România se află pe locul patru în ceea ce privește numărul de condamnări la CEDO, după Turcia, Italia și Rusia. A fost condamnată în 1,076 de cazuri între 1994 și 2015. Comparativ, împotriva Norvegiei s-au pronunțat 28 de condamnări în perioada 1952-2015.
Numai în anul 2015 statul român a plătit din banii publici aproape 8 milioane de euro, după ce a pierdut procese la CEDO.
Țara va râmâne fruntașă în topul perdanților dacă va continua să plătească daune fără a adresa problemele care o duc acolo — adoptarea unor măsuri generale (legislative și de practică) în urma acestor cazuri, care să prevină încălcări viitoare.
Principalele cauze în care România pierde la CEDO
Cele mai multe cauze pierdute la CEDO sunt referitoare la încălcarea dreptului la protecția proprietății — privesc imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Urmează cauze legate de: dreptul la un proces echitabil, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane și degradante, durata procedurilor judiciare, dreptul la libertate și siguranță, lipsa unei anchete eficiente, dreptul la viață privată, ne-executarea hotărârilor judecătorești, interzicerea discriminării, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la alegeri libere, condamnarea fără bază legală, libertatea de conștiință și religie.
Majoritatea condamnărilor împotriva României apar din cauza unui sistem de justiție nefuncțional. Implementarea hotărârilor CEDO ar presupune o reformă semnificativă a sistemului, care se lasă așteptată.
Spre exemplu, deși plângerile cetățenilor privind dreptul la protecția proprietății au început să ajungă la CEDO în 1994, abia în anul 2010 (în urma hotărârii pilot Maria Atanasiu şi alţii împotriva României) statul a adoptat o lege pentru remedierea dreptului la protecția proprietății — dar nu sunt adresate toate problemele, spre exemplu când există mai multe hotărâri judecătoreşti definitive care stabilesc, pentru titulari diferiţi, dreptul de proprietate asupra aceleiaşi clădiri.
Statul român încalcă sistematic drepturile omului și când este condamnat pentru asta nu face mare lucru pentru a remedia situația în mod real. Cauzele sunt multiple și oscilează, nesurprinzător, între neputință, necunoștință și rea-credință.
Mai este și problema lipsei de dezbatere în spațiul public asupra necesității implementării hotărârilor CEDO. Adică, ce urmează după o hotărâre definitivă? Are guvernul un plan? Cine face planul ăsta și cine este responsabil pentru ca planul să fie dus la bun sfârșit?
Nu se întâmplă ca în țări precum Norvegia, unde, în urma unei condamnări la CEDO, statul comunică publicului într-un limbaj simplist ce s-a întâmplat și ce are de gând să facă pentru a remedia încălcarea de drepturi constatată.
APADOR-CH a publicat un studiu care explică procedurile legate de CEDO și conține recomandări pentru îmbunătățirea sistemului. Dar pentru a face asta guvernul are nevoie de un plan, multă bună-voință și comunicare instituțională. Lucruri care lipsesc.
Cazul abuzurilor forțelor de ordine
Ca și Bulgaria, Ungaria și Polonia avem probleme cu privire la respectarea dreptului la un proces echitabil și cu durata procedurilor judiciare.
Am pierdut la CEDO, la fel ca și celelalte state comuniste din Europa de Est, foarte multe cazuri din cauza tratamentelor inumane și degradante care au avut loc sub custodia forțelor de ordine ale statului (polițiști/jandarmi) și a lipsei unei anchete efective în aceste cazuri.
E vorba inclusiv de condamnări privind condițiile de detenție. Am sesizat că drepturile deținuților nici măcar nu sunt cunoscute de o mare parte din cetățeni, așa că am creat o platformă interactivă pentru informare.
În iunie 2015, Guvernul a reușit să convingă Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să închidă supravegherea într-un grup de cauze denumite Barbu Anghelescu v. România (2005) referitoare la abuzurile poliției. În aceste spețe, Comitetul a identificat probleme sistemice care nu au fost rezolvate: lipsa unei anchete eficiente în ceea ce îi privește pe abuzatori (1995-2010), lipsa unui remediu eficient pentru compensarea daunelor suferite ca urmare a relelor tratamente, eșecul de a investiga posibilele motivații rasiste care au stat la baza morții/relelor tratamente aplicate reclamanților. Argumentele guvernului sunt destul de stufoase și dau bine pe hârtie (vezi aici).
Adevărul este însă că statul român a eșuat în a lua măsuri eficiente pentru a preveni viitoare abuzuri ale forțelor de ordine.
