APADOR-CH – Pagina 11

Articole

APADOR-CH îl propune pe Codru Vrabie ca membru al CSM din partea societății civile

26/09/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) îl propune pe domnul Codru Vrabie ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe unul dintre cele două locuri rezervate societății civile, pentru perioada 2017-2022. Candidatura domnului Codru Vrabie este susținută și de alte 11 organizații neguvernamentale.

Domnul Codru Vrabie este trainer consultant și facilitator în domeniul bunei guvernări și reformei administrației publice, cu peste 15 ani de experiență în societatea civilă. Are pregătire juridică și în prezent este membru al Asociației Funky Citizens. Găsiți CV-ul domnului Vrabie aici.

[box]

Conform Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, societatea civilă are dreptul să-și desemneze doi reprezentanți în CSM. Candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

să fie specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică;
să se bucure de înaltă reputaţie profesională şi morală;
să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990;
să nu fie membri ai unui partid politic şi să nu fi îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de demnitate publică.

[/box]

Candidatura trebuie să fie asumată de o organizație care are ca obiectiv apărarea drepturilor omului, în acest caz APADOR-CH, iar nominalizarea domnului Vrabie s-a concretizat în timpul dezbaterilor la care au participat mai multe organizații neguvernamentale. În urma acestor discuții s-a coagulat și nucleul organizațiilor care susțin această candidatură, respectiv: Asociația Funky Citizens, Centrul pentru Jurnalism Independent, Expert Forum, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul pentru Inovare Publică, CENTRAS, Ce-Re, Grupul Autonom pentru Democrație Participativă Plenum, ActiveWatch, CRPE și Asociația ProDemocrația. Lista susținătorilor este deschisă.

În calitate de candidat, domnul Codru Vrabie își va susține în fața senatorilor din Comisia juridică principalele obiective pe care le are în vedere dacă va fi numit membru în CSM. Acestea sunt:

un mecanism eficace de reprezentare,
o procedură eficientă de transparență decizională și
o comunicare/informare îmbunătățită cu privire la performanțele instituționale ale instanțelor și parchetelor, respectiv cele individuale ale magistraților.

Îmi definesc rolul de reprezentant al societății civile în CSM prin relația cu justițiabilii, urmând să aduc pe agenda Consiliului Superior al Magistraturii nevoile, problemele și aspirațiile lor, despre magistrați și sistemul de justiție; apoi, să contribui la explicarea deciziilor CSM pe înțelesul justițiabililor”, a spus domnul Codru Vrabie.

Proiectul cu care candidează reprezentantul societății civile și pe care îl va susține în fața senatorilor poate fi consultat aici.

Dosarul de candidatură va fi depus, conform dispozițiilor legale, între 6 octombrie și 6 noiembrie 2016. În perioada următoare vă vom ține la curent cu evoluția procesului de numire a noilor membri CSM.

Urmăriți un scurt interviu cu candidatul, imediat după depunerea candidaturii din 6 octombrie 2016:

[box]

Susținători:

Asociația Funky Citizens

Centrul pentru Jurnalism Independent

Expert Forum

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Centrul pentru Inovare Publică

CENTRAS

Ce-Re

Grupul Autonom pentru Democrație Participativă Plenum

ActiveWatch

CRPE

Asociația ProDemocrația

[/box]

Lista organizațiilor care s-au alăturat demersului și au anunțat că susțin candidatura lui Codru Vrabie (pentru susținere scrieți la office[at]apador.org):

Miliția Spirituală

Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics

Centrul de Investigații Media

Code for Romania (Code for Society)

Asociația Human Catalyst

Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER)

Greenpeace România

Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21

Academia de advocacy

VeDem Just – Asociația Voci pentru Democație și Justiție

–––––––––––––––––––––––––––––––––––

Maria Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Continuă presiunile conducerii SRR asupra propriilor jurnaliști

22/09/2016/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, au trimis astăzi o scrisoare deschisă președintelui, premierului și preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, prin care le cer să se implice în cercetarea situației care trenează de câteva luni în Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), unde doi jurnaliști sunt cercetați disciplinar și amenințați cu sancțiuni pentru că au participat la o dezbatere publică la care au discutat despre o campanie controversată a SRR.

Scrisoare deschisă

Preşedintelui României,

Prim-ministrului Guvernului României,

Preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor

Vă atragem atenția cu îngrijorare asupra continuării tentativelor de intimidare a jurnaliștilor din cadrul Societății Române de Radiodifuziune prin declanșarea a noi proceduri de cercetare a doi jurnaliști de la Radio România Actualități, Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș.

Astfel, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea unei Comisii de cercetare disciplinară prealabilă pentru cei doi jurnaliști, comisie care are posibilitatea să aplice și sancțiuni în baza dreptului muncii.

Comisia de cercetare disciplinară prealabilă are ca obiect o sesizare a unui redactor-șef din cadrul Radio România Actualități cu privire la participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică și la o ședință a Consiliului Național al Audiovizualului. Atât dezbaterea publică cât și ședința Consiliului Național al Audiovizualului au avut loc după ce, în calitate de avertizori publici, cei doi jurnaliști au reclamat o campanie de ştiri, dezbateri şi spoturi audio demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 de funcţionare a SRTV şi SRR.

Această campanie a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului, în integralitatea ei, printr-o somaţie publică aplicată SRR.

Avertizăm asupra faptului că acest caz nu este unul singular, ci face parte dintr-o politică managerială a administraţiei Miculescu.

Amintim că, în data de 11 mai 2016, într-o altă scrisoare deschisă pe care v-am adresat-o, am atras atenția cu privire la o altă procedură de cercetare, de către Consiliul de Onoare al SRR, a jurnaliștilor care au semnalat derapajele profesionale și legale, la sesizarea redactorului-șef responsabil de conținutul editorial al programelor de știri invocate. Consiliul de Onoare al SRR a respins în unanimitate ca nefondate acuzațiile de încălcare a Statutului Jurnalistului SRR.

