Arhiva pentru categoria: Jurisprudență internă

Sunteți aici: / Jurisprudență internă

Polițist condamnat la închisoare cu suspendare pentru că a bătut un cetățean în Secția 17

/în , , /de

După cinci ani de tergiversări, în care poliția și procurorii mai mult nu au vrut să-l ancheteze pe agresor, justiția l-a condamnat pe polițistul A. S. la 10 luni de închisoare cu suspendare și 10.000 de lei daune morale pentru victimă

O premieră în justiția română – condamnarea unui polițist pentru bătaia aplicată în secția de poliție – a fost înregistrată prin hotărârea pronunțată la 18 iunie 2020 de Judecătoria sectorului 5 București. În general cazurile de agresiuni ale polițiștilor la adresa cetățenilor sunt tergiversate ani de zile și în cele din urmă ajung eventual la CEDO, justiția națională fiind greu de convins că poliția poate să și greșească în exercițiul funcțiunii.

Despre o tergiversare lungă de cinci ani a fost vorba și în cazul G. D., un cetățean amendat și apoi bătut în Secția de poliție nr.17, în iarna anului 2015.

Faptele: polițiștilor nu le place să fie reclamați

În seara zilei de 11 februarie 2015, în jurul orei 20.00, G.D. se afla în zona Palatului CEC de pe Calea Victoriei. Având un grad de handicap și nicio sursă de venit, G.D. își câștiga existența dintr-o „meserie” hulită de mulți, era „parcagiu”.

Un echipaj de poliție aflat în zonă l-a legitimat și amendat cu 200 de lei, pentru că „a apelat în repetate rânduri la mila conducătorilor auto deşi este apt de muncă” (art. 2 din Legea nr. 61/1991).

Totuși, unul dintre cei doi polițiști din echipaj nu s-a mulțumit cu atât și l-a silit pe G.D. să meargă la Secția 17, unde i-a aplicat și o corecție fizică, pe motiv că victima i-a spus că îl va reclama dacă se poartă abuziv.

G.D. spune că a fost bătut cu bastonul în secția de poliție, strigătele lui fiind auzite din stradă de doi reprezentanți ai Asociației Carusel, veniți acolo pentru a-l ajuta. La ieșirea din secție, G.D. a fost dus la IML, unde a primit un certificat medico legal care atestă că a fost lovit cu un corp dur și că necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale.

Ancheta: loviturile nu sunt pe tot corpul

Ancheta s-a mișcat greu, ca întotdeauna în astfel de cazuri când un alt polițist este chemat să-și ancheteze colegii acuzați de purtare abuzivă. Întrucât anchetatorii nu „reușeau” să găsească probele că un coleg de-al lor era vinovat, dosarul a fost clasat de trei ori de Parchet și de tot atâtea ori avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu a obținut infirmarea soluției procurorului.

Pentru clasarea dosarului, procurorii au motivat ba că în certificatul medico legal loviturile nu erau „pe tot corpul”, așa cum afirmase victima că fusese bătută, ba că în certificatul medico legal nu scria unde a fost bătută victima sau cine ar fi bătăușul:

… apreciez că nu s-a dovedit dicolo de o îndoială rezonabilă faptul că numitul G.D. a fost agresat de agentul de poliție  A.S., în timp ce se afla în sediul Secției 17 de poliție, certificatul medico-legal atestă doar existența unor leziuni traumatice, nu și contextul în care s-au produs sau autorul faptei”.

Deși au fost audiați, ca martori, atât cele două persoane de la Asociația Carusel, care l-au auzit pe Dumitru strigând din subsolul Secției 17, cât și câțiva colegi ai polițistului acuzat de agresiune, procurorii au ales să-i creadă doar pe colegii polițistului și să susțină că nu există probe că G.D. a fost bătut de polițist, ci că e posibil să fi fost bătut în altă parte, de altcineva.

Judecătorul găsește mai multe dovezi decât procurorul

Este interesant că în cazul anchetei clasate de procurori și redeschise de atâtea ori, în același dosar judecătorii au reușit, mai mult decât procurorii, să găsească dovezi sau cel puțin suspiciuni pentru judecarea învinuitului.