Cercetarea APADOR-CH în cadrul proiectului “Cu ochii pe abuzurile poliției” relevă faptul că doar 14 din 3,034 de plângeri penale făcute de cetățeni în perioada 2012-2014, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată.
Discretă fără voia ei, CEDO își face treaba și încet, dar sigur, schimbă lucruri în bine în țara asta (de 22 de ani). Nu fără cusururi, a ajuns ultima speranță a unui om căruia i-au fost încălcate drepturi fundamentale în țară.
Dar cât timp România nu adresează problemele care o duc în topul țărilor perdante la CEDO, va continua să rămână în compania unor state recunoscute pentru atrocitățile comise împotriva oamenilor și va pune presiune pe propriii cetățeni.
Autor: Georgiana Gheorghe (foto),Expert drepturile omului (APADOR-CH). A absolvit facultatea de științe politice (Universitatea din București) și un master în drept în cadrul Universității Central Europene (CEU) din Budapesta, Ungaria. Lucrează în societatea civilă din 2008, în organizații neguvernamentale din România, Ungaria și Letonia.
https://apador.org/wp-content/uploads/2020/06/georgiana-gheorghe.jpg8641296Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-29 09:28:542020-06-11 09:41:24CEDO vs. România — de ce rămânem în topul condamnărilor?
Despre unele s-a vorbit în spațiul public în ultima perioadă. Spre exemplu, al 18-lea proiect se referă la mult așteptata debirocratizare. Unele dintre ele chiar au fost publicate cu titlu de informare, de exemplu cea privind modificarea legii executării pedepselor (cu privire la reducerea acestora în urma elaborării unor lucrări științifice). Despre altele nu s-a vorbit nimic până acum, iar altele au denumiri care nici măcar nu sugerează la ce se referă.
Astfel, la punctul 13 aflăm că guvernul va discuta un proiect de OUG „privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, iar la punctul 17 un proiect de OUG „privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.
Despre cel din urmă putem bănui că este cel afișat de secretariatul general al guvernului la data de 16 iunie și asta pentru că are același titlu, ce-i drept foarte vag. Dacă este așa, atunci vorbim despre o nouă megaordonanță care ascunde de fapt zeci de modificări de acte normative, greu de numărat sau identificat.
Textul respectiv amestecă modificări mai importante sau mai puțin importante ale unor acte normative din diverse domenii, de la unele privind reorganizarea administrativă sau legislația rutieră, până la modificarea legii educației fizice și sportului (pentru a combate sedentarismul) sau înființarea unui post de vicepreședinte al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Și dacă nu ar fi vorba despre o megaordonanță, tot ar fi prea mult 18 ordonanțe de urgență într-o singură zi, pe masa guvernului.
APADOR-CH a atras deja atenția, în nenumărate rânduri, că abuzul de OUG este o practică nedemocratică, de multe ori neconstituțională, în special atunci când urgența nu este justificată sau când modificările afectează drepturi fundamentale. Astăzi guvernul nu face decât să legitimeze și să perpetueze practici profund nedemocratice ale guvernelor anterioare.
De aceea, APADOR-CH solicită guvernului să își reconsidere poziția și să recurgă la ordonanțe de urgență numai în cazurile în care intervenția legislativă de urgență este imperios necesară, potrivit Constituției.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/cover1.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-28 17:43:442016-06-28 17:43:44Câte situații de urgență au fost azi în România, 18? Și câte zeci de legi vor fi modificate de guvern sub acest pretext?
Marea noutate la recentele alegeri locale a fost că votul s-a bazat pe scanarea CNP-ului fiecărei persoane care a venit la urne, ceea ce a eliminat votul multiplu, fenomen destul de răspândit până acum. Numai la europarlamentarele din 2014, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) descoperise peste 4000 de CNP-uri care votaseră de mai multe ori.
Chiar și în condițiile în care votul actual s-a bazat pe înscrierea tuturor alegătorilor prezenți la urne într-o bază de date gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), unii cetățeni, plecați din localitățile de reședință la data alegerilor, au rămas cu neîncrederea că în lipsa lor cineva le-ar fi putut folosi CNP-ul ca să le fure votul.
La solicitarea APADOR-CH, Autoritatea Electorală Permanentă a răspuns prompt (Vezi răspunsul AEP privind votul 2016) că cetățenii care au în continuare astfel de suspiciuni se pot adresa în scris AEP, cerând să afle dacă CNP-ul lor figurează în baza de date a STS după alegerile locale. Procedura este aceeași ca și până acum, se completează cererea de mai jos și se trimite prin poștă, scanată sau prin email, pe adresa office@roaep.ro.