Conducerea SRR a depus sesizări la Comisia de cercetare disciplinară prealabilă în care este reclamată participarea celor doi jurnaliști la o dezbatere publică, în calitate de avertizori publici, și, respectiv, la răspunsurile date Consiliului Național al Audiovizualului. Consiliul de Onoare al SRR și-a declinat competența și a respins ca tardiv-înaintată sesizarea. O poziție similară a fost adoptată și de Consilierul Etic al SRR care a constatat tardivitatea sesizărilor. Cu toate acestea, președintele-director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a dispus constituirea Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.

Atragem atenția că, deși avertizorii publici sunt cercetați de mai bine de șase luni, nu a fost făcută publică declanșarea vreunei proceduri în cadrul SRR pentru identificarea celor responsabili de derapajele sancționate de CNA.

Totodată, observăm că în comisia formată din doar trei membri cu drept de vot există un singur jurnalist care, însă, ocupă o poziție de management. Semnalăm, din nou, faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Reiterăm că rolul şi misiunea postului public de radio sunt grav afectate de asemenea practici. Un post public, precum şi libertatea jurnaliştilor de exercitare a profesiei, libertatea opiniilor şi cea de exprimare sunt fundamentale pentru o societate democratică.

Vom urmări în continuare cu maximă atenţie cazul celor doi jurnalişti din Societatea Română de Radiodifuziune şi ne exprimăm disponibilitatea de a-i sprijini şi asista în cazul în care asemenea măsuri abuzive vor continua.

Vă solicităm din nou, având în vedere calitatea în care aţi nominalizat membri în Consiliul de Administraţie al SRR, să identificaţi formele prin care întreaga activitate a managementului Miculescu să fie evaluată, iar drepturile fundamentale ale omului protejate.

Semnatari:

(Lista rămâne deschisă pentru alte organizații care doresc să se alăture demersului nostru)

Asociația ActiveWatch

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociația Frontline Club Bucharest

Convenția Organizațiilor de Media

Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR)

Centrul de Resurse Juridice

Apador-CH

Asociația Pro Democraţia

Freedom House Romania

Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România

Cristian Pîrvulescu, politolog

Gianina Cărbunariu, dramaturg

Cerem dezbatere publică pentru noua tentativă de legiferare a înregistrării cartelelor prepay

16/09/2016/în Transparenta /de Rasista

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a afișat pe site-ul propriu, în 6 septembrie 2016, a cincea tentativă de a legifera înregistrarea cartelelor preplătite, de data asta printr-o ordonanță de urgență. Conform acestui proiect, care nu diferă mult de precedentele, toți cetățenii care cumpără cartele telefonice preplătite vor fi obligați să-și dea datele de identificare. Amintim că precedentele legi care au încercat să reglementeze acest lucru, din 2011 încoace, au fost declarate neconstituționale de către CCR, pe motiv că încălcau drepturi fundamentale.

APADOR-CH a transmis azi o adresă către doamna Delia Popescu, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, cerând organizarea unei dezbateri publice pentru acest proiect, deoarece și acesta, ca și precedentele, are prevederi ce pot avea impact negativ semnificativ asupra drepturilor fundamentale și reprezintă o nouă încercare de legiferare a înregistrării cartelelor pre-pay.

Conținutul solicitării

Doamnei Delia Popescu, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională

Bulevardul Libertăţii, Nr. 14, Sector 5, Cod 050706, Bucureşti

Fax: +40 21 311 41 31
cabinetministru@msinf.ro

Stimată doamnă ministru,

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, (APADOR-CH) este o organizaţie neguvernamentală care acționează pentru protecția drepturilor omului și pentru stabilirea echilibrului atunci când acestea sunt încălcate.

În calitate de asociaţie legal constituită şi în temeiul Art. 6 alin. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, vă adresăm prezenta cerere pentru a solicita organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Proiectul a fost afişat în vederea dezbaterii publice pe pagina de internet a instituţiei pe care o conduceţi la data de 6 septembrie 2016, fără a se preciza vreun termen pentru primirea de comentarii şi propuneri. Documentul conține prevederi ce pot avea impact negativ semnificativ asupra drepturilor fundamentale și reprezintă o nouă încercare de legiferare a înregistrării cartelelor pre-pay.

Precizăm că, potrivit art.6 alin. 7 din Legea nr. 52/2003, organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de lege este obligatorie dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită.

Vă rugăm să ne informați în timp util cu privire la locul, data și ora stabilite pentru desfășurarea întâlnirii.

Cu considerație,

Maria-Nicoleta Andreescu,

Director executiv APADOR-CH

Gratis! Poliția Română, obligată de instanță să publice procedurile de lucru în cazul legitimării, amprentării și conducerii la secție

14/09/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

În octombrie 2015 APADOR-CH a dat în judecată IGPR și MAI pe motiv că nu vor să facă publice informațiile privind procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziție corporală și de bagaje și conducere administrativă la secție. Aceste informații publice erau distribuite numai contra cost, printr-un manual prefațat de fostul ministru Petre Tobă. După aproape un an de proces, justiția ne-a dat dreptate: poliția este obligată să ne furnizeze gratuit aceste proceduri.

În august 2015, APADOR-CH finaliza un proiect despre abuzurile polițiștilor, pe parcursul căruia constatase că mulți cetățeni nu știu exact cum să se comporte atunci când sunt opriți de poliție pe stradă. „Trebuie să mă legitimez chiar dacă poliţistul nu se legitimează? Are voie să mă percheziţioneze chiar dacă n-am făcut nimic?Mă poate duce la secție chiar dacă am buletinul la mine“.

Legile sunt foarte vagi. În legea poliţiei, de exemplu, există un articol care practic permite poliţiştilor să conducă pe oricine la secţia de poliţie sub pretextul legitimării – așa numita conducere administrativă, care poate dura până la 24 de ore.

Ne-am asumat noi rolul de a-i educa pe cetățeni despre drepturile pe care le au atunci când interacționează cu agenții – deși această îndatorire îi revine totuși instituției publice -, dar ne-am lovit de secretomania Poliției Române care ne-a comunicat sec, la cererea de informații pe Legea nr.544/2001, că acele proceduri deși nu sunt secret de serviciu ele nu sunt nici destinate publicului larg. Deoarece „Cunoașterea de către public a pașilor detaliați necesari a fi urmați de către polițiști în desfășurarea activităților specifice poate fi utilizată pentru premeditarea și pregătirea minuțioasă a activității criminogene în sine” – zice poliția.

Contra cost, totuși, publicul larg și elementele criminogene ar fi putut afla procedurile astea, dacă ar fi cumpărat cartea scrisă de doi domni polițiști – Eugen Neata și Mihai Pruteanu – Elemente de tactică polițienească și proceduri operaționale privind intervenția structurilor de ordine și siguranță publică. Acum cu 10% mai ieftină , adică numai 39.02 de lei. Cartea cuprinde, așadar, informații publice, dar pe care niște polițiști le vând ca să-și rotunjească veniturile. Cu binecuvântarea fostului ministru, Chestor-şef de Poliţie Petre Tobă, care scrie aşa în prefață:

„Suntem prima instituţie care intră în contact cu cetăţeanul la producerea unui eveniment în spaţiul public, iar percepţia acestuia este conturată în special de reacţia Poliţiei atunci când are nevoie de ea. De aceea, este necesară o acţiune unitară în aplicarea normelor legale, în conformitate cu procedurile de lucru. Consider că orice aport la profesionalizarea poliţiştilor este binevenit. În acest context, este de apreciat iniţiativa autorilor de a elabora o asemenea lucrare, care reprezintă, adunate la un loc, normele legale şi dispoziţiile specifice, elemente de tactică poliţienească şi proceduri operaţionale, putându-se astfel transforma într-un instrument de lucru care să vina în ajutorul poliţiştilor.“

În octombrie 2015 am dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, pentru nerespectarea prevederilor Legii 544/2001. În fața instanței, cele două instituții au susținut că „divulgarea” acestor informații publice ar „genera un risc major la adresa activităților Poliției” și că nu consideră normal să respecte Legea 544/2001 în acest caz:

„Considerăm că nu poate reprezenta un cadru de normalitate ca orice cetățean/asociație să poată accesa în baza Legii nr.544/2001, mențiunile detaliate referitoare la modul de desfășurare a activităților efectuate de personalul Poliției Române.

Divulgarea prevederilor cu caracter intern referitoare la modul de lucru care poate afecta activitatea polițiștilor în sensul oferiririi de elemente ce pot fi speculate de elementele criminogene.”

Instanța ne-a dat dreptate și la fond și la recurs, considerând nejustificat refuzul MAI și IGPR de a furniza acele informații publice. Recursul s-a judecat în 9 septembrie 2016, la aproape un an de la deschiderea procesului, iar decizia a rămas definitivă. Poliția e obligată să facă publice procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziție corporală și de bagaje și conducere administrativă la secție. Gratis. De îndată ce le vom obține, le vom publica pe site-ul nostru ca să le afle oricine vrea să știe ce drepturi are atunci când e oprit de un polițist pe stradă.

Propunerile APADOR-CH pentru ATOP București

31/08/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

APADOR-CH i-a trimis azi primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, o scrisoare în care îi propune trei persoane din societatea civilă care ar putea face parte din Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP).

Textul scrisorii:

[box]

Stimată doamnă Gabriela Firea, primar general al Municipiului București

În vederea nominalizării reprezentanților comunității în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică București, pe care am înțeles că o veți face în această perioadă, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) vă propune să analizați oportunitatea includerii pe lista de persoane pe care o aveți în vedere și a următoarelor nume:

Marian Ursan, director executiv al asociației Carusel
Marian Ivan, președinte OPTAR
Maria Nicoleta Andreescu, diector executiv APADOR-CH

Marian Ursan este doctor în Sociologie, asistent universitar şi cercetător ştiinţific în cadrul Universităţii din Bucureşti. Este activist în domeniul HIV/SIDA şi al serviciilor de suport adresate grupurilor vulnerabile şi marginalizate, domeniu în care activează de 21 de ani. Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Carusel, organizaţie care îşi propune crearea unui mediu social activ, proactiv şi reactiv în vederea promovării şi apărării drepturilor şi libertăţilor omului.

Marian Ivan a fondat OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România) în 2011, împreună cu niște prieteni. De atunci a făcut voluntariat în această asociaţie încercând să schimbe ceva în relația dintre cetățean și oraș.

Maria-Nicoleta Andreescu este sociolog cu experiență în domeniul delincvenței juvenile. S-a alăturat APADOR-CH în anul 2007, centrându-și activitatea pe domeniile: transparență instituțională, evaluarea respectării drepturilor omului în penitenciare, abuzuri ale poliției. Începând cu luna iulie a anului 2013 este directorul executiv al asociației.

Cum scopul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) este să asigure, prin activitatea sa, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii, în scopul creării unui climat de siguranţă şi securitate publică, vă propunem, doamnă primar, să observați că cele trei persoane amintite activează de mulți ani în societatea civilă românească, sunt implicate în activități care au legătură și cu activitatea poliției, și au avut de-a lungul timpului o bună colaborare atât cu municipalitatea cât și cu poliția. De asemenea, cei trei cunosc foarte bine comunități care nu de puține ori interacționează cu forțele de ordine (cum ar fi: bicicliștii, lucrătorii sexuali, parcagiii sau minoritatea romă), iar prezența acestora în ATOP ar fi benefică pentru întreaga societate.

Vă asigurăm de disponibilitatea noastră de a vă furniza orice alte detalii sau de a participa la o discuție dacă veți considera necesar.

Vă mulțumim și vă asigurăm de colaborarea noastră și pe viitor,

Maria-Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

[/box]

Demers susținut de organizațiile:

CeRe

Expert Forum

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Studiul Democrației

Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

ActiveWatch

Funky Citizens

FDSC

Asociația pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST

Centrul pentru Inovare Publică

CRPE

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Ce se întâmplă după predare

11/08/2016/în Finalizate, Proiecte /de Rasista

În perioada aprilie 2016 – februarie 2018 APADOR-CH derulează, împreună cu alte organizații europene, proiectul „Beyond Surrender”

Beyond Surrender (în traducere „după predare”) își propune să analizeze cum este folosit în practică mandatul european de arestare (EAW) și impactul pe care acesta îl are asupra inculpaților și familiilor lor. Proiectul, finanțat de Comisia Europeană, este coordonat de Fair Trials și implementat în cooperare cu 4 organizații: Lithuanian Human Rights Monitoring Institute (Lituania), Poland Helsinki Committee (Poland), APADOR-CH (România) și Rights International Spain.

Perioada de implementare a acestuia este aprilie 2016-februarie 2018

Context

Procedura judiciară de predare simplificată stabilită prin Decizia Cadru privind mandatul european de arestare a avut un real succes în prevenirea exploatării granițelor deschise ale UE de către persoanele care vor să se sustragă justiției. Totuși, în ultimii 11 ani de când a fost adoptată, au ieșit la iveală probleme semnificative în implementarea mandatului european de arestare. Comisia Europeană, Parlamentul European, anumite state membre și o parte a societății civile au atras atenția asupra următoarelor aspecte:

a) folosirea disproporționată a mandatului european de arestare;

b) folosirea excesivă și nejustificată a arestului preventiv;

c) eșecul statelor emitente în a se asigura că drepturile omului sunt respectate;

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au răspuns acestor provocări prin abordări diferite. Dar, tot mai adesea, judecătorii din statele executante se confruntă cu dilema relației adecvate dintre principiul recunoașterii reciproce și angajamentul față de respectarea drepturilor fundamentale și a altor principii ale legislației UE. În general, după ce deciziile de predare au fost adoptate, judecătorii și avocații din statele executante nu monitorizează ce se întâmplă mai departe, inclusiv dacă drepturile fundamentale ale persoanelor predate în baza mandatului european de arestare sunt respectate și dacă rezultatele obținute confirmă faptul că mandatul european de arestare a fost cel mai potrivit instrument care putea fi folosit.

Atât la nivelul UE cât și la nivelul statelor naționale au fost luate diverse măsuri pentru a aborda problemele menționate. Astfel, în 2009 instiuțiile UE au adoptat Ordinul European de Supraveghere (OES), menit a reduce numărul persoanelor nerezidente aflate în arest preventiv. În 2010, Consiliul UE a adus amendamente la deja existentele sale ghiduri privind folosirea în practică a mandatului european de arestare, recomandând statelor emitente să facă o analiză a proporționalității înainte de a folosi acest instrument.

Cel mai semnificativ pas a fost însă adoptarea celor patru directive europene privind drepturile procedurale în procesul penal:

– cea referitoare la dreptul la interpretare și traducere (1);

– dreptul la informare (2);

– dreptul de acces la un avocat (3);

– dreptul la asistență judiciară gratuită (4).

În prezent există foarte puține informații despre impactul acestor măsuri (și în special al directivelor europene menționate) asupra capacității persoanelor care au fost cerute și predate în baza unui mandat european de arestare de a-și exercita drepturi fundamentale după momentul predării. Mai mult, poveștile oamenilor care au trecut prin această experiență nu sunt spuse deși ele sunt deosebit de importante pentru a identifica care sunt problemele reale, pentru a evalua dacă soluțiile propuse de experți funcționează și pentru a înțelege impactul la nivel individual al legislației europene.

Obiective

Scopul general al proiectului este acela de a folosi poveștile oamenilor despre experiențele ulterioare predării în scopul documentării impactului mandatului european de arestare asupra vieții lor și informării UE în vederea unor viitoare evoluții juridice și politice în domeniu.

Proiectul își propune:

a) prezentarea perspectivei persoanelor predate cu privire la impactul mandatului european de arestare asupra vieții lor;

b) creșterea gradului de conștientizare în rândul actorilor judiciari și a profesioniștilor juridici în legătură cu aspectele practice ale relației dintre standardele minime impuse de directivele UE privind drepturile procedurale în procesul penal, ordinul european de supraveghere și decizia cadru privind mandatul european de arestare;

c) identificarea și ilustrarea exemplelor de bună și rea practică în ceea ce privește tratamentul aplicat unor persoane după ce au fost predate, pentru o implementare mai eficientă în viitor a reglementărilor menționate.

Activități

Prin intermediul avocaților locali, a barourilor și prin monitorizarea penitenciarelor și a centrelor de reținere și arestare preventivă, Fair Trials împreună cu partenerii din proiect va identifica cazuri de persoane predate în România în baza mandatului european de arestare.

În fiecare țară parteneră în proiect, vor fi monitorizate 20 de cazuri de persoane predate pentru a obține informații despre: exercitarea drepturilor prevăzute de directivele UE privind drepturile procedurale în procesul penal; folosirea arestului preventiv sau a măsurilor alternative; proporționalitatea utilizării mandatului european de arestare; și consecințele extrădării, din punct de vedere uman.

Fiecare dintre cei patru parteneri menționați va realiza câte un scurt raport al cazurilor monitorizate și va identifica modele de bune și rele practici. Constatările cheie vor fi integrate într-un context mai larg iar raportul final va conține recomandări pentru actorii naționali interesați de subiect și informații valoroase și pentru actorii judiciari din alte state membre UE.

Deasemenea, va fi realizată o documentare detaliată a 3 cazuri în fiecare din cele patru țări partenere, pentru a evidenția consecințele predării asupra persoanelor inculpate/condamnate dar și pentru a integra protecția drepturilor procedurale în contextul unor cazuri transfrontaliere. Materialele rezultate în urma proiectului vor consta în:

-rezumate a celor 20 de cazuri monitorizate

-un scurt reportaj video care să conțină mărturii personale (ale persoanei predate, avocatului său, membrii ai familiei).

Raportul final

Fair Trials va elabora un raport regional evidențiind teme comune celor patru țări și va folosi poveștile individuale rezultate în urma cercetării pentru a sprijini propuneri concrete de reformă. Va fi realizat și reportaj video și un rezumat broșură, care, alături de raport vor fi lansate în cadrul unui eveniment ce va avea loc la Parlamentul European. Lansarea va avea loc cu participarea parlamentarilor europeni, reprezentanților Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre.

Deasemenea, la nivel național, APADOR-CH va găzdui evenimente de lansare a rapoartelor și a altor materiale rezultate din proiect, cu participarea decidenților și actorilor relevanți.

Raportul APADOR-CH privind implementarea Mandatului European de Arestare

Raportul cercetării, la nivel european, lansat la Parlamentul European

Rapoartele din Lituania, Polonia, Spania și România

SRI primește fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetățenilor, deghizat în eGuvernare

08/08/2016/în Comunicate, Slider /de Rasista

APADOR-CH împreună cu alte trei organizații neguvernamentale a trimis astăzi această scrisoare deschisă mai multor instituții naționale și europene ( Comisia Europeană, Ministerul Fondurilor Europene, Primul Ministru, MCSI, Comisia de control a SRI, CSAT), exprimându-și îngrijorarea cu privire la un proiect de supraveghere în masă implementat de Serviciul Român de Informații, cu o finanțare europeană.

SRI a câștigat un proiect pe fonduri europene (axa 2 – OS 2.3. Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare) prin care intenționează să achiziționeze software și hardware de 25 de milioane de Euro pentru „consolidare și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”.

Proiectul, numit „SII Analytics”, are un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României – un adevărat sistem informatic Big Brother – fără a avea prevăzută vreo măsură de garantare a drepturilor cetățenești sau de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem, scăpare ce încalcă serios drepturile fundamentale.

Principalele probleme ale proiectului:

1. Supraveghere generalizată prin combinarea bazelor de date

Proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii. De exemplu prin capitolul de „analiză comportamentală”, orice cetățean ar putea avea o fișă „de bună purtare” (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de ex. Informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale.

2. Lipsa oricăror garanții și potențialul de abuz

Prin agregarea bazelor de date, SRI va avea acces necontrolat la orice informație despre toți cetățenii, o chestiune nereglementată în acest moment în legislația română. Legea de funcționare a SRI datează din 1991 și ea nu prevede mecanisme eficiente de control prin care să se garanteze că riscul abuzurilor de orice fel este redus și că atunci când se produc abuzuri ele vor putea fi sancționate, iar victimele despăgubite.
Acest proiect, de exemplu prevede că informațiile despre cetățeni pot fi accesate de pe un număr uriaș de terminale (peste 750), deci practic orice persoană din cele peste 1000 ce vor avea acces la sistem va avea posibilitatea să îl folosească și în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetățeanul să știe.

3. Bani europeni pentru încălcarea drepturilor europene

Proiectul a fost depus pe 9.06.2016, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale (axa 2 – OS 2.3) a fost lansat public, și a fost aprobat foarte repede, în ciuda faptului că acesta încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale Uniunii Europene, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (Art 7 și 8) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest moment SRI derulează deja o licitație pentru achiziția echipamentelor necesare și a softurilor.

4. Rolul SRI în eGuvernare & scopul ascuns al proiectului

Conform legii, SRI nu are nicio competență pe domeniul eGuvernării sau pe „dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică”, așa cum sunt scopurile declarate ale proiectului. Mai mult, anumite părți din proiect (vezi capitolele de „Recunoaștere facială” sau „Interceptarea comunicațiilor” din documentul explicativ) ne indică faptul că proiectul are de fapt și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații. De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50-60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pașapoarte), la care SRI are acces nelimitat și nesupravegheat, nu are nici o utilitate/justificare în „prevenirea fraudei”, așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieții private a tuturor cetățenilor.

O analiză de interpretare a caietului de sarcini care ne ridică aceste suspiciuni majore o regăsiți în acest document explicativ.

Semnatarii acestei scrisori publice, ce a fost adresată atât autorităților române cât și celor europene, solicită de urgență:

anularea licitației și a proiectului care încalcă drepturile fundamentale;
includerea în condițiile de accesare a fondurilor europene, explicit, a interdicției folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetățenilor.
dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească, inclusiv a legislației conexe, ca și a garanțiilor eficiente pentru stoparea abuzurilor de acest tip și transparenței instituționale pentru orice proiect care depășește cadrul original de securitate națională.

Semnatari

ActiveWatch
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – APADOR -CH
Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI
Centrul de Resurse Juridice

Demers susținut și de:

Miliția Spirituală

Răspunsuri primite la această sesizare:

– Comisia Europeană – Suntem la curent în legătură cu preocupările exprimate de unele ONG-uri din România cu privire la acest proiect, și urmărim îndeaproape acest subiect.

– SRI: SII Analytics nu amenință drepturile și libertățile cetățenești, nu ar fi fost eligibil pentru fonduri UE

– Autoritatea pentru protecția datelor se ascunde după „securitatea națională”

APADOR-CH nu susține solicitarea de grațiere a lui Gregorian Bivolaru

01/08/2016/în Comunicate /de Rasista

Informare publică

Referitor la știrea difuzată de Mediafax, sub titlul „Gabriel Andreescu, fondator al APADOR-CH îi cere lui Iohannis graţierea lui Gregorian Bivolaru”, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki face următoarele precizări:

APADOR-CH se delimitează de scrisoarea publică adresată președintelui României, domnul Klaus Iohannis, prin care un membru fondator al APADOR-CH cere grațierea lui Gregorian Bivolaru.

Pozițiile oficiale ale APADOR-CH sunt discutate întotdeauna în cadrul organizației, sunt publicate pe site-ul propriu sau difuzate în media și sunt asumate de conducerea asociației.

Solicitarea de grațiere a domnului Gregorian Bivolaru, făcută de domnul Gabriel Andreescu, reflectă strict punctul de vedere personal al autorului, precum și activitatea pe care acesta a desfășurat-o în legătură cu MISA.

APADOR-CH și-a exprimat constant rezerva față de măsura grațierii, în contextul recentelor dezbateri generate de incidentele din penitenciare. De asemenea, APADOR-CH precizează că la nivelul asociației nu a fost analizată/aprobată o solicitare în sensul susținerii grațierii domnului Biovlaru.

Maria Nicoleta Andreescu,

Director executiv APADOR-CH

Raport privind vizita în Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București

30/07/2016/în Aresturi, Monitorizare condițiilor de detenție /de Rasista

La data de 12 iulie 2016, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 1 din București (CRAP 1) cunoscut publicului ca Arestul central. Vizita anterioară avusese loc în noiembrie 2011.

Particularități, efective, investiții

Arestul central este cel mai mare din București și are rol de coordonare a activității tuturor celorlalte aresturi. În incinta acestuia este amplasat cabinetul medical care deservește atât CRAP 1 cât și toate celelalte aresturi din București. Acest cabinet se află în subordinea Direcției medicale din MAI. La momentul vizitei, din relatările conducerii, personalul cabinetului medical era compus din: un medic (deși schema prevede 5 medici) care are program de lucru zilnic de la 8 la 16, și 5 asistenți (dintr-o schemă de 7). Centrul de reținere asigură transferul persoanelor private de libertate la toate centrele de reținere și arestare preventivă situate pe raza Capitalei, la unități penitenciare de pe raza teritorială a Municipiului București și Ilfov și se ocupă cu distribuirea hranei de la Penitenciarul Rahova către toate centrele de reținere din București.

Personalul arestului constă în 44 de agenți care lucrează în patru ture, un șef de birou și 3 ofițeri.

Conform directorului Centrului de reținere și arestare preventivă nr. 1, la nivelul centrului s-au realizat mai multe investiții în ultimii ani.

Aceste investiții au constat în:

Reconfigurarea accesului în cabinetul medical pentru cei care veneau din afara Centrului și refacerea cabinetului medical, inclusiv amenajarea unui spațiu în care să fie recoltate analize medicale;
Recompartimentarea bucătăriei și amenajarea de camere speciale pentru frigidere, două pentru bărbați și una pentru femei, în care sunt amplasate 29 de frigidere, câte unul pentru fiecare cameră;
Crearea unei biblioteci, în 2015;
Amenajarea unei camere destinate convorbirilor telefonice pentru femei;
Refacerea întregii instalații electrice pentru a putea fi montată instalația de aer condiționat;
Renovarea a șapte camere de vizită pentru grefa cu avocații și vizite ale aparținătorilor;
Au fost schimbate saltele în 2015, achiziționate noi lenjerii, paturi noi și veselă nouă.

În plus, în 2015, a fost realizată o dezinsecție totală, repetată în iunie 2016.

De asemenea, printr-un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 au fost schimbate toate ferestrele, fiind înlocuite cu ferestre tip termopan, au fost instalate aparate de aer condiționat în toate camerele, inclusiv în cele de vizite, au fost schimbate obiectele sanitare (duș și WC tip turcesc) și urmează să fie instalate dispozitive de separare pentru camerele de vizită, până la finele anului 2016.

APADOR-CH semnalează faptul că nu ar trebui incluse dispozitive de separare la toate camerele de vizită, deoarece, conform Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, minorilor li se acordă, de regulă, vizita fără dispozitive de separare, iar în mod excepțional arestații preventiv majori și persoanele condamnate aflate temporar în centrele de reținere și arestare preventivă pot beneficia de vizite fără dispozitive de separare (Articolul 248 alin (3,4)).

Alte investiții ce vor fi realizate în anul 2016, proiectele fiind aprobate, prevăd: renovarea completă a punctului de control acces, inclusiv mărirea spațiului pentru vizitatori, montarea unui nou sistem de camere de supraveghere mai performant decât cel existent.

Activități, corespondență, contacte cu exteriorul, alte drepturi

Persoanele private de libertate cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH au afirmat că le este respectat dreptul la o oră pe zi de plimbare, dar că uneori chiar ei refuză să își exercite acest drept din cauza modului în care arată spațiul de plimbare. În cadrul centrului sunt 4 curți de plimbare, două la demisol, pentru bărbați, cu dimensiunile de 3.81/3 m, și două curți la parter, pentru femei, cu dimensiunile de 5.57/3.5 m. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, iar persoanele private de libertate nu pot decât să stea în picioare și să se învârtă în cerc. De asemenea, zidurile sunt foarte înalte (aproximativ 3 m) și dată fiind dimensiunea redusă a curților de plimbare senzația pe care o oferă este cea de cușcă și nicidecum de aer liber.

Din discuțiile cu conducerea centrului a reieșit că urmează să aibă loc o reamenajare a acestor curți și chiar echiparea lor cu aparate de forță. APADOR-CH încurajează conducerea centrului de reținere să ducă la îndeplinire aceste planuri, dar totodată atrage atenția că spațiul oferit de aceste curți este foarte mic și sugerează, ca posibilă soluție, reamenajarea spațiului de plimbare prin unirea a câte două curți de plimbare, rezultând astfel două curți de plimbare de dimensiuni mai mari care pot asigura un cadru mai propice pentru exercitarea efectivă a dreptului la plimbare zilnică al persoanelor private de libertate.

Majoritatea camerelor sunt dotate cu televizoare funcționale.

Vizitele familiei, telefoanele către familie și grefa sunt permise săptămânal, iar convorbirile telefonice cu avocatul, în orice moment, la cerere. Corespondența este înregistrată la sosire. Cutia poștală este amplasată pe hol, deținuții având posibilitatea să își depună personal corespondența. Unele persoane private de libertate s-au plâns că scrisorile trimise sunt expediate cu întârziere sau corespondența le este adusă tot cu întârziere, deoarece factorul poștal vine doar o dată pe săptămână la Centru și nu în fiecare zi.

În camera destinată convorbirilor telefonice este amplasat și un birou, iar din discuțiile cu persoanele private de libertate a reieșit că în mod frecvent un agent este prezent în cameră în timpul convorbirilor. APADOR-CH atrage atenția că, în conformitate cu prevederile Articolului 65 din Legea nr.254/2013, „convorbirile telefonice au caracter confidențial și se efectuează sub supraveghere vizuală”.

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate se prezintă numai în cazuri speciale (refuzul de hrană) iar arestații nu îi cunosc activitatea/atribuțiile.

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat în martie 2016, conferă și dreptul la vizită intimă (Articolul 249) pentru persoanele arestate preventiv. Conform Directorului centrului de reținere, a fost identificată o cameră care poate fi folosită pentru acordarea dreptului la vizită intimă, dar aceasta nu este încă amenajată pentru acest scop deoarece până la momentul vizitei nicio persoană privată de libertate nu a solicitat o vizită intimă. Din discuțiile cu persoanele private de libertate a reieșit că aceștia nu știau că au acest drept.

Centrul de reținere nu dispune nici de infrastructura necesară pentru a permite realizarea dreptului la comunicare online (Articolul 253 din Regulament).

În schimb Centrul de reținere poate asigura respectarea altor drepturi prevăzute în regulament, precum dreptul de acces la biblioteca (Articolul 265) amenajată în centru. De asemenea, 2 persoane private de libertate prestează muncă neremunerată în cadrul Centrului pentru a asigura curățenia. (conform Articolului 257).

APADOR-CH recomandă o mai bună informare a persoanelor private de libertatea cu privire la drepturile lor. Deși în camerele de deținere sunt disponibile fișe printate cu drepturile persoanelor private de libertate, aceasta sunt prezentate selectiv, dreptul la vizită intimă neregăsindu-se printre ele. De asemenea, este recomandabilă amenajarea camerei pentru vizită intimă.

Spaţii şi condiţii de detenţie, discuţii cu deţinuţii

La momentul vizitei în CRAP 1 erau 89 de persoane private de libertate, dintre care 52 de bărbați și 37 de femei. Conform directorului Centrului de reținere în ultimii ani nu au avut loc incidente violente sau decese.

Camerele au duș și WC tip turcesc, geamuri termopan cu gratii care permit pătrunderea luminii naturale.

Centrul dispune de 29 de camere de detenție, din care 11 pentru femei, situate la parter, cu dimensiuni între 8,18 și 9,18 mp (suprafață calculată fără a lua în calcul grupul sanitar). Celelalte 18 camere sunt la demisol și sunt destinate bărbaților, acestea având dimensiuni cuprinse între 6,92 mp și 14,02 m.p. În total sunt 197,21 mp care, raportați la numărul de persoane private de libertate indică faptul că în ziua vizitei nu era respectat standardul de 4 mp de spațiu pentru o persoană, femeile beneficiind doar de 2,55 mp pe persoană iar bărbații de 1, 97 mp, mult sub standardul aplicabil în materie. APADOR-CH critică nivelul extrem de supraaglomerare și solicită responsabililor să identifice soluții pentru a ameliora această situație.

Cu toate că, după declarațiile conducerii centrului, s-au realizat investiții în ultimii ani, la momentul vizitei multe dintre camere erau infestate de insecte (ploșnițe și gândaci) – de exemplu camerele 14 și 18 de la demisol – altele prezentau urme de igrasie, infiltrații de apă și condiții precare de igienă.

Persoanele private de libertate s-au plâns în special de mâncare, mulți afirmând că aceasta este de proastă calitate, de modul în care arătau camerele, de curțile de plimbare. Persoanele care au vorbit cu reprezentații APADOR-CH au susținut că nu au primit din partea arestului niciodată produse de igienă sau de curățire a camerei.

De asemenea mai multe persoane private de libertate s-au plâns de accesul la servicii medicale. De exemplu domnul I.I. a susținut că are hepatită C, pentru care a solicitat tratament și a cerut să fie consultat de un doctor. Cu toate acestea el susține că de cinci zile, de când a formulat solicitarea de a fi dus la medic, aceasta tot nu fusese aprobată.

Ca aspecte pozitive, asociația semnalează înlocuirea tâmplăriei în camerele de deținere și faptul că aparatele de aer condiționat funcționau.

Concluzii și recomandări

– APADOR-CH critică nivelul extrem de supraaglomerare și solicită centrului să identifice soluții pentru a ameliora această situație;

– APADOR-CH semnalează faptul că deși s-au realizat unele investiții, este în continuare nevoie de alocarea unor investiții de amploare care să vizeze printre altele și igienizarea întregului spațiu, o dezinsecție generală și eliminarea igrasiei și a infiltrațiilor de pe pereți;

– APADOR-CH recomandă amenajarea corespunzătoare a curților de plimbare.

Nicoleta Popescu

Cristinel Buzatu

Raport asupra vizitei în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 4, București

29/07/2016/în Aresturi, Monitorizare condițiilor de detenție /de Rasista

Pe data de 11 iulie 2016, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 4 (CRAP 4) care funcționează în incinta Secției 6 Poliție cu sediul în București, str. Paul Greceanu, nr. 36, sector 2.

Particularități, efective, investiții

Centrul de Reținere si Arestare Preventivă nr. 4 este unul dintre cele 12 Centre de reținere și arestare preventivă care se află pe raza Capitalei. Centrul, situat la demisol, are 3 camere în care sunt cazate persoane private de libertate și o cameră dezafectată care nu poate fi folosită drept cameră de deținere deoarece este prea aproape de stradă. Cele 3 camere au următoarele suprafețe: camera 1 are 27,70 mp și sunt instalate 10 paturi; camera 2 are 14,36 mp și sunt instalate 6 paturi; camera 3 are 7,48 mp și sunt instalate 2 paturi;

La data vizitei în incinta Centrului nr. 4 se aflau 15 deținuți, toți bărbați majori, 14 erau arestați preventiv și un condamnat definitiv repartizați astfel: 7 persoane în camera 1, 6 persoane în camera 2 și 2 persoane în camera 3. Condamnatul definitiv își executa pedeapsa în arest la solicitarea Parchetului pentru a fi protejat de anumite persoane din penitenciar.

Suprafețele camerelor de deținere, așa cum ne-au fost furnizate de conducerea Centrului nu respectă standardul internațional de 4 mp / deținut. Raportat la numărul de persoane aflate în arest la data vizitei, în camera nr.1 fiecare deținut dispunea de 3,95 mp alocați, în camera 2 fiecare deținut dispunea de 2,39 mp iar în camera 3 fiecărui deținut îi revenea 3,74 mp. Fiecare cameră are alocat un spațiu situat la o înălțime de 2 trepte, extrem de mic, impropriu, unde se află WC turcesc, deasupra acestui WC este dușul iar alături este o chiuvetă.

Conform afirmațiilor responsabilului arestului și șefului secției de poliție nr. 6 în Centrul nr. 4 au fost realizate în ultimii ani următoarele investiții: în anul 2014 a fost realizată o renovare generală când Centrul a fost închis timp de 6 luni iar deținuții au fost repartizați la alte centre, în anul 2015 au fost montate, în fiecare cameră, aparate de aer condiționat în cadrul proiectului finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, iar în anul 2016 a fost înlocuită vechea tâmplărie a geamurilor cu tâmplărie termopan.

Aparatele de aer condiționat deși montate în anul 2015, nu au funcționat până în prezent, deoarece rețeaua electrică a secției de poliției este subdimensionată și nu face față consumului. Până în prezent, de peste 1 an și jumătate, nu au fost alocate fonduri pentru refacerea instalației electrice la parametrii care să permită funcționarea aparatelor de aer condiționat. Funcționarea aparatelor de aer condiționat este imperios necesară, la data vizitei temperatura în camere era extrem de ridicată iar aerul era aproape irespirabil.

Personalul este format din 13 agenţi şi şeful arestului care lucrează în ture. Schema de personal este completă. Responsabilul Centrului a precizat că toți deținuții sunt primiți în centru după ce au efectuat vizita medicală care are loc la arestul central. Tot acolo sunt duși pentru alte controale medicale de rutină, iar în cazul urgențelor este chemată salvarea.

Ca activităţi în CRAP 4 există doar posibilitatea de a ieşi la curtea de plimbare de aproximativ 12 mp (1oră pe zi), sau a te uita la televizor, existent în fiecare cameră. Curtea de plimbare este acoperită cu tablă ondulată pe aproape 90% din suprafață, dublată de sârmă și gratie în care cu greu poți vedea cerul, fără nicio posibilitate de a desfăşura activităţi.

Telefonul este amplasat în singura cameră destinată personalului arestului şi funcţionează cu cartele. Telefonul nu este delimitat de o cabină care să asigure confidenţialitatea convorbirilor, astfel că agentul de pază stă lângă arestat în timpul apelului. În aceeași încăpere se află un spațiu impropriu destinat percheziției corporale în arest. Spațiul este de fapt un cuier improvizat unde se află hainele agenților acoperit de o draperie. Tot în această încăpere este și cutia poștală. Corespondența nu se înregistrează nici primire nici la expediere.

Persoanele private de libertate au în fiecare cameră o broșură care conține documente în care sunt menţionate drepturile şi obligaţiile lor, inclusiv un extras din noul Regulament de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Pe holul Centrului, erau afișate numele a doi judecători de supraveghere a privării de libertate care provin de la Judecătoria sectorului 2 însă nu și datele de contact ale acestora.

Camera unde au loc întâlnirile cu avocatul este o cameră improprie, plină de dulapuri metalice în care se află o masă și 2 scaune, iar agentul care asigură supravegherea vizuală stă pe hol, în afara camerei, cu ușa deschisă aceasta fiind singura posibilitate de a asigura supravegherea vizuală.

CRAP 4 este dotat cu camere de luat vederi care sunt amplasate pe hol, la intrarea în arest şi la curtea de plimbare. Conform responsabilului CRAP 4 imaginile sunt stocate doar pentru o scurtă perioadă de timp din cauza imposibilităţii tehnice.

Hrana provine de la penitenciarul Rahova și le este servită deținuților în camere. Deținuții s-au plâns de calitatea și gustul acesteia și au afirmat că de multe ori este imposibil de mâncat. Bucătăria este dotată cu un cuptor cu microunde, un fierbător de apă, o plită cu butelie care pot fi folosite de arestaţi, patru frigidere, câte unul pentru fiecare cameră unde își pot păstra hrana de la aparţinători şi unul unde sunt păstrate probele din mâncare. Pentru cumpărături personalul centrului întocmeşte liste pe baza cărora se fac cumpărături, deținuții au voie să facă cumpărături o dată la 2 săptămâni, în valoare de 1800 de lei pe lună.

Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, aprobat prin Hotărârea nr. 157 din 10 martie 2016, conferă și dreptul la vizită intimă (Articolul 249) pentru persoanele arestate preventiv. În acest CRAP nu există posibilitatea amenajării acestei camere intime din cauza lipsei de spațiu.

Reprezentanții asociaţiei au vizitat toate cele 3 camere de deținere. Spațiul utilizat în CRAP nr.4 este situat în demisolul unei clădiri vechi, care se află într-o stare improprie utilizării ca arest. Atât pe holul arestului cât și în toate camere de deținere există infiltrații pe pereți, pereți scorojiți cu tencuiala căzută, mucegai și o stare precară de igienă. Micul spațiu din fiecare cameră amenajat pe post de toaletă și duș are treptele din gresie spartă (camera nr.2), țevile ruginite și lipsit de ventilație prin urmare aburul de la apa caldă se imprimă pe pereți unde creează condens transformat în mucegai care apoi se răspândește în cameră. Din această cauză toate saltele miros a mucegai. Deținuții nu primesc din partea arestului produse de igienizare a camerelor și își cumpără din banii personali dezinfectant pentru toaletă, astfel încât mirosul din cameră să fie suportabil.

În camera nr.1 mai există 2 paturi amplasate pe 3 niveluri, deținuții plângându-se că este imposibil să poți avea acces și să poți sta în ultimul pat de sus. Asociația recomandă demontarea celui de al treilea rând de paturi.

Concluzii și recomandări

– Asociaţia recomandă cu prioritate refacerea de urgență a instalației electrice astfel încât să poată fi pusă in funcțiune instalația de aer condiționat, deoarece în camere căldura e insuportabilă iar aerul irespirabil;

– Este necesară igienizarea întregului spațiu şi eliminarea igrasiei și a infiltrațiilor de pe pereţi;

– APADOR-CH recomandă amenajarea corespunzătoare a curţii de plimbare.

Nicoleta Popescu

Cristinel Buzatu