De exemplu, în încheierea făcută de judecătorul de cameră preliminară din februarie 2019, sunt enumerate câteva elemente flagrante din dosar, dar trecute cu vederea de procurorii care cereau din nou clasarea cazului:

  • Polițistul acuzat de agresiune a refuzat testul poligraf, pe motiv că ar fi emotiv. Atât el cât și colegul său, martor, au refuzat și confruntarea cu victima;
  • Ancheta a fost efectuată de o structură a poliției care avea sediul în aceeași secție cu polițistul acuzat;
  • Registrul de intrare în Secția 17, care conține data și ora în care victima a fost adusă la secție, pare falsificat, filele de la dosar conținând scrisuri diferite și înregistrări contradictorii, ceea ce necesită o anchetă atentă a procurorulu;
  • Tot din registrul de intrări reiese că în secție ar fi trebuit să fie în ziua aia și alți polițiști decât cei enumerați de șeful de secție, deci s-ar impune și audierea acestora;

În final, judecătorul menționează că agenții statului sunt obligați să facă o anchetă efectivă a cazului, pentru că numai în acest fel se poate asigura un proces echitabil, și că în jurisprudența CEDO, „din multele cauze contra României”, atunci când evenimentele în cauză sunt cunoscute doar de autorități, cum este cazul celor privați de libertate, orice rană sau deces produse în această perioadă conduce la solide prezumții de fapt, sarcina probei revenind în acez caz autorităților. Adică polițiștii trebie să demonstreze că nu au agresat victima, iar nu victima să se chinuie să demonstreze că a fost bătută.

Sentința: 10 luni de închisoare, interdicția de a mai fi polițist

În cele din urmă, după a treia plângere făcută împotriva soluțiilor procurorilor, dosarul a ajuns în instanță, iar hotărârea pronunțată la 18 iunie 2020 îl condamnă pe A. S. la 10 luni de închisoare cu suspendare, o perioadă de supraveghere de doi ani, 60 de zile de muncă în folosul comunității și interdicția de a mai ocupa funcții publice sau de a mai fi polițist. În solidar cu agresorul a fost condamnată și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București la plata despăgubirilor morale față de victimă de 10.000 de lei.

Decizia nu este definitivă, dar este de salutat în condițiile în care, de ani de zile, bătăile poliției au fost cel mai adesea trecute cu vederea, combătute cu „strategii” frumos elaborate dar greu puse în practică.

În misiunea APADOR-CH se regăsește și sustinerea cetățenilor ale căror drepturi au fost încălcate, victime ale abuzurilor poliției. În acest caz am fost surprinsă neplăcut când polițistul trimis în judecată, prin intermediul avocatului său, a intrebat victima: <ați primit bani de la APADOR ca să faceți această plângere?>. Trist pentru mine, ca avocat, să constat că unii polițiști așa ne percep, atunci când ajutăm cetățenii să-și apere drepturile. Soluția aceasta, obținută în fond, este pentru mine înfrângerea principiului „in dubio pro reo„, atât de drag anchetatorilor în astfel de cazuri. Este un semnal bun pentru sistemului juridic românesc. Atunci când există astfel de abuzuri, ele trebuie soluționate în fața instanțelor naționale și nu este nevoie de o condamnare a statului român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.” – a spus avocatul APADOR-CH, Nicoleta Popescu.

Pentru detalii,

Avocat Nicoleta Popescu

0722.417.015

Amenda pentru protestul de la Tribunalul București, anulată de instanță

/în , , /de

Cazul T.M., amendată de jandarmi pentru că ar fi tulburat liniștea judecătorilor de la Tribunalul București, a fost câștigat în instanță de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu

 

La 8 martie 2019, T.M. a organizat și participat, împreună cu un grup feminist informal denumit #MultumescPentruFlori la manifestația „Cât mai costă un viol, domnilor judecători?” în fața Tribunalului București. Au fost citite cazuri de sentințe prea blânde date de judecători pentru abuzuri sexuale asupra unor fete minore și s-a recitat un poem scris special pentru eveniment de poeta Medeea Iancu.