Important: semnătura de pe cerere trebuie să fie olografă, deci este indicat ca, și pentru expedierea prin email, cererea să fie printată, semnată și scanată.
Iată modelul de cerere:
Către Autoritatea Electorală Permanentă
Adresa: Str. Stavropoleos, Nr. 6, Bucureşti, Sector 3, 030084
Subsemnatul … (nume și prenume) … , CNP……. cu domiciliul în … (adresa), telefon, adresă de email (opțional).
În temeiul art. 13 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal şi având în vedere calitatea dv. de gestionar al Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), calitate ce v-a fost atribuită prin art. 114 din Legea nr. 115/2015 privind alegerile locale şi în baza căreia aţi adoptat Hotărârea nr. 9/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind funcţionarea SIMPV.
Vă solicit să-mi comunicaţi următoarele:
1) Dacă, în evidenţele gestionate de dv. (SIMPV) figurez că am votat sau că nu am votat la alegerile locale din 5 iunie 2016.
2) În cazul în care figurez că am votat, indicaţi la ce secţie de vot (numărul secţiei şi localitatea) şi la ce oră a fost înregistrată în sistem (SIMPV) prezenţa mea la vot.
Vă mulțumesc!
Informaţiile solicitate pot fi trimise la următoarea adresă de email:
Data cererii:
Semnătura olografă (cererea trebuie scanată)
https://apador.org/wp-content/uploads/2014/10/stampile.jpg410728APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2016-06-26 10:07:452023-04-07 19:00:55Ai votat la alegerile locale? Acum poți afla și dacă CNP-ul tău a votat fără tine
Paul Chioveanu este noul reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI), numirea lui fiind validată de Senat în ședința din 13 iunie 2016. El îl înlocuiește pe Ciprian Ciucu, care a demisionat din funcție în primăvara acestui an, și face echipă în CNI cu Elena Calistru, membru supleant, de asemenea din partea societății civile. Lista susținătorilor celor doi,
Paul Chioveanu este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA și are o experiență importantă în sectorul neguvernamental, în care activează de peste 13 ani. În prezent este director de programe în cadrul Departamentului de Bună guvernare al ActiveWatch (CV Paul Chioveanu).
Prima ședință CNI la care va participa domnul Chioveanu va avea loc la 27 iulie 2016.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/paul-chioveanu.jpg455486APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2016-06-23 15:59:072020-08-12 13:08:43Paul Chioveanu, noul reprezentant al societății civile în CNI
APADOR-CH împreună cu alte 9 organizații neguvernamentale au făcut azi un apel către ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, să răspundă public de abuzurile pe care jandarmii le-au comis recent, prin amendarea și intimidarea mai multor persoane care își exercitau dreptul constituțional la întrunire și exprimare.
Organizațiile semnatare atrag atenția că aceste practici abuzive ale jandarmeriei sunt, pe lângă niște fapte penale grosolane, încă o dovadă că Legea adunărilor publice are nevoie de schimbări în acord cu vremurile pe care le traversăm.
Scrisoare dechisă către ministrul afacerilor interne, Dl. Petre Tobă
Domnule ministru,
În urmă cu câteva zile organizatoarea unei acțiuni publice care a avut loc pe 6 mai, pentru comemorarea victimelor accidentului din clubul Colectiv, a primit acasă o amendă deși în momentul întrunirii jandarmii au anunțat că se află la fața locului doar pentru a-i proteja pe participanți.
Tot în urmă cu câteva zile jandarmii au legitimat șapte persoane care stăteau de vorbă în zona fântânilor de la Universitate. Întrebat care este motivul legitimării, jandarmul respectiv a afirmat că “a ascultat ce vorbim și nu pare chiar o întâlnire între prieteni”.
Din punctul nostru de vedere modul de lucru al jandarmilor, din ultima perioadă, este abuziv, cu conotații penale și menit să descurajeze libera exprimare.
Și pentru că susținem dreptul fundamental la liberă exprimare și dreptul la liberă întrunire vă rugăm, domnule ministru, în subordinea căruia funcționează Jandarmeria, să ne răspundeți la următoarele întrebări:
La ce să se aștepte participanții la protestul anunțat pentru sâmbătă și duminică în Piața Universității? Să fie legitimați și amendați?
Si ce veți face dacă, diseară, naționala de fotbal a României câștigă și ies mii sau zeci de mii de oameni în stradă să își manifeste bucuria? Trimiteți Jandarmeria să îi amendeze pe toți?
