APADOR-CH privind inițierea anchetei disciplinare la adresa persoanei care a redactat răspunsul privind OUG 2/2015 – și Răspunsul AVP la solicitarea de anchetă disciplinară – aceeași persoană la adresa căreia s-a solicitat ancheta disciplinară semnează și răspunsul în care spune că activitatea AVP nu se supune OUG 27, privind petițiile.

Solicitare din 27.05.2015 – prin care APADOR-CH trimite AVP raportul privins dituația din comuna Racoș, Brașov – Răspunsul AVP în care promite că va face cercetări în cauză.

Solicitare din 26.06.2015 – prin care APADOR-CH solicită o serie de informații publice privind organizarea și cheltuielile instituției AVP –

2014

Solicitare din 04.04.2014 – privind constituirea zonei speciale de siguranță din comuna Pungești, Vaslui – Răspunsul AVP privind zona Pungești

Solicitare din  11.04.2014 – ordinul 13/2014 care exceptează de la comunicarea publică anumite informații ce pot fi furinzate conform legii 544/2001 – Răspunsul AVP privind lista informațiilor ce sunt exceptate de la difuzare conform legii 544/2001

Solicitare din 17.04.2014 – privind sesizarea CCR asupra neconstituționalității ordonanței 12/2014 – Răspunsul AVP în care spune că nu atacă ordonanța guvernului pentru că este independent și imparțial

Solicitare din 30.04.2014 – în care APADOR-CH insistă că imparțialitatea AVP nu are legătură cu faptul că ordonanța respectivă încalcă Constituția, deci se solicită un nou punct de vedere – Răpunsul AVP continuă să se refere la independență și imparțialitate…

Solicitare din 06.05.2014 – privind neconstituționalitatea unor articole din Legea 33/2007, pentru alegerile europarlamentare – Răspunsul AVP  în care spune că nu consideră că este cazul să sesizeze CCR, pentru că respectivele articole nu sunt neconstituționale.

Solicitare din 20.05.2014 – prin care APADOR-CH i-a cerut AVP să sesizeze Guvernul privind faptul că Ministerul Afacerilor Interne nu a modificat ordinul pe baza căruia a fost instituită zona de siguranță în comuna Pungești – Răspunsul AVP susține că MAI ar fi elaborat un ordin nou pe care îl va supune dezbaterii publice.

Solicitare din 22.05.2014 – prin care i se cere AVP să sesizeze neconstituționalitatea ordonanței 18/2014, privind schimbarea regimului juridic al unor imobile RAAPPS – Răspunsul AVP în care se spune că da, ordonanța 18 este neconstituțională, privind aspectul lipsei sale de urgență, însă AVP nu consideră necesar s-o atace la CCR, întrucât nu încalcă drepturi și libertăți cetățenești.

Solicitare din 28.05.2014 – privind neconstituționalitatea ordonanței 19/2014, ce modifică Codul fiscal – Răspunsul AVP în care constată că ordonanța respectivă reprezintă „concretizarea competențelor guvernului privind politica internă” și refuză să o atace la CCR.

Solicitare din 3.07.2014 – privind neconstituționalitatea ordonanței 111/2011 privind comunicațiile electronice – Răspunsul AVP în care este de acord să sesizeze CCR privind neconstituționalitatea ordonanței privind comunicațiile electronice.

Solicitare din 03.09.2014 – privind neconstituționalitatea Ordonanței 55/2014 care permitea traseismul primarilor în campania electorală – Răspunsul AVP în care își reafirmă neutralitatea și imparțialitatea, și consideră că e treaba lui când atacă sau nu o ordonanță la CCR, că de data asta odonanța privind traseismul primarilor e de competența Guvernului și a Parlamentului, iar AVP nu vrea să fie un arbitru între instituții publice.

