Arhiva pentru categoria: Resurse Utile

Sunteți aici: / / Resurse Utile

Cum reprezinți un minor suspect sau inculpat – curs pentru avocați

/în /de

APADOR-CH a organizat la București, în 19-20 aprilie 2018, un curs de instruire pentru avocați în privința procedurilor penale pentru minori inculpați. Cursul face parte din proiectul „Promovarea drepturilor minorilor, persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale” finanțat de Comisia Europeană.

La curs au participat 30 de avocați din toată țara, iar sesiunile teoretice și practice au fost susținute atât de specialiștii APADOR-CH – avocat Nicoleta Popescu, Baroul București, și expert în drepturile omului Georgiana Gheorghe – cât și de o serie de avocați și psihologi independenți: avocat Anca Iuga, din Baroul Cluj, avocat Ioana Stoica, Baroul Bucuresti, psihologii Ana Theodorescu și Ana Dumitrașcu și Diana Gheorghiu, voluntar.

   

Cursanții au fost împărțiți pe echipe și au învățat prin jocuri de rol cum să reacționeze în situații de încălcare a drepturilor minorilor în diversele etape ale unui proces penal, de la audierea la poliție până în fața instanței.

La nivel național, nu există în momentul de față un curs specializat, pentru avocații care reprezintă minorii în cadrul procedurilor penale. Acestă situație a fost apreciată de Comisia Europeană ca problematică, mai ales în cazul României și Ungariei. Avocații nu au acces la formare interdisciplinară, cu implicarea experților în justiție juvenilă (judecători, procurori, ONG-uri, cadre universitare, asistenți sociali și psihologi) referitor la:
a) standardele internaționale și regionale ce pot fi folosite pentru asigurarea efectivă a dreptului la un proces echitabil al minorilor
b) căile disponibile pentru aplicarea acestor standarde
c) competențele specifice necesare avocaților pentru a se asigura că minorii suspecți sau inculpați pot participa în mod real în cadrul procedurilor penale.

   

 

Prin acest proiect APADOR-CH şi-a propus să ofere acces la pregătire specializată avocaţilor în domeniul justiției juvenile. Sesiunile de instruire s-au axat pe prevederile Directivei UE 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspecte și acuzate în cadrul procedurilor penale și jurisprudența CEDO.

Citește Manualul pentru practicieni: Promovarea drepturilor copiilor, persoane suspecte sau acuzate în cadrul procedurilor penale

 

Alte instrumente utile de training pentru practicieni în justiția juvenilă, rezultate în urma proiectului (documentele sunt momentan numai în limba engleză)

Children Directive Toolkit Training Manual Manual for Trainers International and European standards in juvenile justice Communicating with Children’ Group Exercises & scenario

Noi competențe CEDO intră în vigoare din august 2018

/în , , , , /de

Atenție! Modificare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO)!
De la 1 august 2018 va intra în vigoare Protocolul nr. 16 la CEDO

În cadrul unui proces desfăşurat în faţa instanţelor naţionale, părţile (direct sau prin avocat) vor avea la dispoziţie un nou mijloc procedural pentru asigurarea unei calităţi mai ridicate a actului de justiţie: cererea adresată, după caz, Curţii de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, de a solicita Curţii Europene a Drepturilor Omului formularea unui aviz consultativ asupra unor chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în CEDO şi în protocoalele sale.

 

Ca orice act cu caracter normativ, CEDO a suferit şi va suferi modificări, în funcţie de problemele nou apărute în sistemul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor, precum şi în legătură cu necesitatea creşterii eficienţei activităţii Curţii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv prin reducerea efectului de supraîncărcare cu dosare a instanței europene.

Actele juridice prin care CEDO suferă modificări şi/sau completări sunt denumite protocoale.

Protocolul nr. 16 a fost adoptat, ca text, de Comitetul Miniştrilor în anul 2013 si a fost semnat de Romania în octombrie 2014. El va intra în vigoare la 1 august 2018, întrucât a fost ratificat de 10 state părţi la CEDO, astfel cum se prevede în art. 8 din respectivul protocol.

Protocolul nr. 16 are ca obiect principal extinderea competenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de a formula avize consultative.

Scopul acestui protocol este unificarea jurisprudenței statelor părți în chestiunile privind drepturile prevăzute în CEDO și, prin aceasta, reducerea semnificativă a numărului de cereri (cauze) adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Şi în prezent, potrivit art. 47-49 din CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului poate să emită, dar numai la cererea şi pentru uzul Comitetului Miniştrilor, avize motivate, cu rol consultativ, asupra problemelor juridice privind interpretarea CEDO şi a protocoalelor sale. Totuşi, aceste avize nu se pot referi la probleme legate de conţinutul sau de întinderea drepturilor şi a libertăţilor definite în art. 2-14 ale CEDO şi în protocoalele sale, nici asupra altor probleme de care Curtea Europeană sau Comitetul Miniştrilor ar putea să ia cunoştinţă ca urmare a introducerii unui recurs prevăzut în CEDO.

Protocolul nr. 16 prevede, în esență, că avizele consultative vor putea fi solicitate Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de către instanțele supreme și tribunalele din statele părţi, care vor fi nominalizate de fiecare stat parte, printr-o declaratie, asupra unor chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în Convenţie şi în protocoalele sale.

Cu ocazia semnării protocolului, România a depus și o declarație în care a precizat care sunt instanțele romȃne care vor putea solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aceste instanțe sunt:
-Curtea Constituțională
-Ȋnalta Curte de Casație și Justiție
-Curțile de apel

Instanţele naţionale pot cere avizul Curţii doar în cadrul unei cauze care se află pe rolul lor, spre soluţionare.

Cum va funcționa în practică noul protocol

Cererea de aviz consultativ este examinată de un colegiu format din 5 judecători ai Marii Camere, care se pronunță asupra admisibilității cererii (apreciază dacă respectiva cerere se referă sau nu la chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în CEDO şi în protocoalele sale). Dacă solicitarea de aviz este considerată admisibilă, Marea Cameră din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului va emite un aviz consultativ.

