adunări publice – APADOR-CH

Articole

Drepturile civile, victime colaterale ale luptei cu Covid 19

24/09/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Covid 19, Slider /de Rasista

Mai mult de jumătate dintre guvernele statelor Uniunii Europene au restrâns nejustificat și disproporționat drepturile civile sub pretextul combaterii pandemiei de Covid 19. Un raport în acest sens, la care a contribuit și APADOR-CH cu date din România, a fost publicat astăzi la Bruxelles de două organizații neguvernamentale importante: Liberties și Greenpeace Europa

Raportul se concentrează pe măsurile luate de țările UE, care afectează capacitatea cetățenilor de a participa la procesul democratic, în special în chestiuni legate de drepturile omului și protecția mediului. Dovezile adunate în raport arată că mai mult de jumătate din țările UE nu au reușit să protejeze două drepturi fundamentale: la adunări publice/protest și la liberă exprimare. În loc să instituie măsuri potrivite pentru a le permite oamenilor adunările publice, protejându-le în același timp sănătatea, guvernele din Belgia, Franța, Germania, Italia, România și Slovenia, de exemplu, au instituit interdicții cvasi-absolute asupra protestelor pașnice.

În același timp, persoane care au încercat să protesteze la adresa acestor interdicții au fost supuse unui regim de supraveghere invazivă (de exemplu în Slovenia) sau au fost aspru sancționați (cum ar fi în Belgia, Germania, Grecia, Italia, Slovacia sau Spania). Mai multe proteste pașnice, la care poliția a răspuns violent au fost semnalate în Franța și Suedia. În multe țări, printre care și România, restricțiile cu privire la adunările publice au rămas în vigoare chiar și după ce măsurile de distanțare socială au început să fie ridicate. De exemplu mall-urile și restaurantele au fost deschise în timp de dreptul la protest pașnic a rămas în continuare interzis.

În unele țări, cum ar fi România și Ungaria, guvernele au folosit lupta cu Covid și cu dezinformarea ca pretext pentru introducerea unor măsuri mai mult sau mai puțin subtile de cenzură. De exemplu Ungaria a introdus o nouă infracțiune de răspândire a „știrilor false” și a „temerii”, pedepsită cu până la cinci ani de închisoare. Autoritățile au profitat de formularea deliberat vagă a legii pentru a-i reprima pe cei care critică modul în care guvernul gestionează pandemia. Propuneri legislative similare au fost blocate până acum în alte țări, cum ar fi Bulgaria, însă alte guverne ale UE au accelerat aplicarea legilor existente, ridicând îngrijorări cu privire la proporționalitatea sancțiunilor și arestărilor. În Polonia, doi activiști au fost acuzați de infracțiuni pedepsite cu până la zece ani de închisoare pentru o campanie de afișe care contestă statisticile guvernului despre răspândirea pandemiei.

În România, după cum se știe, guvernul și-a dat puterea de a modera Internetul, blocând site-uri care publică „știri false”, fără a le pune la dispoziție un intrument valid de contestare. O propunere comparabilă în Bulgaria nu a fost adoptată.

Raportul trece în revistă și alte măsuri și decizii ale guvernelor europene, prin care au fost limitate drepturile civile: redactarea vagă a legislației adoptate în pandemie, care a dus la interpretarea și aplicarea abuzivă pe alocuri a acesteia, urmărirea/supravegherea invazivă a vieții private a celor care protestau la adresa măsurilor luate de guverne, utilizând tehnologia digitală, recunoașterea facială, date de pe rețelele sociale etc.

Sancțiunile impuse de guverne în aceeași perioadă de referință a raportului (martie – iulie 2020) au fost de asemenea disproporționat de mari, financiar sau penal. De exemplu cine nu a respectat dispozițiile autorităților a riscat amenzi de până la 3.000 EURO în Italia, de 1000 de EURO în Grecia, iar în Slovacia o amendă putea ajunge până la 10.000 EURO. În unele țări, cum ar fi anumite state federale din Germania, încălcarea regulilor privind întrunirea a fost incriminată, iar în Belgia a fost pedepsită cu închisoare între 8 zile și 3 luni.

În unele țări, legile date în starea de urgență au fost contestate în fața instanțelor constituționale de către Avocatul poporului. La fel ca în România, unde multe dintre măsurile luate au fost contestate și ulterior declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, lucrurile s-au petrecut similar în Austria, Croația și Slovenia sau Germania. În Franța, restricțiile au fost revizuite după ce cea mai înaltă instanță din țară, Consiliul de Stat, a decis că interzicerea demonstrațiilor cu mai mult de 10 persoane este disproporționată și constituie o încălcare gravă a drepturilor civile.

Raportul de față reprezintă vocile mai multor organizații neguvernamentale europene, care cer astfel instituțiilor UE să-și folosească forțele pentru a restabili și promova libertățile civile în Uniune. Guvernele ar trebui și ele să revizuiască și să anuleze măsurile de limitare a spațiului civic de exprimare, luate în timpul pandemiei și nu numai.

Cercetările care au stat la baza acestui raport au fost transmise și Comisiei Eurpene, care urmează să-și publice primul său raport privind statul de drept în UE la finele lunii septembrie. Vom reveni atunci cu informații despre acel raport.

Raportul integral în limba engleză

Oprescu, chemat în judecată pentru că interzice protestele în București

14/07/2015/în Comunicate /de Rasista

Sâmbătă, 19 septembrie 2015, de la ora 14.30, în București se va desfășura al șaptelea marș al bicicliștilor, sub numele ”Oraș pentru oameni”. Ca și la protestele anterioare, administrația locală ignoră și de data asta problemele cetățenilor, dar depune eforturi pentru a-i determina pe organizatori să renunțe să iasă în stradă ca să-și facă cunoscute problemele.

Mai exact, deși a fost notificată din timp (încă din iulie 2013) privind marșurile bicicliștilor în următorii ani, Primăria Capitalei a încălcat legea încheind protocoale cu alți organizatori de adunări publice, pentru aceleași date și pe acelelași traseu precizat în declarația prealabilă.

Din acest motiv , Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), asistată de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a chemat în judecată Primăria Municipiului București, prin Primarul General, pentru a soluționa notificarea protestului din 19 septembrie 2015, depusă la primărie încă din 08.07.2013.

OPTAR a respectat toate obligațiile legale privind declararea prealabilă a adunării publice, în termenele prevăzute de lege, în schimb municipalitatea nu și-a respectat îndatoririle.