T.M. a fost sancționată cu amendă contravențională de 1000 de lei, pentru că ar fi tulburat buna desfășurare a activității Tribunalului București, fapt sesizat de angajații instituției.

APADOR-CH i-a oferit lui T.M. consultanță juridică pentru contestarea procesului verbal de sancționare și, prin avocata Nicoleta Popescu, expert APADOR-CH, a și a reprezentat-o în instanță.

Cauza a fost inregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 la data de 05.04.2019 și soluționată de instanța de fond la data de 11.12.2019. În dosar a fost audiată o martoră din grup, dar și martorul asistent care a semnat procesul-verbal.

La data de 11.12.2019 instanța a admis acțiunea și a anulat procesul verbal de contravenție obligând Jandarmeria să achite reclamantei suma de 20 de lei (cu titlu de taxă de timbru). Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate, cazul fiind sustinut de APADOR-CH.

aspecte importante din caz:

  • martorul asistent a recunoscut în fata instantei că ea nu a fost prezentă atunci când reclamanta a refuzat să semneze procesul-verbal și că a venit la ea în birou un jandarm care a pus-o să semneze; că a facut o sesizare la solicitarea expresă a Președintei Tribunalului București, care a fost deranjată de manifestarea grupului feminist; martora, personal, nu a fost deranjată în activitatea ei de manifestarea făcută de grupul feminist deși geamul biroului ei stă întotdeauna deschis.
  • instanta a analizat cauza raportat la jurisprudenta CEDO – cauza Anghel c. Romaniei considerând că sunt aplicabile garanțiile prev. de art 6 din Convenție, raportat la cuantumul amenzii, astfel încât fapta este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze că față de reclamantă a fost formulată o „acuzație penală”.
  • instanța a considerat că din coroborarea celor două declarații de martori, fapta reclamantei nu există.

Hotararea instantei de fond a fost comunicată la data de 17.01.2020. Jandarmeria are la dispoziție 30 de zile pentru a formula apel împotriva soluției instanței de fond.

Institutul Român pentru Drepturile Omului, obligat de instanță să respecte legea

/în , , /de

După doi ani de procese, justiția a obligat IRDO să-și facă publice bugetele, activitățile și numele șefilor, informații publice pe care le ține la secret de 26 de ani

10 decembrie 1948, ziua adoptării de către ONU a Declarației universale a drepturilor omului, se sărbătorește în fiecare an, de mai bine de 60 de ani, ca o ocazie perfectă pentru a verifica dacă mai avem toate drepturile garantate de Constituție sau ne-au mai dispărut din ele. În anul care a trecut câteva dintre drepturile noastre civile au fost puse la încercare, de exemplu dreptul de a protesta pașnic sau libertatea de exprimare. Ca organizație neguvernamentală  cu rol de „câine de pază” al drepturilor omului, APADOR-CH a făcut și anul ăsta ce știe mai bine:

 

Ce a făcut pentru drepturile noastre o instituție plătită de 26 de ani de la buget, însă, n-am reușit să aflăm. Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), înființat în 1991, își ține secrete atât activitatea, cât și cheltuielile, colaboratorii, ba chiar și numele persoanelor din conducere, numite de Parlament. Plătit ca să ne apere drepturile, IRDO încalcă legile și refuză să divulge numele celor din conducere, pe motiv că sunt date cu caracter personal, iar acele persoane nu și-au dat acordul pentru asta.

În 2016 am dat în judecată IRDO pentru că a refuzat să ne răspundă legal la o solicitare conform Legii 544/2001 și abia acum am câștigat definitiv procesul. A durat doi ani și încă nu avem informațiile. IRDO are 60 de zile la dispoziție ca să ni le ofere. Un detaliu care dă culoare acestei istorii este faptul că IRDO nu a fost capabil nici măcar să respecte procedurile judiciare în acest proces, avocatul instituției a făcut recus la decizia de fond peste termenul legal prevăzut pentru asta, iar instanța, firește, l-a respins ca tardiv.