Solicitare din 07.11.2014 – prin care APADOR-CH îi solicită AVP să ceară închiderea Secției 10 de Poliție București, unde au fost semnalate mai multe abuzuri la adresa cetățenilor – Răspunsul AVP în care promite să facă verificări + completări la răspunsul inițial, în care AVP confirmă constatările APADOR-CH și cere închiderea Secției 10

Solicitare din 08.12.2014 – privind situația din comuna Pungești, la 10 luni de la recomandările AVP făcute MAI – Răspunsul AVP în care spune că a sesizat în sfârșit Guvernul în acest caz + În completare, AVP a făcut o serie de sugestii de modificare a ordinului MAI privind zonele de securitate.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/05/sesizare-avp.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-09-11 10:24:452020-09-11 10:27:10AVP și ordonanțele de urgență: cereri obișnuite, răspunsuri inedite

Cerem demiterea lui Romeo-Nicu Moșoiu, consilier al Ministrului Educației Naționale

12/06/2015/în Buna guvernare /de Rasista

 

Un grup de ONG-uri din România solicită demiterea domnului Romeo-Nicu Moșoiu din funcția de consilier al Ministrului Educației Naționale, invocând conflictul de interese. Solicitarea se bazează pe faptul că domnul Moșoiu are o dublă calitate – persoană cu influență în deciziile Ministerului și, în același timp, vice-președinte al Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), asociație care face lobby în favoarea unor politici educaționale bazate pe o ideologie fundamentalist religioasă, în detrimentul oricărei evidențe științifice. Menționăm că APOR a cerut de curând ca eventualele ore de educație sexuală din scoli să promoveze abstinența până la căsătorie, ca „cel mai bun lucru pentru sănătatea copiilor„.[1]

Este inadmisibil ca Ministrul Educației să fie sfătuit de o persoană cu o dovedită agendă proprie și care încearcă să impună viziunea unui ONG fundamentalist religios asupra întregului sistem de educație. Organizația în care domnul Moșoiu activează ca vicepreședinte tocmai a solicitat Ministerului să promoveze abstinența sexuala pe post de panaceu, în disprețul oricărei evidențe. Ce credeți că îl va sfătui pe Ministrul Educației în acest caz? Să introducă ore de educație sexuală, predate de personal calificat, care să le vorbească elevilor despre metodele moderne de contracepție și protecție? Sau să aprobe solicitarea fundamentalistilor?„a declarat Toma Pătrașcu, președintele ASUR.

„Numărul de sarcini nedorite în rândul adolescentelor este îngrijorător. România ocupă prima poziţie în UE la numărul de fete sub 15 ani care devin mame şi locul doi privind sarcinile în rândul adolescentelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani.[2] Iar asta se datorează în mare parte lipsei unei educații sexuale adecvate. Situația nu se va îmbunătăți cât timp Ministrul Educației este consiliat de o un reprezentant al unui ONG care militează pentru abstinență și ignoră realitatea societății în care trăim.” a declarat Andrei-Nicolae Popa, din partea Academiei Tinerilor.

ONG-urile semnatare solicită demiterea imediată a domnului Romeo-Nicu Moșoiu și respingerea inițiativei ridicole de a promova pe post de politică de stat abstinența sexuală până la căsătorie. De asemeni, considerăm că elevii trebuie să beneficieze de o educație sanitară (inclusiv sexuală) bazată pe evidența știintifică, adaptată la societatea actuală și realizată de specialiști în domeniul sanitar, nu de reprezentanți ai cultelor.


[1] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20224009-mai-multe-ong-uri-printre-care-asociatia-parinti-pentru-ora-religie-cer-ministrilor-educatiei-sanatatii-promoveze-scoli-abstinenta-pana-casatorie.htm

[2] http://www.gandul.info/stiri/mai-multe-ong-uri-din-romania-cer-transformarea-materiei-educatie-pentru-sanatate-din-optional-in-curs-obligatoriu-14346270

 

 

Mai jos scrisoarea adresată ministrului educației:

12.06.2015

Scrisoare deschisă

Către Ministerul Educației Naționale, domnului ministru Sorin Cîmpeanu

 

Stimate domnule ministru,

Organizațiile semnatare vă solicită demiterea domnului Romeo-Nicu Moșoiu din funcția de consilier, din cauza conflictului de interese generat de dubla sa calitate – persoană cu influență în deciziile Ministerului și vice-președinte al Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie (APOR).