În așteptarea răspunsului dumneavoastră,
Semnatari:
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Asociația AMPER
Centrul pentru Jurnalism Independent
CeRe
GRADO
Centru de Resurse Juridice
Centrul pentru Inovare Publică
Grupul pentru Democratie Participativa Plenum
ActiveWatch
FDSC
S-au alăturat acestui demers:
Funky Citizens
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/12/09_text-page-001.jpg29733005Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-10 09:11:512016-06-10 19:25:41Jandarmeria română e tobă de abuzuri
APADOR-CH i-a cerut ieri o întrevedere premierului Dacian Cioloș, pentru a-i explica situația dramatică a celor 130 de familii din Runcurel, județul Gorj, scăpate din vedere de executiv când a emis HG 960/2015.
Conform acestei hotărâri, Guvernul a permis, în decembrie 2015, Companiei Energetice Oltenia, să extindă mina de lignit de la Jilț Nord și peste vatra satului Runcurel, însă a uitat să prevadă în decizie despăgubiri pentru casele și acareturile sătenilor, ca și când acolo nu ar fi existat decât terenuri agricole.
Localnicii sunt duși cu vorba de mai mulți ani de Compania Energetică Oltenia, că vor fi mutați cu tot cu sat, biserică, cimitir și școală într-o comună vecină, Telești, însă în acest timp nu s-a concretizat nimic. Excavațiile miniere au înaintat între timp către sat, mâncând tot mai mult din terenurile agricole ale oamenilor și afectându-le tot mai mult viața: casele li s-au crăpat, pășunile pe care pășteau vitele lor s-au redus.
În decembrie 2015, jumătate dintre săteni au primit notificări din partea CEO să elibereze terenurile, întrucât conform HG 960/2015 acestea sunt practic ale minei. Hotărârea de guvern permite preluarea întregului sat de către CEO, dar prevede despăgubiri de 1 euro/mp doar pentru terenul agricol. Sătenii sunt revoltați și spun că în lipsa unor compensații juste nu își pot reface viața în altă parte, dar din cauza lucrărilor miniere învecinate nici viața din Runcurel nu mai poate fi o opțiune pentru multă vreme.
APADOR-CH cere guvernului să regândească soluția pentru Runcurel, întrucât actuala HG 960/2015 le încalcă oamenilor din sat drepturi fundamentale prevăzute de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul la protecția proprietății și dreptul la viață privată.
În august 2017 – Avocatul Poporului ne comunică faptul că nu găsește în Monitorul Oficial Ordinul de ministru după care s-au făcut exproprierile.
https://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.png00Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-09 13:47:152017-09-20 07:39:24APADOR-CH cere guvernului să regândească ștergerea de pe hartă a satului Runcurel, Gorj
APADOR-CH protestează faţă de modul autosuficient şi străin principiilor democratice în care a procedat Biroului Electoral de Circumscripţie al Sectorului 1 Bucureşti, în cazul sesizării formulate de candidata USB la Primăria sectorului 1, Clotilde Armand, prin care s-a solicitat renumărarea voturilor în 18 secţii de votare din sectorul 1.
În cazul de faţă, ţine de bunul-simţ comun că nu poate fi o întâmplare faptul că un candidat obţine mai puţine voturi în secţiile de votare în care nu a avut reprezentanţi decât în cele în care a avut reprezentanţi. Această anomalie statistică, ce stă la baza sesizării formulate de candidata Clotilde Armand, constituie un indiciu serios de neregularitate şi generează, în mod rezonabil suspiciuni cu privire la corectitudinea/exactitatea procesului de numărare a voturilor.
Esenţial pentru o societate democratică este ca oamenii să aibă încredere în corectitudinea procedurilor în care sunt implicaţi şi care le afectează viaţa.
Procesul electoral are o importanţă deosebită pentru o societate democratică şi de aceea orice entitate publică implicată în acest proces – inclusiv birourile electorale – are obligaţia de a dispune toate măsurile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni ce s-ar putea crea, în mod rezonabil, cu privire la corectitudinea/regularitatea procesului electoral.
În loc de a acţiona pentru înlăturarea acestor suspiciuni, respectivul birou electoral a preferat soluţia comodă, de a “nu se complica” şi de a lăsa situaţia nelămurită, respingând sesizarea.
APADOR-CH atrage atenţia că este nevoie de modificări legislative urgente în legislaţia electorală, care să nu mai permită sub nicio formă ca suspiciuni vădit întemeiate în legătură cu desfăşurarea procesului electoral să fie ignorate de entităţile publice, cu consecinţa creării unui sentiment de neîncredere în corectitudinea alegerilor.