<strong>Ce vrem să știm de la IRDO</strong>:

Întrebările pe care APADOR-CH le-a pus IRDO au fost generate de faptul că pe site-ul instituției informațiile sunt puține și vechi. După o documentare proprie am reușit să aflăm că: IRDO există încă din 1991, cu scopul de a informa autoritățile publice, ONG-urile și cetățenii cu privire la drepturile omului, că este condus de un consiliu general, cuprinzând reprezentanți ai grupurilor parlamentare, precum şi oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului.

Nu am reușit să aflăm nici din lege, nici de pe site-ul instituției: ce buget anual are; cine conduce IRDO, pe ce durată, cine sunt membrii din consiliul general, ce anume a făcut instituția și câte persoane au beneficiat de serviciile sale.

La cererea de informații trimisă conform Legii 544/2001 IRDO ne-a răspuns persiflant: bugetul s-a încadrat în limitele legii, am făcut atâtea documentări câte ni s-au cerut și organigrama instituției este aia din anexa Legii 9/1991.

Pe timpul procesului, IRDO s-a apărat spunând că se află în fața unui abuz de drept, că nu e normal să ne răspundă la toate întrebările și că volumul de muncă presupus de răspunsurile la toate întrebările ar fi atât de mare încât nu au personal suficient pentru asta. Instanța nu a fost impresionată și ne-a dat câștig de cauză. Așteptăm data de 11 ianuarie 2018, ca să vedem dacă IRDO respectă măcar decizia instanței sau va trebui s-o mai dăm o dată în judecată pentru executarea hotărârii.

Așadar, ca în fiecare an, de Ziua internațională a drepturilor omului vă spunem din nou: cunoașteți-vă drepturile și luptați pentru ele! Chiar dacă sunt scrise în legi, realitatea ne demonstrează că legile nu sunt respectate chiar de către instituțiile statului. Drepturile omului se câștigă greu și se pot pierde din neatenție.

După doi ani de procese am obținut „manualul de bune practici” al poliției

/în , , /de

Dar acum MAI discută modificarea lui, așa că citiți-l pe ăsta aflat în vigoare, ca să știți ce drepturi aveați până acum când vă întâlneați cu poliția. Ce se va schimba în el aflați dacă participați la dezbaterea organizată de MAI, luni, 11 decembrie

După doi ani și două luni de procese și tergiversări am obținut în sfârșit de la IGPR Manualul de bune practici de intervenție pentru polițistul de ordine publică, document public pe care-l cerusem în baza Legii 544/2001. Ținut la secret până acum, pe motiv că modul în care trebuie să se comporte poliția cu cetățenii nu e bine să fie aflat de „elementele criminogene”, manualul era totuși vândut prin librării, sub semnătura unor șefi ai poliției.

În el sunt detaliate toate procedurile pe care polițiștii sunt obligați să le respecte atunci când abordează, legitimează, percheziționează și conduc la secție un cetățean. De asemenea sunt explicate practicile de încătușare, amprentare, folosire a armamentului din dotare și chiar a forței. O lectură utilă pentru orice cetățean pe care-l preocupau până acum întrebările:

  • Trebuie să mă legitimez chiar dacă poliţistul nu se legitimează? Da, polițistul se legitimează numai în caz de nevoie. Totuși, polițistul trebuie să se prezinte (pagina 5)
  • Are voie să mă percheziţioneze chiar dacă n-am făcut nimic? Da, dacă refuzați să vă legitimați, polițistul poate să vă percheziționeze (vedeți cum în paginile 8-10)
  • Mă poate duce la secție chiar dacă am buletinul la mine? Da, dacă totuși polițistul nu v-a putut stabili identitatea (pagina 6)
  • Are voie să-mi percheziționeze mașina pe motiv de „control de rutină”? Nu, dar… (paginile 10-11)

 

Acest manual este în vigoare din 2005, lucru recunoscut în sfârșit de IGPR după atâtea procese (deși la un moment dat susținea că nu ne dă manualul pentru că nu mai e în vigoare), și e singurul act care reglementează aceste proceduri momentan.