Acest conflict de interese este pus în evidență de recenta luare de poziție a APOR cu privire la orele de educație sexuală, prin care se încearcă adoptarea de către Ministerul Educației a unor politici bazate pe o ideologie fundamentalist religioasă în detrimentul evidenței științifice. Este inacceptabil ca Ministrul Educației să păstreze în calitate de consilier o persoană cu o dovedită agendă proprie și care încearcă să impună viziunea unui ONG fundamentalist religios asupra întregului sistem de educație.[1]

Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte:

  • Toate cercetările serioase, științifice, arată că educația sexuală, dacă este predată corespunzator, le permite tinerilor să ia decizii informate privind propria lor viață.[2] Cu toate acestea, în programa școlară din România noțiunile de educație sexuală sunt aproape absente; în schimb manualele de Religie promovează insistent o imagine distorsionată a sexualității.
  • APOR și alte organizații fundamentalist religioase sunt extrem de vocale în încercarea de a bloca introducerea educației sexuale în școli, în disprețul oricărei evidențe științifice.
  • Dl. Moșoiu este vizibil implicat în activitatea APOR, de jure și de facto; drept dovadă stau nenumăratele știri din presa religioasă despre activitățile sale de organizare și promovare a asociației din care face parte.[3][4][5]

Sperăm ca această situație anormală să se rezolve rapid.

 

Semnatari:

  • Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)
  • Asociația Elevilor din Constanța
  • Asociația Elevilor din Bacău
  • Asociația Elevilor din Alba
  • Academia Tinerilor
  • Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO)
  • ActiveWatch
  • Asociația Umanistă Română (AUR)
  • Mame pentru Mame
  • Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS)
  • Centrul FILIA
  • Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
  • Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE)
  • Centrul Euroregional pentru Initiative Publice (ECPI)


[1] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20224009-mai-multe-ong-uri-printre-care-asociatia-parinti-pentru-ora-religie-cer-ministrilor-educatiei-sanatatii-promoveze-scoli-abstinenta-pana-casatorie.htm

[2] http://unesdoc.unesco.org/images/0018/001832/183281e.pdf

[3] http://basilica.ro/noi-filiale-apor-la-galati-arad-si-oltenita-104746.html

[4] http://ziarullumina.ro/s-au-constituit-primele-filiale-apor-din-capitala-99231.html

[5] http://www.episcopiaaradului.ro/2015/03/infiintarea-asociatiei-parinti-pentru-ora-de-religie-apor-filiala-arad/

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/06/ministerul-educatiei.jpg 532 800 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-06-12 10:26:192020-08-05 15:50:59Cerem demiterea lui Romeo-Nicu Moșoiu, consilier al Ministrului Educației Naționale

Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

30/04/2015/în Buna guvernare /de APADOR-CH

Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate – CNI se încheie formal după șapte luni de la demarare, cu satisfacția lucrului bine făcut și dus până la capăt. Pentru că îl considerăm un proiect de succes, iată mai jos câteva din concluziile pe care le-am tras de pe urma lui:

1.    Astfel de demersuri complexe pot fi concretizate doar dacă sunt studiate temeinic procedurile legale din spatele lor

După ce am analizat modul în care funcționează CNI și ce l-a făcut în trecut să aibă sincope de comunicare și nu numai, ne-am ambiționat să credem că societatea civilă poate și merită să aibă din nou un reprezentant în acest organism important pentru combaterea corupției.

Așa s-a născut partea a doua a proiectului, în care am adunat 13 organizații la aceeași masă și am convins doi dintre reprezentanții lor să candideze pentru posturile de membru și membru supleant în CNI. APADOR-CH și-a asumat rolul de lider informal al grupului de organizații și a asigurat buna derulare a proiectului.

2.    Este esențial ca o organizație din coaliție sa-și asume leadership-ul proiectului

Ciprian Ciucu și Elena Calistru au fost sprijiniți juridic și logistic de APADOR-CH pe toată durata procedurilor de validare în parlament, iar rezultatul surprinzător al acestor străduințe a fost că, în prima ședință de constituire a noului CNI, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președintele CNI.

3.    Este important să profiți de oportunitățile create de moment

Într-o țară în care susținerea politică pare indispensabilă pentru orice funcție de demnitate publică, aceasta a fost o victorie pe cât de neașteptată, pe atât de angajantă. Președinția organismului care asigură independența și buna funcționare a Agenției Naționale de Integritate este asigurată de un reprezentant al societății civile. Poate că nu degeaba, la negocierile politice din spatele votului dat în Senat, un senator susținea cu mâna pe inimă, încercând să-și convingă colegii, că nu are niciun interes, că i-a votat pe toți cei de pe listă, indiferent ai cui oameni erau.