Avizul consultativ este motivat, se comunică instantei nationale care l-a solicitat (de exemplu, instanței române), se publică şi nu are caracter obligatoriu. Cu toate că nu are caracter obligatoriu, în practică, acest aviz va avea, totuşi, o forţă juridică deosebit de puternică, având în vedere că este emis de Marea Cameră, “instanţa supremă” din sistemul Curţii Europene a Drepturilor Omului. Ca urmare, orice cerere individuală adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului care ar fi motivată contrar soluției/argumentaţiei dintr-un aviz consultativ al Marii Camere, va fi, în mod real, lipsită de (orice) şanse de reuşită.

Deci, în cadrul unui proces desfăşurat în faţa instanţelor naţionale, părţile (direct sau prin avocat) vor avea la dispoziţie un nou mijloc procedural pentru asigurarea unei calităţi mai ridicate a actului de justiţie: cererea adresată, după caz, Curţii de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Constituţionale, de a solicita Curţii Europene a Drepturilor Omului formularea unui aviz consultativ asupra unor chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute în CEDO şi în protocoalele sale. Acele chestiuni de principiu pentru care se cere avizul trebuie să se afle în legătură directă cu problemele de drept generate de speţa respectivă.

Desigur, instanţele naţionale nu sunt obligate să dea curs, în mod automat, unei cereri formulate de o parte pentru solicitarea unui aviz consultativ de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci vor aprecia, de la caz la caz, dacă sunt întrunite sau nu condiţiile necesare pentru sesizarea instanţei europene.

Mai mult ca sigur, Marea Cameră va crea şi dezvolta o jurisprudenţă care va detalia condiţiile ce trebuie îndeplinite de o problemă de drept dintr-o anumită speţă pentru ca solicitarea unui aviz să fie considerată admisibilă de către instanţa europeană. Probabil, și pentru a preveni un val de solicitări de avize consultative, prin care s-ar putea ajunge la o supraaglomerare a Marii Camere.

Ţara noastră fiind printre fruntaşii plângerilor adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-ar putea ca o poziţie fruntaşă să-i revină şi cu privire la numărul cererilor de avize consultative care vor fi formulate. Cu o legislaţie naţională atât de confuză şi de contradictorie, nici n-ar fi de mirare.

Când au de gând autoritățile din România să ratifice Protocolul 16

Am întrebat mai multe instituții ale statului, responsabile cu ratificarea, de ce nu a fost încă ratificat Protocolul 16 la Convenție și care este stadiul acestui demers?

UPDATE 8 mai 2018 Primul răspuns a venit de la Ministerul Afacerilor Europene – care spune că a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Europene, la care au dat o mână de ajutor și membri CSM și ICCJ. Munca acestui grup de lucru s-a concretizat în două propuneri legislative, agreate de toate părțile și puse în dezbatere publică pe site-ul MJ. Se pare însă că au avut niște hibe, pentru că în septembrie 2017 grupul de lucru a fost convocat din nou ca să mai lucreze la ele. Deocamdată nu se știe data la care vor fi gata.

Citiți răspunsul complet al MAE

 

UPDATE septembrie 2018 Ministerul Justiției susține că grupul de lucru …lucrează și că termenul până la care trebuie să transmită Guvernului proiectul de lege de ratificare și respectiv punere în aplicare a Protocolului 16 este luna decembrie 2018. Așadar ar fi posibil ca prevederile Protocolului 16 să se aplice și României începând cel mai probabil din ianuarie 2019.

Citiți răspunsul complet al Ministerului justiției

Cele mai frecvente erori făcute în fața CEDO

/în , , /de

Cele mai frecvente erori în completarea formularului de cerere pentru sesizarea Curții europene a drepturilor omului (CEDO) – un video instructiv în limba română

Ce se întâmplă când polițistul care te legitimează nu se prezintă

/în , , /de
UPDATE: Octombrie 2019 – legea a fost promulgată. Propunerile APADOR-CH au fost incluse în noua lege. Află ce drepturi ai când ești condus la secție

Conform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea.  Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranței publice, supus dezbaterii de Ministerul Afacerilor Interne din noiembrie 2017 până acum, a fost completat și modificat la sugestiile primite din partea mai multor organizații. APADOR-CH a făcut o primă serie de propuneri pe care vi le-am prezentat aici, care au fost integrate în proiect. În urma modificărilor operate de MAI tot au mai rămas câteva aspecte discutabile, așa că azi, 16 ianuarie 2017 am trimis ultimele observații pe marginea a patru articole din proiectul de modificare.

Acestea se referă la:

  • avertizarea persoanelor care împiedică forțele de ordine să-și îndeplinească sarcinile de serviciu – concret APADOR-CH propune ca formula verbală de adresare pe care o rostește polițistul să fie mai simplă și practică, de genul “Acțiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia constituie infracţiune”;
  • înlocuirea sintagmei „suspiciunea rezonabilă” cu „motive rezonabile care…” atunci când e vorba despre folosirea imaginilor foto-video pentru stabilirea unor fapte;
  • eliminarea textului de lege care modifică substanţial regimul constatării şi sancţionării contravenţiilor în materie rutieră, prin folosirea înregistrărilor video de la camerele de supraveghere stradale – concret această modificare poate fi introdusă doar în Legea 218/2002 privind circulația rutieră, nu în legile ce reglementează statutul și atribuțiile polițiștilor;
  • introducerea unor prevederi clare despre ce se întâmplă în cazul în care polițistul nu se prezintă/legitimează atunci când legitimează pe cineva. Ce drepturi are persoana legitimată să facă după această întâlnire. Conform legii cetățenii sunt obligați să se legitimeze în fața polițistului, chiar dacă acesta nu și-a declinat identitatea, de aceea e nevoie ca legea să prevadă proceduri concrete de acțiune pentru reclamarea ulterioară a polițistului.