Citește manualul polițistului

 

Totuși, din luna noiembrie 2017 MAI a pus în dezbatere publică un proiect care modifică mai multe legi privitoare la ordinea publică, iar asta va duce și la modificarea manualului în discuție (Huiduitul la proteste ar putea fi sancționat cu închisoare de la 3 luni la un an). APADOR-CH a făcut câteva sugestii de modificare a acestor propuneri, întrucât unele dintre ele erau de natură să încalce drepturile civile (inventarea unei noi proceduri de privare de libertate numită „reținere administrativă” și a unei sintagme bizare – „poziția inofensivă” pe care ar trebui s-o adopte orice cetățean atunci când e cercetat de poliție).

În urma discuțiilor MAI a acceptat să renunțe la unele propuneri și chiar a preluat unele sugestii ale APADOR-CH, astfel că noua formă a proiectului arată diferit. De exemplu huiduitul la proteste nu mai este sancționat, de asemenea a fost eliminată „reținerea administrativă” și clarificată „poziția inofensivă” a cetățenilor. Au fost introduse și măsuri de garantare a drepturilor civile ale persoanelor conduse la secție (dreptul de a contacta un avocat, de a fi informate pentru ce sunt conduse la secție, dreptul de a fi consultate de un medic etc)

Noua formă a modificărilor propuse de MAI poate fi consultată aici. Vă recomandăm să urmăriți procesul de consultare publică, pe care MAI l-a prelungit cu încă 20 de zile față de termenul inițial (până la 14 decembrie) și să faceți demersuri cetățenești pentru a preveni adoptarea unor modificări legislative care pot încălca drepturile cetățenilor. În ziua de 11 decembrie de la ora 13.00 va avea loc la Centrul Cutural MAI o dezbatere pe această temă, la care se poate participa pe bază de înscriere.

UPADTE 16 ianuarie 2018

În urma integrării în proiectul de lege a unora dintre propunerile APADOR-CH, am făcut și a doua rundă de propuneri de modificare: Ce se întâmplă când polițistul care te legitimează nu se prezintă

 

Cronologia procesului APADOR-CH cu MAI și IGPR pentru obținerea informațiilor publice

În octombrie 2015 APADOR-CH a dat în judecată IGPR și MAI pe motiv că nu vor să facă publice informațiile privind procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziție corporală și de bagaje și conducere administrativă la secție. Aceste informații publice erau distribuite numai contra cost, printr-un  manual prefațat de fostul ministru Petre Tobă. După aproape un an de proces, justiția ne-a dat dreptate: poliția a fost obligată să ne furnizeze gratuit aceste proceduri. A mai urmat un an de recursuri și procese pentru executare silită, rămase tot fără răspuns:

Va urma!

 

Dacă vi se pare util demersul APADOR-CH și vreți să ne susțineți activitatea, iată câteva moduri în care puteți să ne fiți alături.

 

Cum poți obliga primăria să respecte legea: o dai în judecată și-i ceri daune morale

/în , , /de

OPTAR cere daune morale de la Primăria Capitalei și de la fostul primar Sorin Oprescu, deoarece s-au folosit abuziv de sistemul public pentru a împiedica cetățenii să-și exercite dreptul legal de a organiza o adunare publică

 

Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), asistată de APADOR-CH, a dat în judecată Primăria Capitalei și pe fostul primar general Sorin Oprescu, cerând daune morale în valoare de 60.000 de lei pentru nerespectarea Legii nr. 60/1991.

Procesul urmează unui alt șir de acțiuni în instanță câștigate de OPTAR și APADOR-CH, prin care a fost contestată amenda primită de liderul OPTAR pentru organizarea unui marș pe biciclete în București.

Conform acțiunii formulate de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu, prezenta acțiune în instanță are menirea de a trage la răspundere instituția și pe reprezentantul ei ales cu privire la faptul că în ultimii ani au zădărnicit sistematic dreptul cetățenilor de a manifesta în București, refuzând să comunice cu asociația în procesul de notificare a adunărilor publice. Concret, primarul a dorit să împiedice organizarea unui marș, fără motivare, deși Legea 60/1991 nu-i lasă acest drept. În loc să lucreze în folosul cetățenilor, primarul a folosit aparatul administrativ plătit din bani publici pentru încălcarea drepturilor acestora:

De precizat că asociația OPTAR nu are angajați, niciunul dintre membrii asociației nefiind remunerați pentru activitățile desfășurate în cei peste 5 ani de activitate. Împotriva eforturilor tuturor cetățenilor care s-au implicat voluntar în desfășurarea activităților asociației OPTAR, pârâții au pus la dispoziție un întreg aparat de represiune, format din mai multe instituții (Jandarmerie, Poliția locală, Poliția Rutieră, Primăria Capitalei, Administrația Lacuri, Parcuri Agrement București) care să zădărnicească dreptul nostru de a organiza adunări publice și dreptul cetățenilor de a participa la astfel de evenimente. Tot acest aparat de represiune este finanțat din bani publici, practic, în acest mod fiind deturnat rolul acestor instituții, acela de a servi interesul cetățenilor, nu împotriva drepturilor acestora.”- citat din acțiunea depusă la Tribunal.

OPTAR consideră că doar plata unor daune morale poate determina autoritățile să respecte legile și îi îndeamnă și pe alți cetățeni cărora li s-au încălcat astfel diverse drepturi să apeleze la acest instrument, împoriva unui aparat administrativ care își poate permite să încalce legea fiindcă nu i se întâmplă nimic.

Ministerul Sănătății, obligat de instanță să răspundă la întrebările APADOR-CH privind acțiunile de după Colectiv

/în , , /de

APADOR-CH a câștigat procesul intentat Ministerului Sănătății, pentru că a refuzat să răspundă la întrebările formulate conform Legii 544/2001, pe tema măsurilor luate după accidentul din Clubul Colectiv. Argumentele de tipul „Avem de toate” nu țin în justiție.

În noiembrie 2015 APADOR-CH a cerut tuturor autorităților implicate în operațiunile de salvare a victimelor din incendiu să răspundă la un set de 20 de întrebări menite să informeze societatea dacă autoritățile au fost sau nu capabile să gestioneze eficient situația Colectiv. Dacă celelalte autorități cărora le-am trimis solicitările de informații au răspuns la întrebările care le priveau, Ministerul Sănătății a fost singura instituție care a ignorat obligația legală de a informa, preferând să ne expedieze un răspuns laconic pentru numai două întrebări din cele 20. Conform Legii 544/2001, refuzul autorității de a răspunde la cererile de informații publice se poate combate în justiție.

Instanța a obligat acum ministerul să furnizeze informațiile de interes public cerute de asociație. Decizia justiției, la solicitarea APADOR-CH, a precedat publicarea raportului Corpului de control al guvernului făcut în cazul Colectiv. Din acesta reiese că și inspectorii Guvernului au ajuns la aceeași concluzie ca și noi – că la Colectiv s-a acționat haotic și neprofesionist -, concluzie pe care autoritățile au tot încercat s-o ascundă atât în comunicarea publică din timpul evenimentelor de după Colectiv, cât și prin refuzul de a răspunde unor întrebări pertinente ale societății.

Întrebările noastre, ca și concluziile din raportul Corpului de control al Guvernului, sunt menite să sublinieze nevoia de restructurare și de îmbunătățire a instituțiilor pe care ne bazăm în cazul unor dezastre majore. Ascunderea neputinței instituționale în spatele unor poziții publice de tipul „Avem de toate” ne-a costat vieți omenești în cazul Colectiv și ne va costa alte vieți pe viitor, dacă persistăm în aceeași atitudine opacă.

**

Printre întrebările la care Ministerul Sănătății a refuzat să ne răspundă sunt și acestea:

13. A) Indicaţi fiecare autoritate/entitate dintr-o altă ţară, europeană sau nu, căreia i-aţi solicitat sprijinul/asistenţa/ajutorul

      B) Pentru fiecare dintre aceste solicitări, indicaţi la ce dată şi în ce modalitate aţi efectuat-o, precum şi ce aţi solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură suplimentară, transfer răniţi în străinătate etc.)

14. La ce dată şi cine a solicitat Comisiei Europene sprijin/asistenţă/ajutor? Ce s-a solicitat în mod concret (personal medical suplimentar, medicamente, aparatură, transfer răniţi în străinătate etc.)