Conform legii, este interzisă desfășurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în același loc sau pe aceleași trasee, indiferent de caracterul acestora.

De aceea considerăm că, intenționat sau nu, Comisia pentru adunări publice a încălcat legea atunci când a semnat protocoale pentru noi manifestări, pe un traseu declarat în prealabil de alți organizatori. Reprezentanții OPTAR au aflat despre aceste protocoale de la membrii comisiei pentru adunări publice, cu care s-au întâlnit la 20 și 21 aprilie 2015.

Deși atât membrii comisiei, cât și reprezentantul Primarului General, consilierul personal Solomon Wigler, au promis – la 21 aprilie 2015 – că vor remedia greșeala, acest lucru nu s-a întâmplat încă. OPTAR a primit în schimb un document din partea Primăriei, în care se invocă o rezoluție a Primarului Sorin Oprescu, prin care se dorește interzicerea protestului.

Deoarece această rezoluție nu ne-a fost comunicată, iar OPTAR, organizatorul protestului din data 19 septembrie 2015, a respectat toate procedurile și termenele prevăzute de lege, pe 30 iunie 2015 a fost depusă la tribunal o cerere de chemare în judecată pe numele Primăriei Municipiului București, prin Primarul General.

Mai multe despre conflictul dintre Primărie și OPTAR puteți citi și aici.

***

Date din notificarea depusă de OPTAR la Primăria Municipiului București, la data 08.07.2013:

La adunare vor participa circa 40 000 de persoane.

Traseele de acces spre locul adunării, precum și cele de dispersare vor fi:

– Adunarea participanților va fi la ora 14:30 în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle. Plecarea în marș va fi la ora 15:30 pe traseul Bdul Mareșal Constantin Prezan – Arcul de Triumf – Șos Pavel Dimitrievici Kiseleff – Pța Victoriei – Șos Nicolae Titulescu – Pasajul Basarab – Șos Grozăvești – Întoarcere la Intrarea Grozăvești – Șos Grozăvești – Pasajul Basarab – Șos Nicolae Titulescu – Pța Victoriei – Calea Victoriei – Bdul Regina Elisabeta – Bdul Schitu Măgureanu – Pod Izvor – Splaiul Independenței – Bdul Libertății – Bdul Națiunile Unite – Strada Izvor – Calea 13 Sepembrie – Bdul Libertății – Bdul Unirii – Bdul Dimitrie Cantemir – Parcul Tineretului

Scopul adunării publice îl constituie manifestarea protestului în legătură cu:

Neaplicarea măsurilor de siguranță rutieră, încurajarea transportului motorizat în timp ce orașul este cea mai poluată capitală europeană, lipsa unei viziuni a administrației orașului pentru creșterea calității vieții, menținerea în funcții a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepția ilegală a pistelor pentru biciclete, neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.

_____

OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România) este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul.

România 2014: Libertatea de exprimare, garantată de Constituție, se câștigă în instanță printr-un viciu de procedură

17/10/2014/în Legea adunarilor publice /de APADOR-CH

ARTICOLUL 30 din Constituția României
Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

La mai bine de 20 de ani de la recâștigarea în stradă a libertății de exprimare și a garantării ei de către Constituție, protestatarii din România sunt nevoiți să-și ceară acest drept fundamental în instanță, uzând de tertipuri avocățești și de vicii de procedură. De vină este o lege învechită care, prin modul în care înțeleg autoritățile s-o aplice, restrânge dreptul constituțional al cetățenilor la liberă exprimare. APADOR-CH a derulat în ultimii ani mai multe proiecte prin care a încercat să modifice Legea 60/1991.

Mircea Toma, ziarist și activist pentru libertatea de exprimare, a participat în luna mai 2013, împreună cu câțiva colegi de la ActiveWatch, la o adunare spontană anunțată pe Facebook, în fața Palatului Parlamentului, lângă Parcul Izvor. A fost un protest scurt, pașnic, în timpul căruia oamenii și-au spus părerea de după gardul Parlamentului, în condițiile în care la lucrările din interior, ale comisiei de industrii, nu fuseseră primiți. După maximum o jumătate de oră fiecare a plecat care încotro. La o lună după asta, Mircea Toma și alți câțiva colegi de protest s-au trezit că primesc acasă amenzi de câte 500 de lei, pe motiv că „au participat la o adunare publică neautorizată și au refuzat că părăsească locul protestului la somația jandarmilor”.

Cum a fost de fapt…

Mircea își amintește, în fața președintei completului de la Judecătoria sectorului 5, unde a contestat amenda, că cu greu puteai numi „adunare publică” un grup de 15 persoane care staționează indecis pe trotuarul din fața gardului Casei Poporului. Își exprimau toți nemulțumirea cu privire la faptul că aleșii din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților se întruneau în ședință cu ușile închise, ca să discute modificări la Legea minelor, adică să dea puteri sporite unor companii private să exproprieze persoane fizice în locul statului, ca să-și poată derula proiectele de minerit. Era luna mai 2013, înainte de nașterea mișcării „Uniți salvăm Roșia Montană”, ce avea să se coaguleze în vară și să adune pe străzi mii de oameni. Mircea venise la protestul anunțat în pripă, pe Facebook și a găsit la fața locului aceeași mână de oameni care se adunau de regulă la protestele pe teme de mediu.

Mai mulți și mai organizați decât protestatarii, jandarmii au început imediat să „negocieze” dreptul fundamental la liberă exprimare: li s-a spus protestatarilor să nu stea pe trotuarul respectiv, ci vis a vis, și să nu afișeze bannere cu lozinci. Nu li s-a explicat care e diferența între cele două trotuare și între protestul cu și fără lozinci. Împreună cu o colegă, Mircea a luat totuși un banner, pe care nici nu-și mai amintește acum exact ce scria – probabil „30 de parlamentari expropriază 21 de milioane de români” – și a început să traverseze cu el în mâini pe trecerea de pietoni din dreptul porții Parlamentului (latura dinspre Parcul Izvor). Au venit doi jandarmi la ei și i-au legitimat, le-au trecut datele într-un carnețel și le-au pus în vedere că ceea ce fac ei nu se numește „traversare”, după definiția dată de Codul rutier (!), ci „pivotare”.