Propunerea APADOR-CH este următoarea:

La art. 40 din Legea poliţiei, să se adauge două noi alineate,  (2/1) şi (2/2), cu următorul conţinut:

(2/1) Obiecţiunile persoanei cu privire la modul în care un poliţist îşi face cunoscută calitatea nu constituie un motiv de refuz al legitimării. În acest caz, persoana care apreciază că poliţistul nu s-a prezentat în mod corespunzător sau are îndoieli asupra calităţii acestuia, poate opta ca legitimarea să se facă la sediul celei mai apropiate secţii de poliţie. Cu aceeaşi ocazie, persoană poate formula plângere cu privire la modul în care poliţistul s-a prezentat/legitimat. Plângerea verbală se va consemna într-un proces verbal întocmit la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează persoanei. Plângerea scrisă va fi depusă, pe bază de dovadă, la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Plângerea va fi trimisă, de îndată, spre soluţionare, structurii competente. Soluţia va fi comunicată, în scris, persoanei în termen de 30 de zile de la data formulării plângerii.

(2/2) Prevederile alineatului (2/1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul celorlalte măsuri poliţieneşti.„

Reglementarea clară a acestei probleme nu va avea decât efecte benefice, prin evitarea unor posibile şi, după cum s-a dovedit, foarte probabile conflicte între cetăţean şi poliţist.

Citiți propunerile APADOR-CH integral

Aici găsiți și ultima formă a modificărilor propuse de MAI

Și Proiectul legii politiei a fost aprobat guvern la 22 februarie 2018

 

Dacă sunteți curioși să aflați ce drepturi aveți când vă întâlniți cu poliția,  Citiți și manualul polițistului

Harta organismelor colegiale

/în , /de
Avocatul copiluluiAvocatul copilului – Instituție înființată în 2018, în cadrul Avocatului poporului

Avocatul Copilului, sub coordonarea Avocatului Poporului, acţionează în scopul promovării şi protejării drepturilor copiilor în vârstă de până la 18 ani,susţine şi încurajează respectarea şi promovarea drepturilor copiilor, în condiţiile Legii nr. 35/1997 (modificată prin Legea 9/2018), ale Convenției pentru drepturile copilului și ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În îndeplinirea mandatului specific domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului, Avocatul Copilului îndeplineşte următoarele atribuţii:

  1. soluţionează sesizările individuale făcute de copii sau de reprezentanţi ai acestora în legătură cu acţiunile instituţiilor publice din domeniul sănătăţii, educaţiei, protecţiei speciale a copilului, din domeniul aplicării măsurilor privative şi neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, privind răspunderea penală a minorilor, precum şi ale oricăror instituţii a căror activitate este incidentă domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului;
  2. soluţionează orice sesizare în legătură cu încălcarea unuia sau mai multor drepturi ale copilului;
  3. promovează drepturile copilului în rândul copiilor şi adulţilor;
  4. colaborează cu structurile formale ale copiilor şi, în măsura în care consideră necesar, sesizează autorităţile competente;
  5. formulează propuneri de măsuri menite să încurajeze participarea copiilor la luarea deciziilor care îi privesc;
  6. elaborează studii cu privire la exercitarea şi respectarea drepturilor copilului şi recomandă, dacă este cazul, măsuri pentru respectarea drepturilor copilului la nivel de politici publice şi la nivel legislativ, inclusiv prin întocmirea de rapoarte speciale;
  7. efectuează vizite inopinate de control, din oficiu sau la cerere, împreună cu reprezentanţii Mecanismului Naţional de Prevenire a torturii în locurile de detenţie, la centrele educative sau de detenție în care minorii execută măsurile privative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul răspunderii penale a minorilor, la persoanele însărcinate cu supravegherea şi îndrumarea minorilor aflați în executarea măsurilor neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul răspunderii penale a minorilor, la centrele de plasament, locuinţele de tip familial, asistență maternală şi plasament familial în care minorul este plasat ca măsură de protecție specială prevăzută de Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la familia extinsă, precum și la spitalele de pediatrie;
  8. sesizează de îndată, din oficiu sau la cerere, organele de urmărire penală atunci când constată existența unor indicii privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală împotriva copiilor.

Mai mult, Avocatul Poporului poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de legislaţia internă şi internaţională la care România este parte.

Avocatul PoporuluiAvocatul Poporului

Așa cum îi spune și numele, Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. El își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor.

Avocatul Poporului îşi exercită rolul său (atribuţiile) din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, astfel cum prevede art. 59 al.1 din Constituţie.

Cele 5 domenii de activitate ale Avocatului Poporului:

  1. Drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale
  2. Drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap
  3. Armată, justiţie, poliţie, penitenciare
  4. Proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe
  5. Prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie.

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Petiţiile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru. Ele trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul fiecărei persoane fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză.
Nu vor fi luate în considerare petiţiile anonime.

Termenul de sesizare a Avocatului Poporului este de cel mult 1 an de la data la care s-au produs încălcările drepturilor şi libertăţilor ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

Mai multe aici

ANPCDAANPCDA – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție 

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Justiției Sociale. ANPDCA monitorizează respectarea drepturilor tuturor copiilor şi contribuie la crearea unei societăţi demne pentru copii, implicând în acest proces autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, societatea civilă, părinţii şi copiii.

Serviciile de protecţie a copilului

Adopție/formulare/proceduri

ANPDANPD – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități 

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități este autoritatea centrală română care îndeplinește obligaţiile asumate de statul român în materia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi prin convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte, pune în aplicare şi urmărește aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Adresele centrelor de consiliere pentru persoanele cu dizabilități, pe județe

 

ANESANES – Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a fost înființată în 2015 prin rebotezarea Departamentului guvernamental pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.

Rolul principal al ANES este acela de promovare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale. Elaborează şi aplică strategia şi politicile Guvernului în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, armonizează cadrul legislativ cu reglementările Uniunii Europene, integrează activ şi vizibil perspectiva de gen în toate politicile şi programele și, de asemenea, controlează aplicarea și respectarea reglementărilor în domeniu.