15. Dacă solicitarea adresată Comisiei Europene nu a fost făcută chiar în seara producerii incendiului cu zeci de morţi şi peste 160 de răniţi, cum explicaţi întârzierea.

16. Cine a făcut repartizarea răniţilor pe spitale şi care au fost criteriile în funcţie de care răniţii au fost repartizaţi.

17. De ce nu a fost folosită secția specială pentru arși de la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.”

Găsiți aici lista completă a întrebărilor și răspunsurile celorlalte autorități. Așteptăm cu interes răspunsurile Ministerului Sănătății.

Jandarmeria pierde definitiv procesul cu bicicliștii

/în , /de

Decizia:

Marian Ivan, liderul OPTAR – Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – a câștigat definitiv procesul cu Jandarmeria care-l amendase cu 5000 de lei, pentru organizarea unui marș al bicicliștilor anunțat doar la Primărie, nu și la Jandarmerie. La 24 noiembrie 2015, Tribunalul București a respins apelul făcut de Jandarmerie și a menținut decizia de fond a instanței, dată în noiembrie 2014. Aceasta anula procesul verbal și îl exonera pe petent de la plata amenzii, pe motiv că nu există în România nicio lege care să-l oblige pe un protestatar să anunțe Jandarmeria cu 48 de ore înainte că are de gând să organizeze o adunare publică.

Marian Ivan a fost reprezentat în instanță de avocatul APADOR-CH, Nicoleta Popescu.

Faptele:

Marian Ivan, prin OPTAR, a organizat mai mult de 12 marșuri ale biciliștilor în București, toate fiind declarate în prealabil la Primărie, conform Legii 60/1991. În comisia de profil a municipalității, din care face parte și un reprezentant al Jandarmeriei, au fost discutate întotdeauna notificările  acestor adunări. În cazul celei din 10 mai 2014 (în urma căreia Ivan a fost amendat), adunarea fusese anunțată încă din ianuarie la Primăria Capitalei.

Înainte cu mai multe zile de desfășurarea efectivă a adunării din 10 mai, Marian Ivan a fost contactat de un reprezentant al Jandarmeriei care l-a întrebat dacă protestul va mai avea loc. Acesta a confirmat desfășurarea, conform declarației depuse.

Amenda, aplicată pe motiv că adunarea nu fusese anunțată și la Jandarmerie cu 48 de ore înainte, a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât ea nu a fost dată pe loc, ci trimisă mai târziu prin poștă. În timpul protestului, Marian Ivan a colaborat cu reprezentanții Jandarmeriei veniți la fața locului, acceptând schimbarea traseului, pentru a nu se întersecta cu un alt eveniment pentru care Primăria semnase un protocol de colaborare.

Autoritățile descurajează protestele

Procesul a durat mai bine de un an din cauza apelului făcut de Jandarmerie, care nici măcar nu s-a obosit apoi să facă o întâmpinare pertinentă la proces. Avocata APADOR-CH, Nicoleta Popescu, a atras atenția că Jandarmeria a uzat de metoda copy/paste pentru a contesta decizia de fond a instanței: „Recomandăm apelantei să citească o sentință judecătorească înainte de a formula un apel și să nu trimită motivele copy-paste din alte dosare, fiindcă nu toate procesele verbale emise de Jandarmerie sunt la fel și se întâmplă, ca în speța prezentă, să ajungem la o situație ridicolă în care să răspundem unor motive de apel care nu au nicio legatură cu sentința apelantă și, mai grav, cu situația de fapt reținută în procesul-verbal”.

La rândul său, Marian Ivan a declarat, după închiderea procesului că: „Deseori, Jandarmeria e folosită ca o unealtă împotriva cetățenilor pentru a-i descuraja să protesteze. În repetate rânduri, la Comisia pentru Adunări Publice din Primărie mi s-a spus că nu vom avea probleme cu adunările publice organizate de noi, dacă declarăm că nu sunt proteste.

Am refuzat tot timpul aceste oferte otrăvite, iar pentru asta am fost „pedepsit”, până acum, cu o sancțiune de 5000 de lei și un dosar penal. Iată că sancțiunea a fost anulată de Judecătorie, iar Tribunalul a confirmat corectitudinea hotărârii. Despre dosarul penal nu am să comentez, până când nu se va ajunge la o concluzie. 