După câteva minute grupul de protestatari s-a împrăștiat, protestul s-a încheiat pașnic, așa cum se și derulase. Amenzile au venit mai târziu. De contestarea lor în instanță s-a ocupat Nicoleta Popescu, avocat APADOR-CH. Strategia aleasă de avocat – și care s-a dovedit câștigătoare, deocamdată în cazul Mircea Toma – nu a vizat numai dreptul la liberă exprimare, așa cum ar fi fost firesc, ci o scăpare a jandarmilor, care atunci când au vrut să disperseze grupul de protestatari nu a urmat exact pașii prevăzuți de Legea 60/1991, și anume să-i someze vizual și sonor de mai multe ori ca să părăsească locul protestului.

Instanța a decis să anuleze amenda primită de Mircea Toma, nu pentru că ar fi avut dreptul constituțional să-și exprime pașnic nemulțumirea față de activitatea Parlamentului, ci pentru că jandarmii nu au folosit megafonul și rachetele luminoase de semnalizare ca să disperseze manifestanții.

Libertatea de exprimare a rămas înscrisă doar în pledoaria avocatului și în mărturiile celor amendați, audiați în proces, mai mult pentru „impresia artistică”, mențiune ce nu a contat efectiv în decizia instanței.

Mircea Toma: „Această sentință nu este o victorie a democrației!”

Mircea Toma, despre sentința instanței care i-a anulat amenda, pentru că jandarmii nu au urmat procedurile „după carte”: „Această sentință nu este o victorie a democrației, este o mare dezamăgire să constați că argumentul de fond – dreptul la liberă exprimare – este ignorat de instanță. Cu siguranță, o contribuție majoră la această decizie o are textul legii Adunărilor Publice (Legea 60/1991), o lege care începe bine – articolul 1 garantează libertatea de exprimare a cetățenilor – dar continuă cu condiții care sunt – experiența noastră din stradă o demonstrează – incompatibile cu principiul pe care îl declară la început. Trebuie să ne mobilizăm pentru a schimba Legea 61/1991: avem nevoie de o lege care să apere până la capăt dreptul cetățeanului la liberă exprimare”

***

Cum să contești cu succes o amendă pentru un protest pașnic în fața Parlamentului

Cazul lui Mircea Toma este unul fericit, deși nu e considerat o victorie a democrației. Andreea Petruț nu a fost la fel de norocoasă. Ea a pierdut procesul cu jandarmeria și este acum nevoită, pentru exercitarea aceluiași drept fundamental, să plătească o amendă de 2000 de lei. Deși instanțele nu au un mod unitar de a judeca astfel de spețe, vă prezentăm mai jos pașii ce trebuie făcuți în caz că vă aflați vreodată într-o astfel de situație:

Contestarea unei amenzi primite de la Jandarmerie se face la judecătoria de pe raza localității în care s-a petrecut fapta pentru care ați fost amendați. În cazul protestului de la Parlament – Judecătoria sector 5. În proces, Mircea Toma a fost reprezentat de Nicoleta Popescu, avocat APADOR-CH. Deși ar fi trebuit ca procesul să pună în discuție dreptul persoanelor de a se exprima liber și de a protesta pașnic, așa cum prevede Constituția, bătălia juridică a trebuit dusă cu argumente dintr-o lege învechită – Legea 60/1991.

Concret, avocatul a contestat următoarele:

– Faptul că în procesul verbal de contravenție scrie că Mircea Toma a participat la o adunare publică nedeclarată sau interzisă;

– Și că ar fi refuzat părăsirea locului de desfășurare a adunării, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii.

[box type=”download”]

Legea nr.60/1991, republicată reglementează modurile în care organele de ordine trebuie să își îndeplinească obligațiile de avertizare, astfel:

Art. 21. – Avertizarea constă în folosirea de semnale sonore sau luminoase și atragerea atenției participanților, prin mijloace de amplificare sonoră, asupra necesității dispersării lor și respectării legii.

Art. 22. – Dacă, după avertizare, participanții nu s-au împrăștiat, se spun prin mijloacele de amplificare sonoră cuvintele „Prima somație: Atențiune, vă rugăm să părăsiți …, vom folosi forța”, urmate de semnale sonore și luminoase.

Dacă, după trecerea perioadei de timp necesare pentru împrăștiere, se constată că prima somație a rămas fără rezultat, se trece la folosirea ultimei somații, prin rostirea cuvintelor „Ultima somație: Părăsiți …, se va folosi forța”, urmate de semnale sonore și luminoase.

Pentru perceperea somațiilor de către toți participanții, înainte de folosirea mijloacelor de împiedicare sau constrângere, se emite un semnal luminos prin rachetă de culoare roșie.

[/box]

În cuprinsul procesului-verbal nu se menționează îndeplinirea acestor obligații legale de către organele de ordine, nu se menționează vreo eventuală oră la care jandarmii au atenționat persoanele să părăsească spațiul de desfășurare, astfel încât să se poată verifica durata scursă între acest moment și cel la care a fost legitimată partea, pentru a se aprecia că acest interval a fost suficient de îndelungat ca să reprezinte un refuz de a se conforma solicitării de părăsire a zonei.

Prin citarea unui martor care a declarat că jandarmii nu au îndeplinit toți pașii legali pentru a le cere protestatarilor să părăsească zona, contestarea amenzii a avut câștig de cauză în instanță.

În motivarea instanței se spune că anularea amenzii s-a decis doar pe baza uneia dintre cele două amendamente ridicate de avocat:

– Judecătoarea a considerat că adunarea a fost totuși una neautorizată, conform legii, dar că

– Somarea protestatarilor, să părăsească locul respectiv, s-a făcut fără respectarea procedurii legale.

Nimic despre libertatea de exprimare. Rămâne totuși o problemă faptul că în România anului 2014 un drept fundamental prevăzut de Constituție este îngrădit până la negare printr-o lege caducă. APADOR-CH a încercat în 2012 să modifice legea 60/1991, dar fără succes. Găsiți aici informații despre campania de modificare a Legii adunărilor publice.

Poliția călare sare calul în Herăstrău

27/05/2014/în Articole, Blog /de APADOR-CH

APADOR-CH cere primăriei să clarifice reglementările în baza cărora intervine poliția călare, după ce doi polițiști locali au speriat cu caii lor un grup de oameni care ascultau muzică în parc

Un incident greu de înțeles a avut loc în acest week-end în Parcul Herăstrău, unde trupa Barbarossa Samba Group a oferit un concert ad-hoc trecătorilor. Un grup de aproximativ 300 de persoane (după aprecierile celor prezenți) a fost dispersat de doi polițiști călare, în timp ce liderul trupei Barbarossa a fost legitimat de un al treilea polițist.