Nu-i merge site-ul, nu știm ce mare lucru face, momentan

ANSPDCPANSPDCP – Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este o autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale. Reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, așa cum sunt ele prevăzute de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Cum te poți plânge la ANSPDCP dacă crezi că ți-au fost încălcate drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001:

–   dacă nu fi introdus anterior o acţiune în justiţie, cu acelaşi obiect şi aceleaşi părţi,

–   numai după ce te-ai adresat în prealabil operatorului reclamat, cu 15 zile înainte de a depune plângere la autoritatea de supraveghere.

 

În toate cazurile, plângerea trebuie însoţită de dovezi și de datele de identificare ale petiționarului. Nefurnizarea datelor de identificare (în special, nume, prenume şi adresa de domiciliu/reşedinţă) conduce la clasarea plângerii ca anonimă.

Modele de plângeri 

Cum notifici ANSPDCP

CSMCSM – Consiliul Superior al Magistraturii

Mandatul e de 6 ani, actuale mandate expiră în 2023

Funcționează după Legea 317/2004

Octombrie 2016: APADOR-CH îl propune pe Codru Vrabie ca membru al CSM din partea societății civile

Martie 2017: Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CSM 

În prezent (martie 2017) CSM funcționează fără cei doi reprezentanți ai societății civile – detalii aici

Noua procedură de alegere a celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM se deschide în data de 13 aprilie 2017

Componența actuală a CSM

Mandatul membrilor este de 6 ani, nu poate fi reînnoit, mandatele actuale expiră în 2023

Foștii reprezentanți ai societății civile în CSM până în 2017, Victor Alistar și Corina Dumitrescu au fost desemnați prin Hotărârea 31/2010, declarată neconstituțională prin decizia CCR 54 /2011 care a considerat neconstituțională numirea d-lui Alistar. Prin Hotărârea 37/2011 este re-validată Corina Dumitrescu, iar prin Hotărârea 39/2011 este aleasă d-na Giorgiana Iorgulescu care în august 2012 demisionează, iar prin Hotărârea nr   43/2012 este înlocuită cu dna Ciochină Daniela.

În prezent (martie 2017) CSM funcționează fără cei doi reprezentanți ai societății civile – detalii aici

 

Magistrații au fost inițial validați prin Hotărârea nr. 43 din 22 decembrie 2010 declarată ulterior neconstituțională prin Decizia CCR 53/2011 și validați prin Hotărârea 11/2011.

 

Membrii din partea societății civile în CSM în mandatul 2011-2017:

Nume Data când a fost ales Se termină mandatul Observații
DUMITRESCU Corina Adriana 6 ianuarie 2017 Rector Dimitrie Cantemir
CIOCHINĂ Daniela 6 ianuarie 2017 Profesor Dimitrie Cantemir
CESCES – Consiliul Economic și Social

Mandatul e de 4 ani, actualii reprezentanți au fost numiți în 2015

Consiliul Economic și Social funcționează conform Legii 248/2013

Martie 2017 – Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CES

Componența actuală a CES 

Plenul CES este constituit dintr-un număr de 45 de membri, din care 15 membri reprezentând structuri asociative ale societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului.

Membri sunt aleși pentru 4 ani, mandatul este reînnoibil.

Actualii reprezentanți ai societății civile au fost numiți prin Decizia 219/23 sept 2015

Nume Organizația Ales Se termină mandatul Observații
Constantin Mitache Asociaţia Municipiilor din România Sept. 2015 Sept 2019
Daniela Vişoianu Communication for Community Sept. 2015 Sept 2019
Loredana Urzică Uniunea Studenţilor din România Sept. 2015 Sept 2019
Gheorghe Chioaru OMENIA Sept. 2015 Sept 2019
Mircea Ciocan ROMAVIS Sept. 2015 Sept 2019
Florin Valeriu Sălăjeanu Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială – ASSOC Sept. 2015 Sept 2019
Mihai Dragoş Consiliul Tineretului din România Sept. 2015 Sept 2019
Oana Florea Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului Sept. 2015 Sept 2019
Sorin Mierlea Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România – ANPCPPSR Sept. 2015 Sept 2019
Radu Nicosevici Academia de Advocacy Sept. 2015 Sept 2019
Dana Cavaleru HR Club Sept. 2015 Sept 2019
Ion Anghel Uniunea Profesiilor Liberale din România UPLR Sept. 2015 Sept 2019
Bogdan Simion Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC Sept. 2015 Sept 2019
Sevastiţa Grigorescu Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM Sept. 2015 Sept 2019
Gelu Duminică 

 

 Fundaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună Sept. 2015 Sept 2019

CNI – Consiliul Național de Integritate

Mandatul e de 4 ani, actualele mandate expiră în 2018

Consiliul Național de Integritate funcționează conform Legii 144/2007

Membrii sunt numiți de Senat pentru un mandat de 4 ani

Martie 2017 – Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CNI 

Componența actuală a CNI

Consiliul are 14 membri din care un reprezentant desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar

Reprezentanții societății civile în CNI:

Nume Organizație Ales Se termină mandatul Observații
Paul Chioveanu ActiveWatch 15 iunie 2016 8 dec. 2018
Calistru Elena Funky Citizens 8 dec. 2014 8 dec. 2018
ATOPATOP –  Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică

Funcționează în fiecare localitate după Legea 218/2002. Mandatul e de 4 ani și coincide cu mandatele aleșilor locali

Propunerile APADOR-CH pentru ATOP București

La nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv la nivelul fiecărui consiliu judeţean, ATOP este constituit din următorii membri :

  • 6 consilieri judeţeni
  • 3 reprezentanţi ai comunităţii
  • un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor
  • Subprefectul
  • şeful Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean
  • şeful Corpului Gardienilor Publici al municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului.

ATOP este condusă de un preşedinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau al Consiliilor Judeţene pe o perioadă de 4 ani.

Mandatul membrilor ATOP este valabil până la următoarele alegeri locale pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru Consiliile Judeţene, urmând ca după alegerile locale să fie desemnată o altă componenţă pentru o perioadă de 4 ani.

Calitatea de membru al ATOP se pierde în cazul în care titularul nu mai îndeplineşte funcţia care a determinat desemnarea sa, iar pentru reprezentanţii comunităţii, în situaţia în care îşi schimbă domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială ori ca urmare a revocării lor.