În lipsa refuzului administrației de a dialoga pentru rezolvarea problemelor cetățenilor,  vom continua protestele, după calendarul anunțat. Următorul protest #oraspentruoameni este pe 23 aprilie 2016.

Astăzi am trimis o invitație la dialog adresată noului Primar General interimar. Precedenții primari, Sorin Oprescu și Dan Ștefănel Marin, nu au răspuns invitațiilor similare.”

Mai multe despre acest proces (și actele aferente) găsiți aici.

Pentru detalii,

Avocat Nicoleta Popescu

0733078723

Stenogramele sedintelor de guvern

/în /de

APADOR-CH a solicitat comunicarea unor copii de pe stenogramele şedinţelor de guvern în care s-au dezbătut şi aprobat în perioada 2001-2004 acte normative cu privire la situaţia RAFO S.A. ONEŞTI

Materiale:

1 Cererea de informaţii Descarca 13.07.2005
2 Refuzul Guvernului de a comunica informatii Descarca 26.07.2005
3 Contestaţie împotriva clasificării informaţiilor Descarca 26.08.2005
4 Cererea de chemare în judecată Descarca 26.08.2005
5 Sentinţa instanţei de fond Descarca 30.09.2005
6 Răspunsul Guvernului la contestaţie Descarca 10.10.2005
7 Recursul APADOR-CH Descarca 07.12.2005
8 Decizia instantei de recurs Descarca 30.02.2006
9 Contestaţia în anulare a Guvernului Descarca 23.03.2006
10 Revizuirea Guvernului Descarca 23.03.2006
11 Raspunsul Guvernului – Extras din stenograma sedintei de Guvern din data de 16.11.2004 Descarca 14.09.06
12 Raspunsul Guvernului – Extras din stenograma sedintei de Guvern din data de 20.12.2001 Descarca 11.10.2006
13 Raspunsul Guvernului – Extras din stenograma sedintei de Guvern din data de 29.12.2004 Descarca 11.11.2008

Informaţii legate de contractele încheiate, în perioada 1.01.2000-1.06.2005, având ca obiect construirea, reabilitarea şi întreţinrea drumurilor publice din Bucureşti

/în /de

Informaţii legate de contractele încheiate, în perioada 1.01.2000-1.06.2005, având ca obiect construirea, reabilitarea şi întreţinrea drumurilor publice din Bucureşti

Instituţia/autoritatea publică căreia i s-au solicitat informaţii: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
Solicitant: APADOR-CH;

Materiale:

1 Cererea de chemare în judecată Descarca 20.06.2005
2 Cererea de informaţii Descarca 24.06.2005
3 Răspunsul la cererea de informaţii Descarca 05.07.2005
4 Sentinţa instanţei de fond Descarca 03.11.200
5 Recursul APADOR-CH Descarca 02.12.2005
6 Recursul Primăriei Municipiului Bucureşti Descarca 02.12.2005
7 Decizia instantei de recurs Descarca 07.12.2005

Informaţii- Cazuri Informaţii statistice legate de numărul reclamaţilor/plângerilor/sesizărilor primite, în perioada 01.01.2002-01.06.2005, împotriva operatorilor din domeniul asigurărilor

/în /de

informaţii- Cazuri Informaţii statistice legate de numărul reclamaţilor/plângerilor/sesizărilor primite, în perioada 01.01.2002-01.06.2005, împotriva operatorilor din domeniul asigurărilor

Instituţia/autoritatea publică căreia i s-au solicitat informaţii: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
Solicitant: APADOR-CH;

Materiale:

1 Cererea de informaţii Descarca 24.06.2005
2 Răspunsul la cererea de informaţii Descarca 11.07.2005
3 Cererea de chemare în judecată Descarca 25.07.2005
4 Sentinţa instanţei de fond Descarca 07.11.2005
5 Recursul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor Descarca 07.11.2005
6 Recursul APADOR-CH Descarca 08.12.2005
7 Raspunsul CSA in urma sentintei instantei Descarca 22.12.2005
8 Decizia instantei de recurs Descarca 09.02.2006

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.