Intervenția polițiștilor călare a fost huiduită de oamenii care ascultau muzică, și care au considerat că gestul forțelor de ordine este deplasat și exagerat, în condițiile în care adunarea era pașnică și nu deranja pe nimeni. Ulterior oamenii s-au deplasat la mașina poliției, ca să-l susțină pe liderul trupei și să ceară socoteală pentru gestul polițiștilor călare.

APADOR-CH a fost seziată ieri, iar în urma vizionării clipurilor postate pe Internet a luat legătura cu artiștii de la Barbarossa Samba Group. Aceștia erau pe punctul de a pleca din țară, în turneu, și ne-au declarat că sunt îngrijorați de faptul că unii dintre cetățenii care le-au ținut partea în parc ar putea fi amendați de poliție. Ei ar vrea ca excesul de zel de care au dat dovadă cei doi polițiști călare să nu rămână nesancționat.

Conform Legii 544/2001, APADOR-CH a trimis astăzi solicitări către Primăria Capitalei și Consiliul General al Municipiului București, pentru a afla dacă există și care sunt reglementările în baza cărora poliția călare acționează în parcurile Capitalei.

Considerăm că intervenția polițiștilor, așa cum s-a văzut ea în înregistrare, a fost mai mult un exces de zel decât o îndatorire de serviciu, atâta vreme cât adunarea respectivă nu deranja ordinea publică, iar oamenii nu erau agresivi. Asociația analizează în prezent oportunitatea unor demersuri care să ducă la sancționarea celor vinovați de abuzuri în acest caz

APADOR-CH le sugerează cetățenilor care au participat la acel eveniment și au fost amendați de poliție din acest motiv să conteste procesul verbal de contravenție pe care l-au primit sau îl vor primi de la poliție.

Vom reveni cu răspunsurile primite de la primărie la solicitarea făcută azi.

Iunie 2014 – Unicul răspuns primit de la Poliția locală București pe această temă – În care Ion Țincu, șeful Poliției locale bucureștene zice că totul e bine și eficient.

UPDATE Ianuarie 2018 – Cinci fosti sefi din Politia Locala Bucuresti, in frunte cu fostul director general al institutiei, Ion Tincu, sunt judecati pentru abuz in serviciu in forma continuata. Concret, ei sunt acuzati de modul in care institutia a incheiat, in perioada 2010-2011, un contract cu societatea Fandax Grup SRL, prin care s-au externalizat, in mod considerat nelegal, serviciile de patrulare, interventie, constatare contraventii si aplicare sanctiuni. Detalii despre ancheta DNA aici

Statele folosesc Internetul ca să restrângă libertatea de întrunire a cetățenilor

13/11/2012/în Legea adunarilor publice /de APADOR-CH

Guvernele ar trebui să accepte noile tehnologii ca pe niște mijloace importante pentru a facilita, proteja și promova dreptul fundamental la liberă întrunire și asociere. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns reprezentanții statelor OSCE și ai societății civile, întruniți la Viena săptămâna trecută, în mai multe sesiuni la care s-a discutat despre impactul noilor tehnologii asupra libertății de întrunire și de asociere. Întâlnirile au fost organizate sub tutela comună a OSCE și ODIHR (Office for Democratic Institutions and Human Rights).

Diana Hatneanu, director executiv al APADOR-CH, a participat din partea societății civile din România la întruniri și a contribuit cu câteva recomandări la raportul pe care OSCE îl va publica, despre libertatea adunărilor publice. Acestea sunt următoarele:

-OSCE să continue să monitorizeze libertatea de întrunire (să participe la proteste și să raporteze ce se întâmplă acolo) inclusiv în România;

– OSCE să monitorizeze și modul în care noile tehnologii și media sunt folosite pentru a facilita/limita drepturile la liberă asociere și întrunire – deoarece practica Jandarmeriei Române de a monitoriza pe Facebook intențiile de întrunire nu este un apanaj stricat al autorităților noastre, ci se petrece și în alte țări.

Cu aceeași ocazie, la Viena a fost lansat și raportul de monitorizare al OSCE privind adunările publice în 11 state (perioada de monitorizare a fost între 5 mai 2011 și 9 iunie 2012, în Croația, Ungaria, Italia, Moldova, Polonia, Serbia, Slovacia, Elveția, Ucraina, Marea Britanie și SUA). România nu a figurat printre ele, deși la noi există practici de descurajare a adunărilor publice la fel ca și în unele țări din cele monitorizate OSCE. „Nu ne putem culca pe laurii în nicio parte a lumii cu privire la drepturile la liberă asociere și întrunire, pentru că în întreaga lume există mașinațiuni în lege și practici pentru a limita aceste drepturi”, a spus Maina Kiai, raportor special al Națiunilor Unite pe probleme de liberă asociere și întrunire. Maina spunea că statele trebuie să asigure posibilitatea manifestărilor spontane, simultane și a contramanifestațiilor și că în acest moment „statele folosesc Internetul ca să restricționeze dreptul la liberă asociere și întrunire.”

Guvernele ar trebui să permită manifestații simultane pentru a încuraja dialogul social

Raportul privind monitorizarea libertății de întrunire pașnică în unele state OSCE sugerează câteva direcții de îmbunătățire a legislației și a practicii de gestionare a adunărilor publice și reflectă totodată propunerile avansate de UE către statele membre OSCE:

– Adunările publice ar trebui făcute cu notificarea autorităților, cu excepția celor spontane;

– Refuzul de a permite desfășurarea unei adunări ar trebui să fie dat în scris și urgent petenților, cu acces la instanța de apel;

– Autoritățile nu ar trebui să refuze desfășurarea adunărilor publice simultane, deoarece asta încurajează dialogul între părți divergente din societate;

– Dispersarea manifestanților să fie ultima măsură întreprinsă de forțele de ordine în cazul unei adunări în care se produc incidente;

– Organizatorii să nu fie trași la răspundere pentru acțiunile violente ale participanților individuali;

– Sancțiunile (precum privarea de libertate sau amenzile) împotriva manifestanților trebuie să fie proporționale cu gravitatea faptelor și să nu descurajeze apetitul cetățenilor de a-și exercita dreptul la liberă întrunire.

– Folosirea forței împotriva manifestanților trebuie să fie numai în caz de necesitate și proporțională cu situația;

– Legea să conțină limitari puține și necesare în privința desfășurării protestelor de stradă, să nu existe limitări legate de loc sau timp, sau limitări în alb;

– Restricțiile nu trebuie să aibă legătura cu conținutul manifestației.