Desemnarea nominală a autorităţii teritoriale de ordine publică este validată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de către consiliul judeţean pentru o perioadă de 4 ani.

  • Site-ul ATOP național nu pare a fi actualizat cu membrii ATOP la nivel național. Aceeași situație în București, unde deși alegerile locale au avut loc în iunie 2016, pe site-ul Primăriei Capitalei figurează tot vechea componență a ATOP din foști consilieri generali din mandatul 2012-2016.
ANREANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

Mandatul e de 5 ani, actualele mandate expiră în februarie 2018. Funcționeză după Legea 13/2007

ANRE este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi de primul-ministru, la propunerea ministrului de resort, pe o perioadă de 5 ani. Preşedintele reprezintă ANRE în relaţiile cu terţii.

Pentru aprobarea reglementărilor elaborate de ANRE se constituie un comitet de reglementare, format din preşedinte, vicepreşedinte şi 3 reglementatori. Cei 3 reglementatori din comitetul de reglementare, sunt numiţi de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani, la propunerea ministrului de resort.

Comitetul de reglementare al ANRE este asistat de un consiliu consultativ format din 11 membri, numiţi prin ordin al ministrului de resort, din care: a) un membru – din partea direcţiei de specialitate din ministerul de resort; b) 2 membri – din partea asociaţiilor patronale din domeniul energiei; c) 2 membri – din partea organizaţiilor sindicale ale salariaţilor din domeniul energiei; d) un membru – din partea asociaţiilor din administraţia publică locală; e) 2 membri – din partea organizaţiilor profesionale; f) 3 membri – din partea asociaţiilor consumatorilor de energie electrică şi termică.

Actuala componență a ANRE:

Nume Organizație Ales Se termină mandatul Observații
Alexandru Sandulescu Ministerul Economiei 25.02.2013 25.02.2018
Corneliu Condrea Ministerul Economiei 25.02.2013 25.02.2018
Silvia Vlasceanu Federatia Patronala a Asociatilor Companiilor de Utilitati din Energie – ACUE 25.02.2013 25.02.2018
Alexandru Maximescu Federatia Patronala Petrol si Gaze 25.02.2013 25.05.2020
Petrica Prohib Federatia Nationala a Sindicatelor din Electricitate – Univers 25.02.2013 25.02.2018
Gheorghe Buesteanu Sindicatul Liber Romgaz Medias 25.02.2013 25.02.2018
Tudor Pendiuc Asociatia Municipiilor din Romania 25.02.2013 25.02.2018
Ion Lungu Asociatia Furnizorilor de Energie Electrica din Romania – AFEER 25.02.2013 25.02.2018
Ioan Ignat Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei – CNR-CME 25.02.2013 25.02.2018
Ion Dobroiu Asociatia Nationala a Consumatorilor de Energie din Romania – ANCER 25.02.2013 25.02.2018
Costel Stanciu Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania 25.02.2013 25.02.2018
Elena Georgeta Gavriloiu Consiliul Concurentei 25.02.2013 25.02.2018
Marius Alexandru Dunca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor 25.02.2013 15.10.2019
CNCDCNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Funcționează după HG 1194/2001

Martie 2017 – Modificări legislative propuse de APADOR-CH pentru reprezentarea societății civile în CNCD

Membrii CNCD sunt numiți pentru un mandat de 5 ani.

Procedura pentru ocuparea postul deținut de Petre Florin Manole, eliberat prin alegerea acestuia ca deputat, se derulează prin depunerea dosarelor până la data de 14 aprilie 2017. UPDATE – data depunerii dosarelor – 8 mai 2017

Alte două posturi urmează să fie vacante în 2017, inclusiv cel al lui Istvan Haller, cel propus de societatea civilă

 

 

Nume Data când a fost ales Se termină mandatul Observații
Theodora BERTZI Iunie 2012 Februarie 2019 Prin Hotărâre nr. 28 din 25/02/2013
Istvan HALLER Iunie 2012 Iunie 2017 Promovat de societatea civilă Numit prin Hotărâre nr. 29 din 26/06/2012
Maria LAZAR Iunie 2012 Iunie 2017 Prin Hotărârea nr. 29 din 26/06/2012
Csaba Ferenc ASZTALOS Aprilie 2015 Aprilie 2020 Prin HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015
Ilie Dincă Aprilie 2015 Aprilie 2020 Deși nu a fost votat de comisie a primit o reaudiere separata HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015
Claudia Sorina Popa Aprilie 2015 Aprilie 2020  HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015
Petre Florin Manole Aprilie 2015 Demisie 2016
Luminița Gheorghiu Aprilie 2015 Aprilie 2020  HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015
Cristian Jura Aprilie 2015 Aprilie 2020  HOTĂRÂRE nr. 23 din 1 aprilie 2015
CNACNA – Consiliul Național al Audiovizualului

Mandatul e de 6 ani, următoarele expiră în 2018. Funcționează conform Legii 504./2002

Ce faci când Jandarmeria te abordează cu „Ia-l, bă, pe ăla!”?

/în /de
Atunci când vă considerați victimele unor întâmplări neverosimile, de genul conducerii la secție pentru identificare, completate și de un eventual comportament agresiv al jandarmilor sau polițiștilor, este de preferat să contestați cât mai rapid procesele verbale pe care organele de ordine vi le-au întocmit cu această ocazie.
Normal ar fi să contactați un avocat care să vă îndrume, dar în linii mari, iată care ar fi informațiile pe care trebuie să le știți înainte de a face o contestație:

Cum se poate contesta procesul verbal

– În termen de 15 zile calendaristice de la data întocmirii procesului verbal constatator trebuie să depuneți o contestație la judecătoria din raza teritorială în care se află strada pe care a avut loc fapta sancționată în procesul verbal. De exemplu, pentru că în Piața Universității se întâlnesc trei sectoare – 1, 3 și 5 – este important să știți exact în ce sector se află strada menționată în procesul verbal ca loc din care ați fost ridicați.

Dacă trimiteți contestația la judecătoria greșită va fi înregistrată şi apoi redirecţionată către judecătoria competentă ceea ce înseamnă o întârziere de luni de zile.

– Anexați la contestație copii după procesul verbal și actul de identitate, dar sunt utile orice alte acte doveditoare în sprijinul afirmațiilor dumneavoastră din contestație.

– E util să aveți un martor credibil – cu nume și adresă – care să vă confirme varianta și să fie dispus să se prezinte în instanță. Dacă nu e dispus să meargă la judecătorie, e mai bine să nu vă încurcați.

– Contestația trebuie să fie formulată clar și cât mai concis. E bine să precizați că cereți judecarea și în lipsă. E util să vă prezentați la propriul proces, dar dacă se întâmplă să nu puteți și nu ați cerut să se judece în lipsă riscați să se suspende dosarul. În acest caz va trebui să solicitaţi repunerea dosarului pe rol în inteval de un an alfel, dosarul va fi închis.

Cum faceți plângerea penală

În cazul în care faptele au fost de natură să vă lezeze într-atât încât doriți să faceți și o plângere penală la adresa jandarmilor sau polițiștilor cu care ați interacționat, ar fi de preferat să vă adresaţi unui avocat. Plângerea se face la Parchetul de pe lângă Judecătoria din raza teritorială a străzii unde a avut loc fapta, și spre deosebire de contestație, pentru plângere nu există un termen fix. Dar e util să o faceți destul de repede după producerea faptelor, ca să nu vă pierdeți din credibilitate.

Model de contestație

Mai jos aveți un model de contestație, depusă de un cetățean bruscat de jandarmi și condus la secție în timp ce filma protestele din Piața Universității.
 

JUDECĂTORIEI  SECTORULUI X,

Domnule Președinte,

Subsemnatul A. V., cu domiciliul în  orașul, str., nr., și domiciliul procedural ales în București, str., nr. , sect., depun prezenta

Contestație

împotriva Procesului Verbal seria … nr. … din data de …, emis de către (secția de poliție sau UM de jandarmi, dacă este menționat în procesul verbal), București,

în contradictoriu cu Jandarmeria Română cu sediul în str. Jandarmeriei nr.9-11, Sector 1, Bucureşti

În fapt, în data de 19.01.2012 în jurul orei 22 ieșeam din localul Edgar’s Pub din str. Edgar Quinet nr. 9, sector 1 împreună cu A. V.si C. P. Menționez că în zilele anterioare am filmat în zonă manifestațiile din Piața Universității pe care le foloseam ca arhiva personala fiind regizor de film, pentru un proiect cinematografic. În timp ce mergeam pe strada Edgar Quinet spre Universitate împreună cu A. V și C. P. spre locul de parcare, am văzut o mulțime de oameni alergând spre noi. Eu m-am oprit să filmez evenimentul. Pe măsură ce oamenii treceau pe lângă mine am văzut, la aproximativ 50-100 de metri un rând de jandarmi. Eu am continuat să filmez, lângă mine mai erau câțiva reporteri și doi cameramani de la televiziune. La un moment dat jandarmii au mai înaintat spre mine, iar eu am continuat să filmez. Pe stradă mai eram eu și rândurile de jandarmi. Un jandarm a ordonat: „Ia-l bă pe ăla!”. Din rând au ieșit trei jandarmi și m-au apucat cu brutalitate, cu toate că nu am fugit și nici nu am opus rezistentă. Ajuns în mijlocul lor au început să mă lovească cu bastoanele fără nici un motiv. Am încercat să-i opresc spunându-le că nu au nici un motiv să dea in mine. Loviturile au continuat, fapt care constituie un abuz. Un jandarm a strigat:„Vezi că vrea să fugă!” deși nu aveam pe unde să fug. Atunci m-au îmbrâncit și un baston m-a lovit în zona capului. M-au obligat să șterg tot ce am filmat, ceea ce am și facut, dar în timp ce încercam să șterg mai primeam câte o lovitură.

Menționez că a doua zi am reușit să recuperez prin procedee electronice imaginile filmate în momentul capturării mele, imagini pe care le voi atașa contestației înregistrate pe un DVD. Jandarmii m-au împins într-o nișă a Facultății de Litere, unde erau căzuți alți doi tineri. Unul dintre ei mi-a spus că nu-și mai simte piciorul. Am stat acolo aproximativ 15 minute până a venit mașina jandarmeriei. Precizez că înainte de a urca în maşină atât eu cât şi cele două persoane care mă însoţeau am spus jandarmilor că sunt jurnalist.

În mașină eram în total 22 de civili și dacă îmi aduc bine aminte, 5 sau 6 jandarmi. Un tânăr deja lovit si cu sânge pe față a mai fost lovit zdravan de câteva ori, altul îmbrăcat în alb, cu o haină destul de subtire a fost și el lovit de câteva ori din cauza unei suspiciuni a unui jandarm cum ca l-ar fi văzut înjurând în stradă. Drumul a durat aproximativ 30 de minute timp în care am fost percheziționați, jandarmii au urlat la noi și ne-au amenințat, ne-au obligat sa închidem telefoanele să nu-i înregistrăm. Am ajuns în jurul orei 22,40 la secția de poliție nr. 4.

Aici am fost coborât din mașină, condus în secție unde mi-am prezentat buletinul. Apoi, la cererea unui polițist îmbrăcat în civil şi de faţă cu el am scris o declarație despre cele întâmplate în care am menţionat şi faptul că am fost tratat cu brutalitate. Polițistul mi-a luat numarul de telefon și seria telefonului. După ce am dat declarația am fost dus într-un alt birou unde mi-au fost luate amprentele, am fost fotografiat la perete din față și profil și filmat cu toate că nu existau indicii că aş fi săvârşit vreo infracţiune. Nu am fost informat ca pot refuza aceasta procedura care presupune introducerea mea in baza de date cu fotografii, amprente si imagine video. Un polițist sau jandarm care purta  cagulă a completat procesul meu verbal cu”tulburarea linistii si ordinii publice” de asemenea tot el a completat ca eu „nu am obiecțiuni cu privire la întocmirea procesului verbal” şi mi-a aplicat prin acest proces verbal sancţiunea “avertisment” cu toate că i-am spus că nu sunt vinovat. După trei ore petrecute în secția de poliție am semnat în cele din urmă procesul verbal pentru a putea pleca şi pentru că am fost înștiințat de polițistul care mi-a luat declarația că-l pot contesta. Am părăsit secţia de poliţie în jurul orei 01,30 a zilei de 20 ianuarie.

În fapt nu sunt vinovat de cele acuzate în Procesul Verbal.

Solicit anularea Procesului Verbal prin care am fost sancţionat cu avertisment având în vedere faptul că nu mă fac vinovat de săvârșirea nici unei contravenții.

Solicit judecare şi în lipsă.

De asemenea cer scoaterea datelor mele (poze, amprente, imagini video) din baza de date a poliției deoarece datorită meseriei mele acest fapt îmi poate prejudicia dreptul la liberă exprimare și accesul la alte evenimente sociale spontane. Menționez că aceste date mi-au fost luate fără ca eu să fiu înștiințat asupra dreptului meu de a refuza.

La incidentul din strada Edgar Quinet  au fost prezente cu mine A. V domiciliata în …..și C. P., dmiciliată în…………, martore care pot confirma cele afirmate de mine.

Anexez la prezenta contestație copie C.I., copie după procesul verbal, un DVD cu filmarea din momentul în care sunt luat de jandarmi și o adeverintă din partea casei de producție care să ateste faptul că sunt în desfășurare cu un proiect de film având ca subiect manifestatiile din Piata Universitatii.

Data:

Nume şi prenume:

Semnătura

Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi

/în /de
  • Știați că Avocatul Poporului are cinci domenii de activitate? Poate știți că Avocatul Poporului se ocupă generic de drepturile omului, dar știți care sunt aceste drepturi? Aria e foarte largă, de la taxe și impozite până la penitenciare.
  • Știați că Avocatul Poporului este singura instituție care poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate privind ordonanțele? Această prerogativă s-a dovedit a fi extrem de importantă în contextul folosirii abuzive, de către guverne, a legiferării prin ordonanțe de urgență.

Unde poate fi găsit Avocatul Poporului

Un aspect mai puțin cunoscut cu privire la instituția Avocatului Poporului este că, pe lângă sediul central din București, Avocatul Poporului mai are 15 birouri teritoriale în țară. Găsiți localitățile și adresele la care se află aceste birouri pe harta de mai jos – click pe fiecare locație în parte pentru datele de contact ale birourilor teritoriale.

 

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

 

sigle-parteneri

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 

 

Tot ce ai vrut să știi despre AVP și nu aveai pe cine să întrebi

/în , , /de
  • Știați că Avocatul Poporului are cinci domenii de activitate? Poate știți că Avocatul Poporului se ocupă generic de drepturile omului, dar știți care sunt aceste drepturi? Aria e foarte largă, de la taxe și impozite până la penitenciare.
  • Știați că Avocatul Poporului este singura instituție care poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate privind ordonanțele? Această prerogativă s-a dovedit a fi extrem de importantă în contextul folosirii abuzive, de către guverne, a legiferării prin ordonanțe de urgență.

Dacă vreți să știți mai multe despre Avocatul Poporului citiți o analiză juridică a instituției, care cartografiază principalele atribuții și competențe ale AVP.  În documentul de mai jos puteți găsi informații utile cu privire la instituția Avocatul Poporului, cum este organizată această instituție, cum își desfășoară activitatea și în ce domenii lucrează.

Unde poate fi găsit Avocatul Poporului

Un alt aspect mai puțin cunoscut cu privire la instituția Avocatului Poporului este că, pe lângă sediul central din București, Avocatul Poporului mai are 15 birouri teritoriale în țară. Găsiți localitățile și adresele la care se află aceste birouri pe harta de mai jos – click pe fiecare locație în parte pentru datele de contact ale birourilor teritoriale.

Pe scurt 

Pentru o versiune abreviată a ce este și ceea ce face instituția Avocatul Poporului puteți consulta acest pliant pe care l-am realizat în sprijinul cetățenilor interesați să se adreseze acestei instituții.

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

sigle-parteneri

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 

Ce face și ce nu face Avocatul Poporului

/în /de

Așa cum îi spune și numele, Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice. El își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor.

Cum lucrează Avocatul Poporului

Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă a cărei existenţă este prevăzută expres în Constituţia României, în articolele 58-60.

Rolul Avocatului Poporului este precizat în art. 58 al. 1 din Constituţie şi constă în apărarea drepturilor şi libertăţilorpersoanelor fizice.

Avocatul Poporului îşi exercită rolul său (atribuţiile) din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, astfel cum prevede art. 59 al.1 din Constituţie.

Cele 5 domenii de activitate ale Avocatului Poporului sunt următoarele:

  1. Drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale
  2. Drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap
  3. Armată, justiţie, poliţie, penitenciare
  4. Proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe
  5. Prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie.

Prin chiar art. 1 din Legea nr. 35/1997, s-a precizat că Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.

Dar, art. 15 al. 4 din Legea nr. 35/1997 prevede că nu fac obiectul activităţii Avocatului Poporului şi vor fi respinse fără motivare:

  • cererile/petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament,
  • actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ, ale autorităţii judecătoreşti, precum şi ale Guvernului, cu excepţia legilor şi ordonanţelor.

Din acest motiv, sfera “autorităţilor publice” la care se referă, generos, art. 1 din Legea nr. 35/1997 se reduce, în realitate, la“autorităţile administraţiei publice” (ministere, agenţii/oficii/structuri guvernamentale, deconcentrate, consilii judeţene şi locale, primari, prefecţi etc) – a se vedea art. 13, 15, 21-25 din Legea nr. 35/1997.

Aceasta înseamnă că Avocatul Poporului se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat cu o petiţie numai dacă încălcarea dreptului/libertăţii a fost comisă de către o autoritate a administraţiei publice. Deci, nu intră în această categorie încălcările drepturilor/libertăţilor comise de o persoană fizică sau, după caz, de o persoană juridică alta decât cele din sfera autorităţilor administraţiei publice.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 35/1997, Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăţilor comerciale, a asociaţiilor sau a altor persoane juridice, precum şi inopinat, prin efectuarea vizitelor în locurile de detenţie, potrivit legii.

Petiţiile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de taxa de timbru. Ele trebuie să se facă în scris şi să indice numele şi domiciliul fiecărei persoane fizice lezate în drepturile şi libertăţile acesteia, drepturile şi libertăţile încălcate, precum şi autoritatea administrativă ori funcţionarul public în cauză.
Nu vor fi luate în considerare petiţiile anonime.

Termenul de sesizare a Avocatului Poporului este de cel mult 1 an de la data la care s-au produs încălcările drepturilor şi libertăţilor ori de la data la care persoana în cauză a luat cunoştinţă de ele.

Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionării petiţiei, în condiţiile prezentei legi.

În cazul în care Avocatul Poporului constată că petiţia persoanei fizice lezate este întemeiată, se va adresa în scris autorităţii administraţiei publice care a încălcat drepturile persoanei fizice şi va cere să reformeze sau să revoce actul administrativ şi să repare prejudiciile produse, precum şi să repună persoana fizică lezată în situaţia anterioară.

Autorităţile publice în cauză au obligaţia să ia de îndată măsurile necesare pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate de Avocatul Poporului, repararea prejudiciilor şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor persoanei lezate şi vor informa despre aceasta Avocatul Poporului.

Deşi Avocatul Poporului poate emite numai recomandări (art. 21 din Legea 35/1997), faptul că legea prevede obligaţia autorităţilor publice de a lua măsurile necesare în raport de constatările Avocatului Poporului (art. 23 al. 2 din Legea 35/1997), conferă acestor
recomandări un caracter oarecum mai puternic decât cel de simple informări cu caracter facultativ. Desigur, depinde şi de cât de mult este decis Avocatul Poporului ca, în practică, să urmărească şi să insiste, în limitele legii, pentru că recomandările sale să fie respectate.

În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu înlătură, în termen de 30 de zile de la data sesizării, ilegalităţile comise, legea prevede că Avocatul Poporului se va adresa, după caz, autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectului, care au obligaţia să îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, măsurile luate.

Dacă nici autorităţile administraţiei publice ierarhic superioare sau prefectul nu reacţionează, Avocatul Poporului va putea sesiza Guvernul, întrucât are dreptul să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.

Dacă nici Guvernul nu reacţionează şi nu adoptă, în termen de cel mult 20 de zile, măsuri privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Poporului, el va comunica acest fapt Parlamentului.

Avocatul Poporului este obligat să aducă la cunoştinţa persoanei care i-a adresat petiţia modul de soluţionare.

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți.
Model petitie Avocatul Poporului – PDF
Model petitie Avocatul Poporului – DOC

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucureşti
Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)
Fax: 021-312 49 21
website: www.avp.ro
email: avp@avp.ro

APADOR-CH lansează „Codul rutier al drepturilor omului”

/în , , /de

10 decembrie marchează în lume Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Acum 68 de ani, Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universară a Drepturilor Omului.  Anul acesta se împlinesc totodată 25 de ani de când s-a înființat la București Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).

Deși se presupune că, de 25 de ani, suntem familiari cu noțiunile fundamentale privind drepturile și libertățile cetățenești, un studiu național făcut anul acesta la cererea APADOR-CH, arată că oamenii nu-și cunosc așa de bine drepturile în România democrată. 72% dintre români recunosc că nu sunt bine informați în privința drepturilor pe care le au, dar 80% dintre ei consideră că le sunt încălcate drepturile civile. Cel mai des încălcate se consideră a fi: dreptul la o judecată echitabilă (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecție a proprietății (58%).

Instituțiile menționate de respondenți că încalcă frecvent drepturile omului în România sunt: Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația locală (50%).

Chiar dacă unii consideră că drepturile și libertățile cetățenești sunt respectate, odată dobândite în decembrie 1989, realitatea ne arată că ele sunt foarte ușor de încălcat. Garanția respectării drepturilor omului presupune un demers susținut, care antrenează instituții ale statului, organizații neguvernamentale și cetățeni. Este important ca statul să le respecte drepturile cetățenilor, dar la fel de important este ca ei să și le cunoască, și să le revendice permanent.

De 25 de ani, APADOR-CH îi ajută pe oameni să-și cunoască drepturile și să le obțină la CEDO, atunci când nu reușesc în instanțele naționale. Totodată, organizația monitorizează acțiunile statului și atrage atenția ori de câte ori apar derapaje instituționale sau legislative.

Pentru a-i ajuta pe cetățeni să fie mai combativi și conștienți de drepturile lor, APADOR-CH a lansat anul acesta un site dedicat – www.drepturicivile.ro – unde acordă consultanță juridică gratuită. Site-ul conține informații generale despre drepturile omului și metode utile prin care cetățenii pot interacționa cu instituțiile, în diverse spețe concrete.

Cei care se familiarizează mai greu cu denumirile oficiale vor găsi pe site și reprezentări grafice simple și amuzante ale celor 23 de drepturi fundamentale prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (potrivit sistematizării noastre), desenate sub forma semnelor de circulație. (insert link)

Măcar o dată pe an, de 10 decembrie, citiți ce drepturi fundamentale aveți! În restul anului, luptați pentru ele.

01_text-page-001 02_text-page-001 03_text-page-001 04_text-page-001 05_text-page-001 06_text-page-001 07_text-page-001 08_text-page-001 09_text-page-001 10_text-page-001 11_text-page-001 12_text-page-001 13_text-page-001 14_text-page-001 15_text-page-001 16_text-page-001 17_text-page-001 18_text-page-001 19_text-page-001 20_text-page-001 21_text-page-001 22_text-page-001 23_text-page-001

Imaginile sunt desenate de artista Carmen Nistor. Alegeți și descărcați de aici ce drept vreți să susțineți și promovați-l pe blogul personal sau pe pagina de Facebook.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Contactați-ne la
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.