O lege electorală în acord cu principiile societăţii democratice nu trebuie să prevadă o procedură încâlcită, restrictivă și excesiv de grabită, care, din aceste motive, permite ca situaţii de o inechitate evidentă să poată fi ignorate de entităţile implicate în procesul electoral.
https://apador.org/wp-content/uploads/2015/12/15_text-page-001.jpg29733002Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-08 16:20:082016-06-08 16:20:08Cazul Clotilde Armand – de ce trebuie modificată legea electorală
O echipă formată din reprezentanți ai APADOR-CH și Greenpeace România s-a deplasat în zona satului Runcurel, județul Gorj, pe data de 24 mai a.c. pentru a se documenta la fața locului cu privire la eventuale încălcări ale drepturilor omului în contextul în care peste 130 de familii din sat urmează să fie expropriate pentru extinderea carierei de lignit Jilț Nord, exploatare minieră a Complexului Energetic Oltenia (CEO). Conform informațiilor disponibile anterior deplasării, exproprierile nu erau însoțite de o justă despăgubire, iar perspectiva strămutării satului într-o comună vecină, Telești, era incertă.
Pe parcursul vizitei reprezentanții APADOR-CH și Greenpeace au stat de vorbă cu săteni din Runcurel și Telești și cu reprezentanți ai autorităților administrației publice locale relevante, mai exact cu secretarul și viceprimarul comunei Mătăsari și cu primarul comunei Telești.
1. Scurtă descriere a satului
Runcurel este un sat care aparține administrativ de comuna Mătăsari și este situat în sud-vestul țării între Motru și Rovinari, la aproximativ 40 km sud-est de Târgu-Jiu, capitala județului Gorj. Singurele surse de trai pentru oamenii din zonă sunt locurile de muncă la CEO și agricultura de subzistență.
Satul este înconjurat de trei cariere de lignit: Jilț Nord, Jilț Sud și Roșiuța (harta) care au avansat de-a lungul timpului încet dar sigur către vatra satului. Limita de vest a exploatării Jilț Nord se află în acest moment la aproximativ 30 de metri de biserica satului, monument istoric, și de cimitir. O informare oficială a CEO anunță extinderea în continuare a exploatării.
Comunitatea, formată din aproximativ 200 de gospodării (satul are 450 de locuitori oficial), trăiește într-o atmosferă tensionată. Localnicii care nu au primit înștiințare de expropriere în decembrie 2015 și care, de regulă, au rude angajate la CEO, nu se arată îngrijorați de situație. Singura problemă care pare a îi interesa este soarta bisericii și cea a cimitirului.
Oamenii direct afectați trăiesc într-o stare de incertitudine extrem de stresantă. Practic nu știu ce se va întâmpla cu ei, cu casele, acareturile și terenurile lor.
2. Procedura de expropriere
În trecut, achiziția terenurilor sau gospodăriilor pentru extinderea carierelor de lignit în zonă avea loc în urma negocierilor între proprietari și CEO. Compensațiile oferite proprietarilor includeau prețul negociat pentru terenuri, imobile, pomi, viță de vie etc, plus unul sau mai multe locuri de muncă pentru membrii familiei. Astfel de negocieri au avut loc și recent, inclusiv în anul 2014, cu cetățeni din Runcurel, însă înțelegerile respective nu s-au finalizat.
În cazul de față însă exproprierile din Runcurel se vor face fără negocieri cu proprietarii. Acest lucru este posibil din cauza unei hotărâri emise de actualul guvern în decembrie 2015, care aprobă exproprierile conform Legii nr. 225/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. – Hotărârea Guvernului nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.
Compensațiile oferite localnicilor au fost stabilite deja, în mod unilateral, iar sumele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial, în anexa 2 a HG nr. 960/2015. Prețul impus prin Hotărâre, de aproximativ 1 EUR/m2 și faptul că localnicilor nu li s-au stabilit compensații și pentru casele, acareturile, pomii fructiferi sau vița de vie aflate pe teren, nu le vor permite unora dintre familii să își refacă viața în altă parte. În nota de fundamentare a actului normativ respectiv s-a consemnat faptul că “proprietarii au pretenții financiare exagerate”, însă nu se amintește nimic despre casele și acareturile amplasate pe o parte a terenurilor respective. Singura referire la imobile în nota de fundamentare este cea privind posibilitatea de a se identifica și proteja monumente istorice/zone de protecție a acestora.
Pe 23 decembrie 2015, locuitorii satului Runcurel au primit înștiințări cu privire la expropriere prin care au fost informați că termenul de eliberare a terenului este de 30 de zile de la data notificării. Notificarea include o invitație la sediul diviziei miniere a CEO, în care localnicii sunt rugați să se prezinte cu actele de proprietate. Trebuie precizat că o parte dintre localnici nu sunt în posesia actelor care le atestă dreptul de proprietate deoarece primăria Mătăsari nu li le-a eliberat.
În februarie 2016, CEO emite Decizia de expropriere nr. 4747/9.02.2016 ce constituie „titlu executoriu, fără alte formalități, pentru predarea bunurilor imobiliare cuprinse în Anexă […] Contestațiile asupra Deciziei de expropriere nu suspendă transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile.” Transferul drepturilor de proprietate operând de drept la data emiterii Deciziei, înseamnă că CEO deja este proprietarul terenurilor identificate în Anexa 2 a HG nr. 960/2015. Unii dintre oamenii din Runcurel locuiesc deci, începând cu februarie a.c., în case situate pe terenuri care nu le mai aparțin de drept, terenuri pe care ar fi trebuit deja să le elibereze.
Nici notificările transmise localnicilor, nici decizia CEO nu menționează în vreun fel existența caselor.
Conform viceprimarului și secretarului comunei Mătăsari, primăria este preocupată de exproprieri pe care primarul, în acord cu localnicii, le consideră injuste. În sprijinul acestor afirmații reprezentanților APADOR-CH și Greenpeace România le-au fost puse la dispoziție două note cuprinzând problemele ridicate de cetățenii afectați de exproprieri precum si copii ale unor solicitări de întâlnire, adresate la data de 16 februarie a.c. Consiliului Județean și CE Oltenia. Cei doi reprezentanți ai primăriei au mai afirmat că formal, comisia de expropriere există, că au fost înregistrate 92 de dosare la comisie însă primarul nu va semna actele până nu reușește să găsească o soluție la problemele ridicate de localnici. Trebuie precizat că, anterior vizitei inopinate la primăria comunei Mătăsari, reprezentanți ai Greenpeace România au solicitat fără succes să se întâlnească cu primarul.
CEO i-a informat pe locuitorii din Runcurel, încă din anul 2011, că satul urmează să fie strămutat în comuna Telești situată la 25 km de Runcurel și 20 km de Târgu Jiu. Mai mult, CEO a organizat și o deplasare, în 2012, pentru cei care urmează să fie expropriați, pentru ca aceștia să vadă zona în care ar urma să se construiască noua vatră a satului.
Mai multe știri de presă relatau în 2011-2012 despre faptul că în jur de 250 de gospodării vor fi mutate din Runcurel în Telești, reprezentanții CEO spunând că au deja pregătite loturi de 2000 de mp pentru fiecare gospodărie, și că toți localnicii sunt de acord cu strămutarea (sursa).
Localnicii susțin azi că în 2012 li s-au făcut și evaluări la case, dar că de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Între timp casele au început să se deterioreze, din cauza trepidațiilor de pământ generate de lucrările miniere care s-au apropiat de sat.
Mai multe documente oficiale recente, aferente proiectului minier, menționează planuri pentru strămutarea localnicilor din Runcurel într-o viitoare vatră de sat ce ar fi urmat să fie construită în vecinătatea satului Telești, jud Gorj. Astfel:
– Acordul de Mediu din 9 mai 2016 – pagina 9 menționează: „Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica). Pe amplasamentul studiat in suprafata de 184 922 mp va fi realizata o vatra noua de sat unde vor fi stramutate gospodariile afectate in urma inaintarii carierelor din zona Jilt Nord, Jilt Sud si Rosiuta. Astfel au fost create un numar de 140 de loturi in suprafata de 1000mp/lot, retea stradala, circulatie carosabila si pietonala, zone verzi, alimentare cu energie electrica, canalizare, alimentare cu apa si gaze. In studiul efectuat au fost luate în considerare si obiective de interes public prin amplasarea Bisericii (Monument Istoric) ca va fi strămutată din zona Runcurel […] In partea de vest a amplasamentului adiacent Bisericii si Cimitirului existent Barnici se afla amplasamentul pentru strămutarea cimitirului din zona Runcurel.”
– Raportul la studiul de impact asupra mediului EIM – pagina 28 menționează: „In perioada analizata vor fi dezafectate/stramutat 136 gospodarii (satul Bradet 2 si satul Runcurel 134), cimitirul, biserica si scoala satului Runcurelu. […] Pentru locuitorii stramutati se va construi Vatra de Sat Telesti cu toate dotarile necesare (retea de drumuri, alimentare cu apa, canalizare menajera, retea de gaze si energie electrica)”;
– Adresa Direcției Judetene pentru Cultură nr.67 din 27.01.2016 formulată ca răspuns la o solicitare a Ministerului Culturii menționează că a emis încă din anul 2011 aviz favorabil pentru strămutarea bisericii din Runcurel.
În fapt, singurul lucru care s-a realizat concret la Telești cu privire la strămutare este achiziționarea terenului adiacent menționat în Acordul de mediu pentru strămutarea bisericii și a cimitirului din Runcurel.
Din discuția cu dl. Constantin Saragea, clopotarul Bisericii Bîrnici, a reieșit că, în afara terenului pentru cimitir, care este deja achiziționat, CEO a mai reușit să achiziționeze doar câteva mici parcele, restul proprietarilor fie nedorind să vândă fie, dacă ar vrea să vândă, tot nu ar putea deoarece nu au actele care să ateste dreptul de proprietate asupra terenurilor. Dl. Saragea a afirmat că dumnealui se află în această a doua situație.
Primarul comunei Telești, Romulus Bildea, a afirmat că a existat cândva un proiect care avea în vedere amplasarea noii vetre a satului Runcurel pe o suprafață de 60 de hectare de pe raza comunei Telești. Proiectul, însă, nu a fost supus niciodată aprobării consiliului local. Primarul spune că a văzut proiectul în care CEO prevăzuse loturi pentru 400 de gospodării și alte edificii publice și utilități, însă ulterior, pentru că oamenii din Runcurel ar fi dorit numai despăgubiri în bani, CEO a restrâns proiectul la 20 de ha și loturi numai pentru 150 de case. Primarul susține că de un an de zile îi întreabă pe reprezentanții CEO când vin cu proiectul la aprobat și nu primește vreun răspuns. Din declarațiile primarului reiese că CEO încă nu a achiziționat cele 20 de ha, ci numai parcela de teren destinată cimitirului.
Primarul a mai declarat că își dorește ca proiectul să se realizeze, însă nu poate face nimic în acest sens, iar părerea sa personală este că “dacă se dorea, se făcea”.
4. Concluzii
Procedurile de expropriere efectuate au privit doar terenurile, nu și construcțiile (case de locuit, anexe) existente pe aceste terenuri. Din acest motiv, orice acțiuni de evacuare din locuințe sau de demolare a locuințelor contravin legii și constituției, reprezentând chiar încălcări ale legii penale.
Despăgubirile stabilite pentru terenuri sunt considerate de cei vizați de expropriere ca derizorii și stabilite în abstract, fără să se țină seama de valoarea culturilor/livezilor de pe terenuri, în condițiile în care locuitorii zonei practică o agricultură de subzistență.
Exproprierea terenurilor fără o justă despăgubire și exproprierea de facto a construcțiilor, fără urmarea unei proceduri legale și fără niciun fel de despăgubire încalcă în mod evident dreptul la protecția proprietății, garantat în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Înainte de a emite dispoziția în discuție, autoritățile nu au luat în considerare riscul ca reclamanții să rămână fără adăpost dacă sunt evacuați, ceea ce încalcă principiul proporționalității. Potrivit acestui principiu, autoritățile ar fi trebuit să acorde atenția cuvenită consecințelor evacuării lor și riscului de a rămâne fără adăpost.
Sub acest aspect, este imputabilă autorităților și neîndeplinirea obligației pe care și-au asumat-o prin documente oficiale privind realizarea strămutării vetrei satului în localitatea Telești, din apropierea satului Runcurel.
Evacuarea locuitorilor, care fac parte dintr-o comunitate de câteva sute de persoane, care datează de foarte mult timp, are repercusiuni asupra traiului acestora și asupra relațiilor lor sociale și de familie, ceea ce constituie nu numai o afectare a domiciliului lor, ci și a vieții private și de familie, ambele valori fiind ocrotite prin art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (exemplificăm prin cauza Yordanova și alții împotriva Bulgariei – cererea nr. 25446/06, hotărârea din 24 aprilie 2012).
5. Solicitări
Sistarea imediată a operațiunilor de expropriere/evacuare, până la remedierea încălcărilor drepturilor garantate de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, menționate în prezentul raport.
Abrogarea HG nr. 960/2015 privind aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”. Adoptarea unei noi hotărâri de guvern privind exproprierile ar trebui sa aibă în vedere situația de ansamblu (adică întreg satul și toate cele trei exploatări miniere care îl înconjoară) și să se stabilească despăgubiri juste atât pentru terenurile expropriate, împreună cu uzufructul asociat acestora, cât și pentru construcțiile existente pe aceste terenuri.
Organizarea unor consultări/dezbateri publice reale între inițiatorii măsurilor de expropriere și persoanele vizate. Aceste consultări/dezbateri pot duce la găsirea de soluțiile reale, eficiente și pentru rezolvarea problemei relocării vetrei satului în localitatea Telești.
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/06/cover.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-06-07 18:36:572016-07-27 14:24:31Raport privind exproprierile abuzive din satul Runcurel
aproape 30% dintre cetățenii chestionați în cadrul unui studiu realizat de ANBCC consideră că Avocatul poporului trebuie să ajute oamenii fără posibilităţi materiale cu avocaţi din oficiu care să-i reprezinte în instanţele de judecată;
aproape 9% dintre angajații birourilor teritoriale ale Avocatului poporului recunosc că programul de lucru al instituției (8.00-16.00) este restrictiv și reduce accesul anumitor persoane la serviciile oferite de instituție, dar răspunsul unanim al angajaților AVP a fost că programul de lucru al instituției NU trebuie modificat.
Un studiu realizat de ANBCC în judeţele: Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Constanţa, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Prahova, Suceava şi Timiş, în care au fost chestionați atât cetățenii cât și angajații birourilor teritoriale.
Prin instrumentele folosite s-a urmărit evaluarea percepţiei şi nivelul de încredere al cetăţenilor în instituţia Avocatul poporului şi în acelaşi timp dacă instituţia dispune de resursele umane şi materiale necesare pentru a-şi desfășura activitatea în mod eficient şi de a răspunde nevoilor cetăţenilor.
Principalele concluzii ale cercetării sunt că:
– Cetăţenii ştiu de existenţa acestei instituţii însă nu îi cunosc activitatea, un număr foarte mic de cetăţeni au cunoștință de existența unui birou regional al instituţiei la ei în oraş;
– Instituţia dispune de resursele umane şi materiale necesare pentru a-şi desfăşura eficient activitatea, chiar şi de tehnologia necesară pentru a comunica cu cetăţenii de la distanţă – email şi telefon;
– Informaţiile referitoare la sediile birourilor regionale, numerele de telefon şi adresele de mail nu sunt suficient promovate în rândul cetăţenilor;
– Cetăţenii preferă să se adreseze instituţiei prin prezentarea la sediul biroului regional.
Mai jos, studiul integral:
***
Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/02/avp-e1460721208840.jpg369600APADOR-CHhttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngAPADOR-CH2016-05-27 16:58:262020-08-12 13:08:43Cu ce cred românii că se ocupă Avocatul poporului
APADOR-CH i-a trimis ieri Avocatului poporului o solicitare de a sesiza Curtea Constituțională privind neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța 18/2016, prin care guvernul a modificat Codul penal și Codul de procedură penală.
În textul ordonanței, punctele 31 și 49 din articolul II modifică articolele 153 alineatul 1 și 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală, iar prin aceste modificări afectează grav drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viaţă privată și libertatea individuală, drepturi garantate de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru este neconstituțional, întrucât articolul 115 alineatul 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.
Concret, prim modificarea articolului 153 din Codul de procedură penală, guvernul a eliminat filtrul judecătorului din situația în care un procuror cere unei bănci date despre conturile unei persoane, eliminând astfel o garanție a respectării dreptului la viață privată.
Prin modificarea articolului 223, guvernul a adăugat noi infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă, modificare ce nu se poate face, constituțional, decât printr-o lege adoptată de parlament.
APADOR-CH a atras atenția guvernului privind modul netransparent și lipsit de loialitate în care a fost adoptată Ordonanța 18/2016, dar fără succes. Sesizarea AVP este singura cale pe care societatea civilă o are la dispoziție pentru a atrage atenția asupra neconstituționalității unui act legislativ. Aceasta nu este prima sesizare de acest fel făcută de APADOR-CH către AVP, găsiți aici o cronologie din ultimii ani.
Citiți sesizarea către Avocatului poporului:
https://apador.org/wp-content/uploads/2016/05/sesizare-avp.jpg360650Rasistahttps://apador.org/wp-content/uploads/2020/09/apador-logo-tmp-300x159.pngRasista2016-05-27 08:33:172016-05-27 08:33:59Avocatului poporului, chemat să ne apere drepturile de atacul guvernului