Aceste sugestii se regăsesc și în proiectul de modificare a Legii 60/1991, a adunărilor publice, pe care APADOR-CH l-a făcut anul acesta împreună cu ActiveWatch și l-a înaintat Guvernului și Parlamentului.

Citiți mai multe despre proiectul și modificările propuse de APADOR-CH aici.

APADOR-CH și ActiveWatch cer schimbarea legii adunărilor publice

22/10/2012/în Legea adunarilor publice /de APADOR-CH

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei – propun modificarea Legii nr. 60/1991, privind adunările publice, în sensul sincronizării ei cu evoluția societății.

În cadrul unui proiect început în mai 2012, cele două organizații, spijinite financiar de Fondul pentru Inovare Civică (program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern European, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile), au avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai societății civile și experți, în urma cărora s-au desprins câteva propuneri concrete de modificare a legii.

Organizațiile propun eliminarea prevederilor învechite din lege, a ambiguităților care fac obligatorie „autorizarea” oricărei forme de manifestare publică, precum și reglementarea clară în lege a noilor forme spontane de protest. Legea actuală este veche de 20 de ani și nu mai corespunde cu recomandările internaționale în materie, care încurajează statele să nu îngrădească libertatea de exprimare a cetățenilor și dreptul lor la liberă întrunire prin prevederi birocratice sau prin acțiuni nejustificate ale forțelor de ordine.

Autoritățile nu vor să renunțe la „aprobarea” adunărilor publice

Astăzi la Ministerul Administrației și Internelor a avut loc prima discuție pe text a Proiectul de modificare a Legii nr. 60/1991. La întâlnire au fost reprezentanții APADOR-CH, reprezentanți ai jandarmeriei, MAI și Poliție. Discuțiile nu au fost nici încurajatoare, nici fructuoase. S-au încheiat cu o „promisiune” a celor de la MAI că vor trimite propunerile de modificare „spre consultare către structuri” și că vor trimite înapoi un răspuns oficial.

În traducere neoficială asta înseamnă că subiectul este împins cât mai departe în timp, iar impresia lăsată de discuțiile de la întâlnire a fost că autoritățile nu-și doresc să schimbe ceva în acest domeniu, al adunărilor publice, cel puțin nu în acest an. Opoziția principală a reprezentanților MAI s-a manifestat la vederea cerinței de renunțare la declararea adunărilor publice. Ei au numit-o, de fapt, aprobare, și consideră că deteriorarea climatului economic și social n-ar fi un moment favorabil să „liberalizeze” dreptul la liberă întrunire.

Reprezentanții MAI s-au limitat să vadă legea strict din perspectiva ordinii publice, și nu din perspectiva drepturilor omului de a se exprima liber, de aceea ei găsesc bine venită orice reglementare care să producă cât mai puțină dezordine publică.

Surprinzătoare atitudinea autorităților de la întâlnirea de azi, mai ales că în urmă cu puțin timp, ministrul Administrației și Internelor, Mircea Dușa, a declarat că și MAI dorește modificarea Legii nr. 60/1991, deoarece are lacune „În timp, datorită nemulțumirilor sociale, a manifestărilor societății civile – ceea ce este corect, pentru că Constituția le garantează dreptul la exprimarea cuvântului – trebuie să readaptăm și legislația în domeniu pentru ca intervențiile Jandarmeriei la misiunile pe care le au de îndeplinit să fie în conformitate cu legea. Spre exemplu, în Legea 60 sunt reglementate adunările publice, dar nu și cele spontane sau alte activități publice cu număr mare de persoane care apar și care nu au cadru legal de desfășurare”, a spus Mircea Dușa, citat de Hotnews.

În zilele următoare vom publica mai multe informații referitoare la necesitatea modificării Legii 60/1991, iar pe 30 octombrie proiectul va fi prezentat public în cadrul unei conferințe ce va avea loc la Parlament.

Recomandările OSCE privind reglementarea adunărilor publice

20/08/2012/în Finalizate /de Rasista

Dintotdeauna cei care au fost la putere au avut tendința de a reglementa cât mai strict manifestările publice de stradă. Asta a contribuit la o adâncire a disensiunilor între societatea civilă și guverne.
Directorul OSCE, Ambasadorul Christian Strohal, spune că legislația întâlnită în țările OSCE în această privință demonstrează că statele reglementează dreptul la liberă întrunire într-un mod care se transformă de fapt în negarea acestei libertăți.

OSCE consideră că libertatea de manifestare este importantă pentru că ea servește multor scopuri, printre care acelea de a exprima puncte de vedere diferite și a apăra diverse interese, de a dezvolta culturi sau a păstra identități minoritare. Dreptul la liberă întrunire este un fundament al societății democratice și protejarea acestei libertăți este crucială pentru crearea unei societăți tolerante.
De aceea OSCE a stabilit un set de principii pe care națiunile trebuie să le respecte atunci când fac legi ce reglementează manifestările publice:

Principiul 1 – Libertatea de manifestare fără aprobare

Ca drept fundamental al omului, dreptul de a manifesta pașnic ar trebui exercitat fără vreo reglementare din partea statului. Tot ce nu e expres interzis în lege ar trebui prezumat ca permis, iar cei care vor să manifesteze nu ar trebui să fie obligați să ceară o aprobare pentru asta. Libertatea de manifestare fără aprobare ar trebui stabilită clar prin lege.

Principiul 2 – Datoria statului de a proteja adunările publice pașnice

Statul este responsabil cu asigurarea mecanismelor și procedurilor prin care să se asigure că manifestările publice sunt o practică liberă și nu sunt sufocate de reglementări birocratice.

Principiul 3 – Legalitatea

Orice restricție impusă manifestărilor trebuie să aibă o bază legală. Legea trebuie să fie compatibilă cu carta internațională a drepturilor omului și să specifice clar dacă o conduită a unui cetățean încalcă sau nu legea.

Principiul 4 – Proporționalitatea

Orice restricție impusă dreptului la liberă întrunire trebuie să fie proporțională. Întotdeauna trebuie preferată cea mai puțin intruzivă metodă de a atinge anumite obiective din lege. Împrăștierea manifestanților trebuie să fie întotdeauna ultima soluție.

Principiul 5 – Buna administrare

Cetățenii trebuie să știe ce instituție este responsabilă cu luarea deciziilor despre reglementarea manifestațiilor, și aceste informații trebuie clar specificate în lege.