Plusurile și minusurile legislative studiate în prima etapă a proiectului sunt folosite acum din plin, când președintele CNI coordonează organizarea concursului pentru desemnarea unui nou președinte ANI, după demisia lui Horia Georgescu. Este încă o garanție a faptului că viitorul șef al ANI va fi o persoană integră, aleasă strict în funcție de competențe.

Nu este o rețetă infailibilă, dar nu știi până nu încerci

Succesul proiectului CNI ne-a dat speranța că se poate, și ambiția să perseverăm și în penetrarea altor instituții. Așa s-a născut proiectul similar care a vizat numirea unor reprezentanți ai societății civile în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Din păcate nu am învățat din această a doua experiență decât că poți fi discriminat chiar și când candidezi pentru o poziție în CNCD. De data asta niciunul dintre cei patru candidați „civili” nu a reușit să treacă de filtrul politic al parlamentarilor. Au câștigat „oamenii lor” în detrimentul competențelor apolitice alor noștri.

Deși proiectul CNI se încheie aici, efectele lui continuă. Următorii patru ani de mandat ai actualului CNI vor fi un test care va demonstra că societatea civilă poate să controleze eficient instituțiile statului, atât din exterior cât și din conducerea acestora. Important este să încerce să se implice, să nu descurajeze pe considerentul că jocurile sunt întotdeauna făcute politic.

APADOR-CH va continua să monitorizeze activitatea CNI și să sprijine acțiunile „oamenilor noștri” din consiliu.

sigle

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

https://apador.org/wp-content/uploads/2015/04/sigle.jpg 221 680 APADOR-CH https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png APADOR-CH2015-04-30 14:30:172020-09-10 13:09:55Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi

11/03/2015/în Buna guvernare, Finalizate /de Rasista

București, 31 martie 2015

matza2

Cu ce se ocupă Avocatul Poporului (clik pe poză)

APADOR-CH, împreună cu ActiveWatch și ANBCC, demarează azi un proiect menit să eficientizeze activitatea instituției Avocatului Poporului, prin crearea unei rețele de organizații care să monitorizeze permanent activitatea instituției și să impulsioneze cetățenii să se adreseze Avocatului Poporului, ori de câte ori consideră că le sunt încălcate drepturile.

De ce e nevoie de proiect

dezbatere-dec2015

Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești (clik pe poză)

Într-o Românie care figurează pe rolul CEDO cu un număr impresionat de cauze (peste 6000 în 2013)  ce vizează încălcarea drepturilor civile, alături de state precum Rusia, Ucraina, Serbia și Turcia, proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” acoperă lipsa unui demers comun și stabil al societății civile de a monitoriza eficiența și de a responsabiliza instituția Avocatului Poporului ca să-și ia rolul în serios.
Conform articolului 58 din Constituția României, Avocatul Poporului (AvP), instituție autonomă și independentă nou-înființată în 1991, apără drepturile omului prin soluționarea reclamațiilor primite de la cetățenii care consideră că autoritățile statului le-au încălcat drepturile și libertățile. În plus, conform Legii 35/1997, AvP este singura autoritate competentă să sesizeze direct Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea unor legi și ordonanțe de urgență.

Faptul că Avocatul Poporului este numit politic îi restrânge independența și îl face mai sensibil la voința Parlamentului și mai puțin la cerințele cetățenilor pe care ar trebui să-i apere de abuzurile statului.

cnp

Citește jurnalul proiectului (clik pe poză)

Proiectul va dura 14 luni, la finalul cărora cei interesați vor cunoaște mai bine modul în care se pot adresa Avocatului Poporului, care sunt obstacolele legislative care-l împiedică pe acesta să fie cu adevărat independent de influențele politice, cum este modelul norvegian de Ombudsman și ce putem importa din el. În cadrul proiectului, pentru prima dată în România, cetățenii vor avea la dispoziție un instrument online, o hartă ce va îngloba informații despre cele 15 birouri teritoriale al Avocatului Poporului, cum pot fi accesate și în ce probleme.

Performanțele Avocatului Poporului

Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în  fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
Conform sondajului organizat de IRES, 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție.

Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi

Componența Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești

Citiți corespondența (pe alocuri inedită) purtată de APADOR-CH cu Avocatul Poporului, în 2014-2015

Ce cred cetățenii despre AVP – prezentare ANBCC

Avocatul Poporului – probleme identificate și posibile remedii

Instituții publice care apără drepturile omului în secret – cazul IRDO

Cum comunică Avocatul Poporului cu poporul: rar sau deloc – O analiză a prezenței în media a instituției și a modului în care aceasta se deschide informativ către cetățeni

Cum funcționează avocații altor popoare – Instituția Avocatul Poporului are corespondent în cele mai multe țări Europene. În unele țări se numește Ombudsman. Mai jos aveți scurte descrieri ale acestor instituții în Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie și Irlanda.

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

***

sigle-parteneri

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu  65.756.00 de euro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

https://apador.org/wp-content/uploads/2016/12/Diploma-avp-page-001.jpg 598 900 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2015-03-11 10:17:422020-09-11 11:04:41Avocatului Poporului i se pregătește ceva: poporul îl vrea înapoi

Apelul către liderii de grupuri parlamentare pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către:

Domnul Marian Neacșu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților

Domnul Adrian Scutaru, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților

Domnul Gheorghe Tinel, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaților

Domnul Dumitru Niculescu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Poporului din Camera Deputaților

Domnul Mate Andras-Levente, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaților

Domnul Varujan Pambuccian, Liderul Grupului Parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților

Domnul Bogdan Ciucă, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Camera Deputaților

Către Domnul Ilie Sârbu, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat din Senat

Domnul Puiu Hașotti, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Național din Senat

Domnul Dumitru Oprea, Liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat

Domnul Dumitru Pelican, Liderul Grupului Parlamentar Liberal Conservator din Senat

Domnul Marko BeIa, Liderul Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România din Senat

 

Stimați domni,

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită ca, în calitatea dumneavoastră de lider de grup parlamentar, să întreprindeți toate demersurie pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la Legea privind securitatea cibernetică a României (număr de înregistrare la Senat L580/2014), întrucât aceasta are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adică orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic, vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli de audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea Legii securității cibernetice a României.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și a Wi-Fi-ului cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea la care ne referim, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/11/senat.jpg 360 650 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 09:18:182020-08-05 15:48:59Apelul către liderii de grupuri parlamentare pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

Apelul către președinte pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice

21/12/2014/în Buna guvernare /de Rasista

Către domnul Klaus Iohannis, Președintele României

Stimate domnule președinte,

 

Mai multe organizații ale societății civile vă solicită să vă aplecați asupra Legii privind securitatea cibernetică a României, adoptată de Parlamentul României vineri, 19 decembrie 2014 (număr de înregistrare la Senat L580/2014). Legea, în forma adoptată, are probleme fundamentale de concepție, propunând o serie de măsuri cu efect limitativ asupra dreptului la viață privată în zona digitală și încalcă în mod evident reglementările europene discutate astăzi pe subiectul securității informației. Facem precizarea că, înainte să ne adresăm domniei voastre am solicitat tuturor instutuțiilor abilitate (grupurilor parlamentare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului) să își exercite atribuțiile legale cu privire la controlul de constituționalitate a priori sesizând Curtea Constituțională a României în acest caz.  Dacă instituțiile enumerate nu vor sesiza Curtea Constituțională vă rugăm să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o reexaminare.

Vă prezentăm în cele ce urmează motivele solicitării noastre.

Legea contravine din multe puncte de vedere și propunerii de Directivă NIS (Network & Information Security) care pornește de la scopul protecției datelor personale ale cetățenilor și nu de la crearea de noi atribuții pentru serviciile secrete.

În timp ce Directiva NIS are drept scop protejarea sistemelor informatice și a datelor informatice ale cetățenilor, Legea, în forma adoptată, reprezintă un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informații pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deține un sistem informatic (adica orice calculator sau smartphone). Potențialul pentru abuzuri este, astfel, enorm. Acesta decurge din nenumăratele ambiguități prezente în lege, începând de la definirea vagă a „deținătorilor de sisteme informatice” și continuând cu obligațiile ce le revin celor care cad sub incidența legii.

În ordinea gravității/neconstituționalității lor, vă enumerăm câteva articole din legea securității cibernetice, articole care subminează grav dreptul la viață privată al cetățenilor:

  • Articolul 17 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice (adică toate persoanele juridice care au un calculator (vezi subiecții legii în art 2) trebuie să „permită accesul la date” autorităților stipulate în lege (SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO și ANCOM). Accesul se face la simpla „solicitare motivată”, în condițiile în care astăzi, conform Codului de procedură penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.  Mai mult, accesul la datele de trafic este momentan imposibil pentru organele legal abilitate tocmai deoarece Curtea Constituțională a considerat, prin decizia 440/2014, că un atare acces  nu respectă principiile respectării vieții private. Astfel, considerăm că articolul 17 este vădit neconstituțional.
  • Articolul 16 – Toți deținătorii de sisteme cibernetice, indiferent de mărime, tipul de date colectate sau importanța lor pentru ecosistemul cibernetic,  vor fi obligați să aplice politici de securitate cibernetică, să identifice şi să implementeze măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru a gestiona eficient riscurile de securitate. Aceasta înseamnă cheltuieli cu audituri de securitate estimate la minim 1500 de euro/an investiți în securitate informatică pentru orice persoană de drept privat.
  • Articolul 10 – Serviciul Român de Informații este desemnat autoritate națională în domeniul securității cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică, organizarea și executarea activităților ce privesc securitatea cibernetică a României. În vreme ce Uniunea Europeană propune în directiva NIS ca instituțiile care se ocupă de domeniul securității cibernetice să fie „organisme civile, care să funcționeze integral pe baza controlului democratic, și nu ar trebui să desfășoare activități în domeniul informațiilor”, Parlamentul României acordă acces nelimitat și nesupravegheat la toate datele informatice deținute de persoane de drept public și privat unei institutii – SRI – care nu îndeplinește niciuna din condițiile de mai sus.

Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a fost discutat superficial în vara acestui an, moment în care organizațiile semnatare au propus o serie de modificări la articolele ce încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.

În pofida acestor puncte de vedere, legea a fost adoptată tacit (deci fără niciun fel de dezbatere) de Camera Deputaților în luna septembrie, iar vineri, 19 decembrie, a fost aprobată și de Senat,  într-o procedură suspect de rapidă, după ce, cu două zile înainte, Comisia de apărare audiase exclusiv punctele de vedere ale serviciilor de informații.

Punctele de vedere ale societății civile nu au fost luate în seamă, ele nefigurând nici măcar pe site-ul Senatului, la secțiunea dedicată opiniilor cu privire la lege, deși au fost trimise în termenul legal. Există soluții legislative simple (de ex. accesul la datele informatice să se facă doar în condițiile Codului de procedură penală și obligațiile de audit informatic să fie doar către Infrastructurile Cibernetice de Interes Național) pentru cei care doresc o reală securitate informatică în România și nu un regim de control absolut de tip securistic.

Organizațiile semnatare vă cer, Domnule Președinte, să nu promulgați Legea securității cibernetice și să sesizați Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea acesteia sau să o trimiteți înapoi Parlamentului pentru o dezbatere reală.

Vă amintim că, în 2014, Curtea Constituțională a României a mai constatat neconstituționalitatea Legii Big Brother și a Legii cartelelor prepay și Wi-Fi cu buletinul. Acestea erau acte normative în ton cu recent adoptata lege a securității cibernetice și care încălcau grav dreptul la viață privată și protecția datelor personale, instituind un regim de supraveghere informatică total nedemocratic, sub pretextul protejării securității naționale.

Faptul că în această vară Curtea Constituțională a declarat neconstituționale două legi care, în esență, încălcau aceleași drepturi ca și legea ce v-a fost trimisă spre promulgare, constitutie un motiv suplimentar serios pentru o dezbatere reală a implicațiilor Legii securității cibernetice și, într-un cadru mai larg, a echilibrului dintre drepturile individuale și securitatea națională pe care România trebuie sa îl asigure prin sistemul său de legi.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)

Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă

Cătălin Hegheș, Director Executiv  – Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER

Ionuț Oprea, Asociația IAB România (Interactive Advertising Bureau)

https://apador.org/wp-content/uploads/2014/12/iohannis.jpg 417 630 Rasista https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png Rasista2014-12-21 09:10:362020-08-05 15:48:48Apelul către președinte pentru declararea neconstituționalității Legii securității cibernetice
Pagina 23 din 25«‹2122232425›»

Ultimele postări pe blog



Abonare Newsletter:

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.

© Drepturi de autor - APADOR-CH - Enfold Theme by Kriesi
Scroll to top
Utilizăm cookie-uri pentru ca site-ul să funcționeze optim. Continuând navigarea vă exprimați acordul pentru folosirea cookie-urilor. OKNoPrivacy policy