Notificarea

Legislația ar trebui să prevadă posibilitatea ca o manifestație să fie notificată autorităților. Notificarea nu ar trebui să fie o procedură birocratică și în niciun caz să se transforme în cerere de autorizare.

Adunările spontane

Legile ar trebui să prevadă explicit adunările spontane ca excepții de la procedura de notificare specifică manifestațiilor publice. O adunare spontană nu poate fi anunțată din timp, dar chiar și așa autoritățile ar trebui să protejeze și să faciliteze acest gen de manifestări, atâta timp cât ele sunt pașnice.

Manifestările simultane

Când notificările arată că în același timp și spațiu se anunță două sau mai multe manifestări, autoritățile trebuie să faciliteze cât se poate desfășurarea acestora și să prevină eventuale incidente.

Articolul 11 din Convenția Europeană pentru protecția Drepturilor Omului și Libertăți fundamentale

Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi de asociere, inclusiv a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

Citeşte şi:

Modificări propuse pentru Legea adunărilor publice

20/08/2012/în Buna guvernare, Finalizate /de Rasista

Editează
Nr. crt.	Text iniţial	Text propus	Motivare
1	Art.1 alin.2 Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.	Art.1 alin.2 Adunările publice – mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea, ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza fara declararea prealabilă, cu exceptia cazurilor prevăzute de prezenta lege.	Diminuarea substantiala a cazurilor de restrangere birocratica a libertatii de exprimare a opiniei.
2	Art.1 alin.3 Pentru competiţiile sportive internaţionale, precum şi pentru manifestările sportive internaţionale, declararea prealabilă este obligatorie, indiferent de locul de desfăşurare a acestora.	Se elimina	Textul se va regasi in cadrul Art.1/1
3	Se introduce Art.1/1	Art.1/1 Declararea prealabila a adunarilor publice este obligatorie: a) pentru competiţiile sportive internaţionale, precum şi pentru manifestările sportive internaţionale, indiferent de locul de desfăşurare a acestora b) in cazul în care exista un organizator al adunarii publice si acesta detine indicii temeinice sau dovezi că desfăşurarea adunarii publice s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente	Prevederea expresa si limitativa in lege a cazurilor in care declararea adunarilor publice este obligatorie.
4	Art.2 Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să stânjenească folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepţia celor autorizate, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public, şi nu pot fi continuate după ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.	Art.2 alin.1 Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic, cu protecţia participanţilor şi a mediului ambiant, fără să impiedice folosirea drumurilor publice, a transportului în comun, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public.	Eliminarea termenului „civilizat” intrucat acesta permite interpretari contrare jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare, iar folosirea termenului „paşnic” este suficienta pentru calificarea ca legala a unei adunari publice permise – inlocuirea termenului „stânjenească” cu „impiedice”, pentru corelare cu prevederile Art.2 alin. 2 – eliminarea sintagmei „normală”, pentru corelare cu prevederile Art.2 alin. 2 – eliminarea sintagmei „cu excepţia celor autorizate” pentru corelare cu prevederile Art.1/1 – eliminarea sintagmei „şi nu pot fi continuate după ora 23:00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, intrucat simpla depasire a unui reper orar nu poate transforma automat o adunare publica intr-un fapt ilicit; este posibil ca o adunare publica sa continue si dupa ora 23, in timpul noptii, fara ca prin insusi acest fapt sa constituie o tulburare a linistii si ordinii publice.
5	La Art.2 se introduce alin.2	Art.2 alin.2 Daca numarul de persoane participante la adunarea publica este mai mare decat decat capacitatea troturarului sau a zonei pietonale, participantii pot stationa sau se pot deplasa in spatiile publice adiacente, precum si pe partea carosabila, cu obligatia de a asigura cate o banda de circulatie pe sens.	Rezolvare legislativa a unei probleme des intalnita in practica.
6	Art.3 Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. În cazul în care organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente, au obligaţia să solicite din timp primarilor, unităţilor de jandarmi competente teritorial şi poliţiei locale sprijin de specialitate.	Se elimina.	Text preluat partial in Art.1/1 Efect al corelarii cu Art.1 alin. 2 si cu Art. 1/1
7	Art.5 Organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice sunt interzise în imediata apropiere a gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.De asemenea, este interzisă desfăşurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, indiferent de caracterul acestora.	Art.5 alin.1 Desfasurarea adunarilor publice nu poate impiedica accesul in si din incinta gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.Art.5 alin.2 De asemenea, este permisa desfăşurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, cu respectarea caracterului pasnic al fiecarei adunari.	Inlocuirea interdictiei absolute de desfasurare a adunarilor publice in anumite zone cu obligatia de a permite accesul in acele zone, in timpul desfasurarii adunarilor publice Permiterea adunarilor publice simultane, daca acestea se desfasoara in mod pasnic, intrucat dupa mai bine de 20 de ani de stat democratic, nu se mai justifica prezumtia absoluta din actuala lege ca adunarile publice simultane conduc invariabil la ciocniri/violente.
8	La Art.5 se introduce alin.3	Art.5 alin.3 Participantii la o adunare publica au obligatia ca, imediat ce constata existenta unei adunari publice simultane, sa apeleze numarul unic de urgenta (112), in scopul instiintarii unitatii de jandarmi competente. Obligatia se considera indeplinita pentru toti participantii in momentul primului apel care semnaleaza existenta adunarii simultane.	Introducerea obligatiei de a instiinta imediat unitatea de jandarmi atunci cind au loc adunari publice simultane
9	La Art.5 se introduce alin.4	Art.5 alin.4 Conduita violenta a unor participanti poate duce la interzicerea/intreruperea adunarii publice numai daca numarul persoanelor cu conduita violenta este atat de mare incat izolarea acestora nu este posibila.	Introducerea in lege a unei prevederi in sensul ca o conduita violenta a unui numar nesemnificativ de participanti nu poate conduce la interzicerea/intreruperea desfasurarii adunarii publice.
10	Art.6 Pentru organizarea adunărilor publice solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.	Art.6 In cazurile in care declararea adunarilor publice este obligatorie, solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.	Corelarea textului cu Art.1 alin.2 si cu Art.1/1
11	Art.9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri; b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acţiuni contrare siguranţei naţionale; c) încălcarea ordinii, siguranţei sau moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a sănătăţii acestora.	Art.9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene; c) încălcarea ordinii, siguranţei sau a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a sănătăţii acestora.	Eliminarea de la lit. a) a sintagmelor „comunista”, „defăimarea ţării şi a naţiunii” corespunzatoare unor interdictii caduce si a sintagmei “contrare bunelor moravuri” care contravine jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare Eliminarea integrala a lit b), care prevede interdictii caduce si partial comice Eliminarea sintagmei “moralităţii publice”, ambigua si lipsita de determinare, care contravine jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare.
12	Art.10 Primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice atunci când: a) deţine date de la organele specializate, din care rezultă că desfăşurarea acestora ar duce la încălcarea prevederilor art. 2; b) în perioada, locul şi pe traseele unde acestea ar urma să se desfăşoare se execută lucrări edilitar-gospodăreşti de amploare. În termen de două zile primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare.	Art.10 In cazurile in care declararea adunarilor publice este obligatorie, primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice atunci când: a) deţine date de la organele specializate, din care rezultă că desfăşurarea acestora ar duce la încălcarea prevederilor art. 2; b) în perioada, locul şi pe traseele unde acestea ar urma să se desfăşoare se execută lucrări edilitar-gospodăreşti de amploare. În termen de două zile primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.	Corelarea textului cu Art.1 alin.2, cu Art.1/1 si cu Art.2 alin.2 Actualizarea numarului legii contenciosului administrativ, din 29/1990 in 554/2004
13	Se introduce Art.11/1	Art.11/1 In intelesul prezentei legi, organizator al adunarii publice este persoana sau grupul de persoane care planifica si coordoneaza desfasurarea unei adunari publice.	Definirea legala a notiunii de „organizator al adunarii publice”
14	Se introduce Art.11/2	Art.11/2 Desfasurarea unei adunari publice nu poate fi impiedicata pe motiv ca nu exista sau ca nu poate fi identificat un organizator al acesteia.	Prevederea expresa in lege ca desfasurarea unei adunari publice nu poate fi impiedicata pe motiv ca nu exista sau ca nu poate fi identificat un organizator al acesteia. Textul este absolut necesar in raport de modificarile aduse prin Art.1 alin.2 si Art.1/1.
15	Art. 12 Organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi: a) (…)	Art.12 In cazurile in care declararea adunarilor publice este obligatorie, organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi: a) (…)	Corelarea textului cu Art.1 alin.2, cu Art.1/1
16	Art. 15 Primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale sunt obligate: a) să stabilească prin decizie şi să aducă la cunoştinţă publică, în termen de 5 zile de la publicarea prezentei legi, locurile ce cad sub incidenţa dispoziţiilor art. 5; b) să asigure, contra cost, serviciile şi amenajările tehnice solicitate în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice; c) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, în imediata apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toată durata acestora; d) să întreprindă orice alte măsuri legale de natură a asigura caracterul paşnic şi civilizat al adunărilor publice; e) să restituie sumele avansate potrivit art. 12 lit. e), dacă adunarea publică a fost interzisă din alte motive decât cele prevăzute în art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.	Art. 15 Primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale sunt obligate: b) să asigure, contra cost, serviciile şi amenajările tehnice solicitate în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice; c) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, în imediata apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toată durata acestora; d) să întreprindă orice alte măsuri legale de natură a asigura caracterul paşnic al adunărilor publice; e) să restituie sumele avansate potrivit art. 12 lit. e), dacă adunarea publică a fost interzisă din alte motive decât cele prevăzute în art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.	Eliminarea lit. a) ca efect al modificarii Art.5 Eliminarea de la lit. d) a temenului „civilizat”, intrucat acesta permite interpretari contrare jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare, iar folosirea teremnului „paşnic” este suficienta pentru calificarea ca legala a unei adunari publice permise.
17	Art.17 În cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic şi civilizat, poliţia şi trupele de jandarmi vor interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat.	Art. 17 În cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic, poliţia şi trupele de jandarmi vor interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestantilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat.	Eliminarea temenului „civilizat”, intrucat acesta permite interpetari contrare jurisprudentei CEDO in materia libertatii de exprimare, iar folosirea teremnului „paşnic” este suficienta pentru calificarea ca legala a unei adunari publice permise Inlocuirea termenului „manifestărilor” cu „manifestantilor”, pentru a se intelege mai clar ca actiunea de impiedicare/neutralizare poate avea loc numai impotriva manifestantilor violenti si nu impotriva „manifestarii”, adica a tuturor participantilor la manifestare, inclusiv cei pasnici.
18	Se introduce Art.18/1	Art.18/1 alin.1 In cazurile prevazute de art. 17, fiecare membru al organelor de ordine, inclusiv cameramanii din cadrul acestor organe, vor purta uniforme si veste/ecusoane cu numar de identificare vizibil de catre fiecare participant la interventie.Art.18/1 alin.2 Pentru ca numarul de identificare purtat pe vesta sau ecuson sa fie vizibil, fiecare cifra a numarului va avea dimensiunea minima de 15×15 cm. Art.18/1 alin.3 Numarul de identificare este diferit de numarul matricol al jandarmului/politistului si va fi atribuit, aleatoriu (prin tragere la sorti) inaintea fiecarei interventii. Seful dispozitivului de ordine are obligatia ca, inainte de interventie, sa consemneze intr-un proces-verbal atribuirea aleatorie a numerelor de identificare si numele fiecarui jandarm/politist corespunzator numarului de identificare atribuit. Fiecare proces-verbal se inregistreaza, in ziua intocmirii, intr-un registru special al unitatii de jandarmerie. Art.18/1 alin.4 In cazul unei interventii care s-a desfasurat fara atribuirea aleatorie a numerelor de identificare sau in cazul in care procesul-verbal aferent nu este inregistrat in registrul special ori in situatia in care cel putin un membru al echipei de interventie nu poarta vesta/ecuson cu numarul de identificare, raspunderea civila pentru prejudiciile produse de oricare dintre membrii organelor de ordine revine sefului dispozitivului de ordine.	Introducerea unei reglementari solicitate in mod repetat de societatea civila, cu scopul de a restrange posibilitatea abuzurilor in cazul interventiilor organelor de ordine.
19	Art.19 Intervenţia în forţă va fi aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia la solicitarea comandantului forţelor de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice. Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.	Art.19 Intervenţia în forţă va fi aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia la solicitarea comandantului forţelor de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice. Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă prevazuta de legea penala.	La Art.19 alin.2, inlocuirea sintagmei „fapta ilegala” cu „faptă prevazuta de legea penala” pentru eliminarea arbitrariului atunci cand se decide folosirea fortei fara aprobarea prefectului. „Fapta ilegala” poate consta si intr-o simpla contraventie, de exemplu fapta unui manifestant de a-si uita acasa actul de identitate. Folosirea fortei fara o alta aprobare nu trebuie deconectata de necesitatea combaterii savarsirii unei infractiuni, iar nu a oricarei fapte ilegale.
20	La Art.19 se adauga alin.3	Art.19 alin.3 Folosirea fortei trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit.	Punerea in acord cu jurisprudenta CEDO privind folosirea fortei de catre agentii statului. Se urmareste inlaturarea exceselor in folosirea fortei.
21	La Art.19 se adauga alin.4	Art.19 alin.4 Sarcina probei necesitatii si proportionalitatii interventiei in forta revine organelor de politie si de jandarmi.	Punerea in acord cu jurisprudenta CEDO privind folosirea fortei de catre agentii statului. Se urmareste inlaturarea exceselor in folosirea fortei.
22	Art.26 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise; b) nerespectarea orelor de desfăşurare, traseelor de deplasare sau locului şi perimetrului destinat adunării publice; c) neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2; d) participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii; e) instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice; f) refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acţiunilor; g) organizarea sau participarea la contramanifestaţii desfăşurate în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu adunările publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare; h) introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, pe toată durata acestora; i) refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii. Contravenţiile prevăzute la alin. 1 lit. a)-c) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d), e), f), g), h) şi i), cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Pentru contravenţiile de la lit. a)-c) se sancţionează, după caz, organizatorii sau persoanele fizice responsabile pentru conducerea adunărilor publice.	Art. 26 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate in cazurile prevazute de art. 1/1, neînregistrate sau interzise; b) impiedicarea accesului in si din incinta gărilor, porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare; c) neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute în art. 2; d) participarea la adunări publice nedeclarate in cazurile prevazute de art. 1/1 sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii; e) instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice; f) refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acţiunilor; h) introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, pe toată durata acestora; i) refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii. Contravenţiile prevăzute la alin. 1 lit. a)-c) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d), e), f), g), h) şi i), cu amendă de la 500 lei la 5000 lei.Pentru contravenţiile de la lit. a) si c) se sancţionează organizatorii adunărilor publice.	La lit a) – corelarea textului cu Art.1 alin.2 si cu Art.1/1 La lit. b) – corelarea textului cu modificarea Art.2 alin.1 si Art.5 La lit d) – corelarea textului cu Art.1 alin.2 si cu Art.1/1 Lit. g) – se elimina, prin corelare cu modificarea Art.5 alin.2 Corelare cu trecerea de la leul vechi (ROL) la leul nou (RON) Corelare cu Art.11/1 in care a fost definita notiunea de „organizator al adunarii publice”
23	La Art.27 se introduce alin.2	Art. 27 alin. 2 In cazul in care procesul-verbal de constatare a contraventiei este intocmit la o alta data decat cea a savarsirii faptei, sarcina probei privind existenta faptei, persoana faptuitorului si vinovatia acestuia revine organului constatator.	Prin intocmirea proceselor-verbale de contraventie mai tirziu decat data savarsiri pretinsei fapte, persoana vizata este lipsita, practic, de posibilitatea de a se apara, deoarece nu mai poate identifica si conserva probele pe care le-ar fi putut folosi daca ar fi stiut, in timp real, ca ii este imputata savarsirea contraventiei.

Aceste propuneri fac parte din Proiectul „Pentru libertatea de exprimare NU trebuie autorizare – APADOR-CH 2011-2012

Pentru libertatea de exprimare NU trebuie autorizare!

20/08/2012/în Finalizate /de Rasista

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei – propun modificarea Legii nr. 60/1991, privind organizarea si desfasurarea adunările publice, în sensul sincronizării ei cu evoluția societății.

Proiectul este sprijinit financiar de Fondul pentru Inovare Civică (program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile)

De ce trebuie schimbată Legea adunărilor publice

Legea 60/1991 a fost făcută imediat după mineriadele din 1990-91 și se dovedește neadecvată vremurilor pe care le trăim.
Manifestările publice au evoluat odată cu societatea, formele de protest și de exprimare actuale nu-și mai găsesc încadrarea în articolele unei legi vechi de 21 de ani și este necesară modificarea ei astfel încât prevederile învechite să fie înlăturate, iar unele noi să aducă în legalitate forme recent apărute de manifestare a dreptului la liberă întrunire şi la protest.

Legea are lacune sau conţine prevederi care nu sunt necesare într-o societate democratică, cum ar fi:

1Declararea prealabilă a adunărilor publice

2Lipsa oricărei referiri la manifestările spontane

3Interzicerea adunărilor publice prin care se urmăreşte organizarea unei lovituri de stat

În 2011, Ministerul Administrației și Internelor a avut o tentativă de modificare a Legii 60/1991, dar nu în sensul modernizării ei, ci invers, în scopul limitării și mai mult a dreptului la liberă întrunire.
Proiectul introducea restricţii nejustificate, menţinea prevederile criticabile din legea actuală (chiar şi pe cea cu lovitura de stat), complica procedurile şi înăsprea sancţiunile.

APADOR-CH a formulat comentarii în detaliu asupra proiectului, comentarii pe care cei interesaţi le pot găsi aici. Proiectul a ramas in stadiul de „tentativă”.

Rolul primăriilor în avizarea adunărilor publice 2011-2012

Studiul este făcut de APADOR-CH și ActiveWatch, pe baza răspunsurilor primite de la 31 de primării din România, și face parte din proiectul pentru modificarea Legii nr. 60/1991, privitoare la organizarea si desfasurarea adunărilor publice.
Studiul arată că numărul notificărilor pentru adunări publice, depuse în prima jumătate a lui 2012 la primăriile din orașele reședință de județ, depășește numărul total al notificărilor depuse în anul 2011 sau este sensibil egal.

Concluziile studiului:

Numărul adunărilor publice declarate a crescut semnificativ, cu aproximativ 37% în anul 2012 față de 2011.
Motivația cea mai frecventă a organizării unor adunări publice este aceea de a protesta împotriva unor măsuri ale Guvernului.
Practicile primăriilor în ce privește avizarea adunărilor publice, transformă deseori procedura legală dintr-una de avizare într-una de aprobare, aducând astfel atingere unui drept fundamental al cetățenilor.

Practici privind adunarile publice in Romania 2011/2012 – vezi studiu in format PDF

Din proiect: