Cum a stabilit CNCD că posesorii de abonamente telefonice sunt discriminați

12/06/2015/în Articole, Blog /de APADOR-CH

CNCD, organism independent menit să apere cetățenii de potențiale acte de discriminare, prestează la cerere puncte de vedere croite după cum are nevoie clientul, iar când este chestionat despre baza legală a acestor opinii pe care le emite răspunde într-un limbaj prețios ce abundă în latinisme, demn de un Rică Venturiano cu pretenții pseudojuridice. Concluzia lecturării acestora este că CNCD știe niște termeni juridici pe care-i folosește lăutărește, ca să dea pe spate audiența, dar nu poate răspunde concret la niște întrebări clare, ce privesc activitatea pentru care membrii consiliului sunt plătiți cu salarii de secretari de stat.

Cum și când răspunde CNCD la o cerere de informații publice

Totul a început în ianuarie 2015, când Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a intervenit în dezbaterea publică generată de Legile Big Brother, susținând voalat tabăra serviciilor, care doreau înregistrarea tuturor posesorilor de cartele telefonice preplătite. CNCD a emis atunci un „punct de vedere” – un fel de struțo-cămilă administrativă fără efecte juridice – în care spunea că posesorii de abonamente de telefonie ar fi discriminați, în raport cu posesorii de cartele, întrucât ei pot fi prinși mai ușor de autorități dacă încearcă să facă fapte rele. (Detalii aici).

Punctul de vedere al CNCD contravenea principiului comercial al cererii și ofertei, dar mai mult decât atât el implica o instituție importantă cu rol de arbitraj și sancționare într-o dezbatere în care nu avea ce să caute, nici de o parte nici de cealaltă.

Ca să aflăm și noi ce a stat la baza acestui „punct de vedere”, cum a stabilit CNCD discriminarea asta și cu ce alte ocazii s-a mai pronunțat în acest mod, am făcut, la 19 ianuarie, o solicitare conform Legii 544/2001 către instituție. Mai întâi ca persoană fizică, am întrebat următoarele:

[box type=”download”]

1. Care este prevederea legală în baza căreia CNCD poate adopta „puncte de vedere”?

2. Care este denumirea actului prin care CNCD adoptă puncte de vedere?

3. Care este denumirea și numărul actului prin care CNCD a adoptat la data de 14.01.2015 punctul de vedere cu privire la colectarea de date pentru deținătorii de cartele prepay? Cu ce majoritate a fost adoptat acest act (câte voturi pentru, câte împotrivă)? Unde este publicat acest act și cum poate fi consultat?

4. Câte puncte de vedere a adoptat CNCD în perioada 2010-2014, defalcat pe fiecare an? Vă solicit să indicați locul unde sunt publicate aceste acte.

[/box]

Au trecut 40 de zile de la trimiterea/primirea cererii, timp în care am solicitat telefonic de două ori informații despre stadiul lucrării și am primit un email în care ni se spunea că cererea se pierduse, dar că va fi analizată și vom primi răspuns în timp util. Într-un târziu, în luna martie, am primit un răspuns complet în afara subiectului, încheiat cu o frază tip, în care se spunea că dacă nu suntem satisfăcuți de răspuns să nu-i mai sunăm.

Am reluat același set de întrebări în luna aprilie, de data asta trimise în numele APADOR-CH. La întrebările de mai sus, trimise la data de 29 aprilie 2015, am primit la data de 10 iunie răspunsul de mai jos. Juriștilor de la CNCD, girați de semnătura președintelui instituției, Astalos Csaba, le-a luat o lună și 10 zile ca să elaboreze un răspuns plin de prețiozități pseudojuridice, ca un text scris de Rică Venturiano, studinte în drept și publicist, care vrea să epateze damele cu cunoștințele sale de limbă latină:

Răspunsul CNCD la întrebările concrete trimise de APADOR-CH

După cum puteți vedea, el nu răspunde de fapt la niciuna dintre cele 4 întrebări, ba mai mult decât atât, deși spune la final că ne atașează toate punctele de vedere emise de instituție în perioada solicitată, între aceste puncte de vedere lipsește, care credeți? Exact cel privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie.

În concluzie, au trecut șase luni de când CNCD și-a dat cu părerea despre cartelele pre-pay versus abonamente, am făcut două solicitări de informații publice la care ni s-a răspuns târziu și pe lângă subiect, fără să ni se răspundă de fapt la ce întrebasem. Nu am aflat de ce consideră CNCD că posesorii de abonamente sunt discriminați, dar am aflat că aceste puncte de vedere sunt oricum niște vorbe în vânt, fără valoare juridică, pe care adrisantul le poate asuma sau ignora, după cum dorește dumnealui, că CNCD nu se supără.

Dacă vreți să știți cine sunt membrii CNCD și cum au fost ei „aleși” acolo, citiți această relatare.

UPDATE: 16 iunie 2015

CNCD ne-a transmis în cele din urmă punctul de vedere privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie, document pe care-l publicăm integral în cele ce urmează. De remarcat că în cuprinsul textului, atât furnizorii de servicii de telefonie, cât și alte autorități, au menționat că abonații și posesorii de cartele nu se află în aceeași situație, deci nu se poate vorbi despre discriminare între ei, din punct de vedere legal, și chiar Colegiul director al CNCD își însușește acest punct de vedere, pentru ca un paragraf mai jos să nege acest lucru și să susțină că … există discriminare.

[box type=”alert”]

„12. Analizând punctele de vedere depuse la dosar, Colegiul director constată că din perspectiva raportului contractual dintre furnizorul de servicii de telefonie mobilă/date/internet, persoana deținătoare a unui abonament se află într-o situație diferită față de acele persoane care achiziționează cartele prepay. Prima categorie de persoane optează pentru plata serviciilor ulterior prestării acestora, pe când cea de a doua categorie plătește în avans un serviciu determinat.

13. Totuși, raportat la obiectul punctului de vedere solicitat, Colegiul director constată că cele două categorii de persoane sunt în situație comparabilă. Astfel, indiferent de modalitatea de achiziționare a serviciilor de telefonie mobilă/date/internet, (atât persoanele care sunt posesori ai unui abonament, cât și cele posesoare al cartelelor prepay) toți consumatorii au obligația să utilizeze aceste servicii cu bună credință, în scopuri legale, fără a se folosii de aceste instrumente de comunicare în săvârșirea de infracțiuni. Din această perspectivă, există un tratament diferențiat în fața legii între cele două categorii: posesorii de abonamente telefonice/date/internet au obligația de a oferii datele de identificare operatorilor, pe când beneficiarii cartelelor prepay nu. Autoritățile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării și tragerii la răspundere legală a acelor deținători de cartele prepay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea credință, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave. Situația existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare.” *

—

* am păstrat forma gramaticală a autorului textului

[/box]

Citiți Punctul de vedere al CNCD integral

Modificări legislative ce pot facilita accesul societății civile în organisme importante ale statului

04/05/2015/în Comunicate /de Rasista

Ce am învățat din proiectele de monitorizare a Consiliului Național de Integritate și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cum propunem să se modifice legislația astfel încât controlul societății civile asupra acestora să fie mai eficient.

București, 4 mai 2015

La încheierea proiectului „Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, APADOR-CH a făcut publice o serie de propuneri de modificări legislative ce ar putea facilita accesul reprezentanților societății civile în instituții importante cum sunt CNI sau CNCD și ar contribui la depolitizarea acestora. În esență e vorba despre preluarea în legislația ce vizează CNCD a unor bune practici din modelul CNI. Propunerile vizează și o clarificare a condițiilor pe care un cetățean trebuie să le îndeplinească pentru a accede în CNCD, întrucât legislația permite în prezent și accesul unor colaboratori/informatori ai actualelor servicii de informații.

Reamintim că în cadrul proiectului Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI, societatea civilă a reușit să aibă doi reprezentanți în CNI (un membru și un supleant), și chiar să ocupe poziția de președinte CNI, prin persoana domnului Ciprian Ciucu. Nu s-a reușit aceeași performanță și în CNCD, care s-a dovedit un organism mult mai politizat și greu de penetrat în lipsa unui sprijin politic evident din partea partidelor parlamentare, și în condițiile unei legislații ambigue.

Iată pe scurt care sunt propunerile de modificare a Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare:

– A) Eliminarea posibilității legale ca din cadrul consiliului director al CNCD să facă parte și persoana care este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informaţii (spre deosebire de Legea ANI, care interzice membrilor CNI să fi făcut sau să facă parte/să colaboreze cu orice structură de informații, trecute sau actuale, legea CNCD interzice membrilor CNCD doar să fi fost în relații cu fostele servicii de informații).

– B) Introducerea condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică (aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constând în diminuarea substanțială a cauzelor care duc la politizarea excesivă a entității publice).

– C) Introducerea unei prevederi exprese în sensul că un număr de locuri în consiliul director al CNCD (de exemplu 3 locuri din totalul de 9) este alocat reprezentanților societății civile (propuși de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului). Prevederi similare există și în alte legi privind funcționarea unor entități publice. De exemplu, potrivit legilor care reglementează organizarea și funcționarea CSM și CNI, societatea civilă are 2 locuri “rezervate” în CSM (art. 3 lit. b din Legea 317/2004 privind CSM) și 1 loc “rezervat” în CNI (art. 35 al. 1 lit. i din Legea 144/2007 privind ANI).

– D) Modificarea art. 23 al. 4 pentru a se elimina ambiguitatea de redactare, care permite parlamentului doar să urmărească (să-și propună) o proporție de 2/3 juriști în CNCD, fără să existe clar/neinterpretabil stipulată obligația ca minimum 2/3 din membrii consiliului director al CNCD să aibă studii juridice. Practic, din textul legal ar trebui să fie eliminată sintagma “se va urmări” pentru a da textului un conținut imperativ, de genul: ”Din numărul membrilor Colegiului director, minimum două treimi dintre aceştia trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.”

– E) Introducerea unei dispoziții legale care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. Trebuie reglementat clar și efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidații audiați în comisii nu mai pot fi supuși votului plenului. În mod normal, orice candidat care întrunește condițiile legale ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidați care vor fi votați în plen, iar ceilalți sunt împiedicați să fie supuși acestui vot, din motive necunoscute și neprecizate în lege. Este cazul celor 4 reprezentanți ai societății civile care au candidat în acest an pentru CNCD și care, deși nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiții legale, au fost împiedicați de comisiile parlamentare să fie supuși votului în plenul Parlamentului.

APADOR-CH va repeta experiența CNCD din acest an și în 2016, când expiră mandatele altor membri CNCD. Asociația se pregătește de acum pentru a propune cu mai mult succes câțiva reprezentanți ai societății civile în CNCD.

Discriminare la propunerile în Consiliul antidiscriminare

02/04/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

București, 2 aprilie 2015

APADOR-CH protestează față de modul superficial și discriminatoriu în care Parlamentul i-a audiat și numit pe noii membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Candidații au fost departajați încă de la audierea în comisiile reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, în data de 24 martie 2015, când în numai jumătate de oră au fost „audiate” 17 persoane. Fiecare candidat a fost nevoit să-și prezinte în maximum 2 minute „experiența profesională relevantă în domeniu” (un video de la audieri poate fi văzut aici). După acest simulacru de audiere, deliberările și votul au avut loc cu ușile închise, iar rezultatul sec a fost anunțat la final, prin citirea numelor celor 6 „aleși” pentru care comisiile au dat aviz favorabil: trei candidați propuși de PSD, unul de UDMR, unul de PNL și un independent. Cu o singură excepție, toți cei aleși erau foști membri CNCD.

Într-o manieră la fel de opacă s-a procedat ieri, la 1 aprilie, la o reaudiere rapidă a unuia dintre candidați, pentru a putea fi introdus suplimentar pe lista celor cu aviz favorabil. Candidatul Grupului minorităților naționale, care conform procesului verbal al primelor audieri primise 7 voturi și aviz nefavorabil, a fost reaudiat într-o ședință fulger a cărei convocare s-a decis în după amiaza zilei precedente. La reaudiere candidatului i-au fost descoperite noi competențe profesionale, astfel încât a obținut 29 de voturi și aviz favorabil.

În urma celor două audieri au fost propuși Parlamentului spre vot șapte candidați, pentru cele șase locuri în CNCD. Plenul l-a ales pe candidatul minorităților în detrimentul celui independent. Deși în ședința de vot un senator PNL și un deputat PD-L au sesizat caracterul discriminatoriu al audierilor și al procedurii de vot, niciuna dintre obiecții nu a fost luată în considerație. În final au fost votați pentru Colegiul director al CNCD:

• Claudia Sorina Popa din partea PNL, care a obținut 51 de voturi, aflată la un al doilea mandat

• Asztalos Czsaba Ferenc din partea UDMR, 47 de voturi, actualul Președinte al CNCD

• Luminița Gheorghiu din partea PSD, 44 de voturi, la un al doilea mandat

• Petre Florin Manole din partea PSD, 41 de voturi, activist rom de drepturile omului

• Cristian Jura din partea PSD, 35 de voturi, fost Președinte al CNCD

• Ilie Dincă, din partea minorităţilor, 29 de voturi.

APADOR-CH a monitorizat procedura de desemnare a noilor membri CNCD și constată că procedurile de audiere și numire a acestora au fost netransparente, superficiale și discriminatorii. Faptul că politicienii nu au acordat suficientă atenție pregătirii și competenței celor înscriși în cursă, ci au urmat strict o linie politică pe parcursul întregului demers de desemnare, are ca rezultat încă un organism slab, al cărui rol important în societate este subminat de modul în care au fost aleși membrii săi, supuși controlului politic.

Paradoxal, candidații care au fost discriminați pe parcursul procedurii de numire, pot face plângere la CNCD, ai cărui membri au fost desemnați …discriminatoriu.

Mai multe despre etapele desemnării noilor membri CNCD găsiți aici.

***

Sprijinirea unor candidaturi și monitorizarea transparenței procesului de selectare și desemnare a noilor membri CNCD fac parte dintr-un proiect mai amplu derulat începând din 2014 de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În cadrul aceluiași proiect s-a reușit desemnarea unui membru și a unui supleant din partea societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI).

Trei candidați la CNCD sunt contestați de Coaliția anti-discriminare

19/03/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

București, 19 martie 2015

APADOR-CH împreună cu Coaliția anti-discriminare* și alte 17 organizații neguvernamentale au contestat astăzi trei dintre candidații la poziția de membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru motive ce țin de incompatibilitatea acestora cu poziția la care aspiră.

Aceștia sunt:

– Vichi-Ștefania Stoican, din partea Partidului Național Liberal (PNL), care a fost contestată din cauza neprofesionalismului și a lipsei de experiență în domeniul combaterii discriminării – citiți contestația la adresa candidatei Stoican.

– Ioan Țene și Mihai Tociu, ambii candidați independenți, din cauza discursului discriminator pe care l-au avut în repetate rânduri în spațiul public – citiți contestația la adresa candidatului Tociu și contestația la adresa candidatului Tene

Legea (în speță OG 137/2000) prevede că toți candidații pentru conducerea CNCD trebuie să aibă o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării. Mai mult, este necesar ca 6 din cei 9 membri ai Colegiului Director al CNCD să aibă pregătire juridică. Din studierea candidaturilor am constatat că Vichi Stoican nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii. Candidata PNL este licențiată în științele comunicării şi a obținut de la Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” o diplomă de specializare în managementul afacerilor interne, ordine şi siguranța naţională. Cea mai mare parte a activității profesionale a doamnei Stoican s-a desfășurat în cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalațiilor de Ridicat. Doamna Stoican a avut și alte locuri de muncă de scurtă durată, în general în domeniul comunicării și relațiilor cu publicul.

Candidatul Ioan Țene a publicat numeroase articole care demonstrează convingeri personale ce contravin flagrant drepturilor omului și principiului egalității și nediscriminării. De exemplu, într-un articol din 6 ianuarie 2015, publicat pe site-ul ziarului Națiunea, Țene afirmă că “Fiinţial românul e ortodox. <Omul carpato-danubiano-pontic> nu poate fi pe deplin român dacă este catolic, penticostal, reformat sau de altă religie.” În altele articole domnul Țene își declară admirația față de Mareșalul Ion Antonescu, condamnat pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii (mai 2012, Națiunea), sau definește cultele protestante ca „banda pocăiților” (februarie 2015, Națiunea).

Mihai Tociu, un alt candidat independent, este în aceeași situație. Nu numai că nu poate demonstra experiența sa în apărarea drepturilor omului, ba chiar își exprimă opinii discriminatorii fată de diverse grupuri minoritare. Tociu a scris pe blogul personal că își dorește „relocarea țiganilor din întreaga Europă într-un stat asiatic” întrucât romii „nu sunt doriți de niciunul dintre statele europene” Mai mult, domnul Tociu cere „reintroducerea pedepsei cu moartea” și compară în mod tendențios relațiile între persoanele de aceși sex cu poligamia și zoofilia, stigmatizând comunitatea LGBT. Considerăm că, prin discursul său public, cu unele aspecte care pot fi interpretate ca având tentă antisemită sau de intoleranţă la adresa minorităţilor şi străinilor, cu referiri în exces la etnie, dl. Tociu Mihai face dovada unei activităţi (publicistice) din care rezultă idei şi convingeri contrare valorilor pe care ar trebui să le apere şi promoveze într-o autoritate publică pentru combaterea discriminării.

„Potrivit OG 137/2000, una dintre condiţiile care trebuie întrunite cumulativ pentru numirea în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este ca persoana să aibă o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării. Considerăm că cei trei candidați contestați nu au făcut dovada unei activităţi recunoscute în domeniul apărării drepturilor omului şi combaterii discriminării, întrucât nu au depus dovezi în acest sens. Mai mult, prin discursul lor public, intolerant la adresa minorităților și străinilor, cu referiri în exces la etnie sau la apartenența religioasă, unii dintre candidați fac dovada unor activități (publicistice) din care rezultă idei și convingeri contrare valorilor pe care ar trebui să le apere și promoveze o autoritate publică pentru combaterea discriminării”, consideră Maria Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH.

“Viitorul Colegiu Director, în măsura în care își tratează mandatul cu responsabilitate, are datoria de a spori capacitatea instituțională și profesională a CNCD și nu de a o diminua. Vichi Stoican este o propunere scandaloasă a PNL. Nu numai că acest partid ignoră completamente propunerile venite dinspre societatea civilă, dar nominalizează o persoană cu competențe în șuruburi și cazane care urmează să înțeleagă și să aplice legea. Nici nu mai are rost să amintim performanțele apăsat discriminatorii ale candidaților Tociu și Țene, ale căror valori declarate contravin atât spiritului, cât și literei legii de combatere și prevenire a discriminării”, a declarat Florin Buhuceanu, director al Asociatiei ACCEPT.

**

Amintim că societatea civilă, prin Coaliția antidiscriminare și alte 17 organizații neguvernamentale, susține candidaturile a patru candidați care îndeplinesc criteriile legale pentru a ocupa câte un loc în Consiliul Director al CNCD. Găsiți aici informații despre candidații societății civile.

* Coaliția anti-discriminare este formată din nouă organizații non-guvernamentale care apără și promovează drepturile omului.

Organizațiile care sprijină contestarea celor trei candidaturi la Colegiul Director al CNCD:

1. Coaliția Anti-discriminare

2. Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO

3. Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE

4. Dizabnet

5. Asociația Funky Citizens

6. Asociația pentru Monitorizarea Presei ActiveWatch

7. Societatea Academică din România

8. Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS

9. Fundatia Alaturi de Voi Romania

10. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS

11. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități – CEDCD

12. Centrul European pentru Inițiative Publice – ECPI

13. Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen FILIA

14. Liga Pro Europa

15. Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe

16. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

17. Agenția Împreună

18. Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI

***

Despre proiect:

Sprijinirea unor candidaturi și monitorizarea transparenței procesului de selectare și desemnare a noilor membri CNCD fac parte dintr-un proiect mai amplu derulat începând din 2014 de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. În cadrul aceluiași proiect s-a reușit desemnarea unui membru și a unui supleant din partea societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI).

APADOR-CH cere demisia senatoarei discriminatoare Gabriela Vrânceanu Firea

19/11/2014/în Comunicate, Slider /de Rasista

Pentru că statutul de senator este incompatibil cu cel de discriminator, APADOR-CH solicită public demisia din funcție a doamnei Gabriela Vrânceanu Firea. Parlamentarul a fost sancționat astăzi, 19 noiembrie, de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru că a comis o faptă de discriminare prevăzută și sancționată de Ordonanța Guvernului nr. 37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Declarația senatoarei – „În toate statele civilizate, cei care doresc să ajungă preşedinţi provind din familii complete, sunt căsătoriţi, au copii, au nepoţi, au trecut prin toate etapele vieţii.” – a fost sancționată de CNCD cu avertisment.

APADOR-CH consideră că săvârșirea de fapte de discriminare este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, care presupune nu numai practicarea, ci și promovarea unui comportament și a unui limbaj care, printre altele, să nu discrimineze.

Împrejurarea că doamna senator Gabriela Vranceanu Firea a fost sancționată cu avertisment, iar nu cu amendă, pentru comiterea faptei de discriminare, nu are nicio relvanță cu privire la existența unei încălcări a legii care interzice discriminarea, încălcare reținută în sarcina sa de către autoritatea specializată în constatarea și sancționarea unor astfel de fapte.

Caracterul vădit al faptei de discriminare – săvârșite de doamna senator într-o campanie electorală, din poziția de purtător de cuvânt al unui partid politic – justifică solicitarea demisiei imediate a doamnei senator din aceasta funcție, chiar în condițiile în care hotărârea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate fi atacată în justiție.

Apelul societății civile către candidații la președinție

01/10/2014/în Comunicate /de Rasista

Campanie fără discriminare: Apelul societății civile pentru o campanie electorala lipsită de discurs politic discriminator

Anul electoral 2014, început cu alegerile pentru Parlamentul European și alegeri parțiale în unele circumscripții uninominale, continuă în luna noiembrie cu alegerile prezidențiale. Pe acest fond, există tentația adoptării de către competitorii electorali a unor teme populare, dar îndreptate împotriva drepturilor fundamentale, mergând de la stigmatizarea unor grupuri sociale până la incitarea la ură și violență. Încă de la începutul anului, societatea civilă, prin organizațiile semnatare, a făcut un apel la toate partidele și toți candidații independenți să evite tentația populismului.

Angajamentul la campanie fără discriminare a fost semnat de reprezentanții majorității partidelor înscrise în cursa electorală pentru Parlamentul European. Am constatat, în urma monitorizării campaniei, că toți semnatarii și-au respectat angajamentul și prin urmare am asistat la una dintre cele mai moderate campanii din istoria recentă a României, lipsită de incidente majore determinate de intoleranță sau incitare la ură.

La începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, reiterăm apelul la o campanie fără discriminare și solicităm tuturor candidaților:

1. Să nu utilizeze în discursul electoral și în realizarea materialelor de campanie mesaje, declarații și imagini care incită la ură și discriminare în baza rasei, culorii, naționalității, etniei, afilierii la un anumit grup social, convingerilor religioase, genului, vârstei, dizabilității, orientării sexuale, identității de gen, sau oricăror alte criterii de diferențiere.

2. Să utilizeze un limbaj care să promoveze incluziunea sociala, pentru a evita discriminarea și stigmatizarea unor persoane în baza criteriilor enumerate la punctul anterior.

3. Să respecte demnitatea persoanelor în cadrul comunicării electorale, indiferent de rasă, culoare, naționalitate, etnie, afiliere la un anumit grup social, convingeri religioase, gen, vârstă, dizabilități, orientare sexuala, identitate de gen, sau orice alte criterii de diferențiere.

4. Să nu utilizeze în discursul electoral și în realizarea materialelor de campanie mesaje, declarații și imagini care să inducă persoanelor ce fac parte din diferite grupuri minoritare un sentiment reciproc de neîncredere și ostilitate.

5. Să adopte măsuri disciplinare conforme cu propriul lor statut împotriva candidaților și membrilor de partid care încalcă prevederile enumerate la punctele 1-4, având în vedere și Carta Partidelor Europene pentru o Societate Lipsită de Rasism ce stabilește bune practici în campania electorală și în formularea discursului politic.

6. Să disemineze acest document către toți membrii de partid și către toate persoanele implicate în campania electorală.

Solicităm ca acest angajament să fie asumat nu numai de candidați, ci și de toți liderii și membrii partidului, de voluntarii implicați în campanie sau de personalul contractat în vederea campaniei.

Ca semnal pentru asumarea angajamentului, solicităm tuturor candidaților să îl publice pe pagina oficială de campanie și să facă o declarație publică explicită în acest sens.

Partidele și candidații care semnează angajamentul „Campanie fără discriminare” sunt rugați să ne notifice acest lucru. Persoane de contact:

Claudia Iordache – claudia.iordache@fundatia.ro

Ovidiu Voicu – ovidiu.voicu@fundatia.ro

Telefon: 0212121101; 0731037822

Organizații semnatare,

(lista rămâne deschisă)

Fundația pentru o societate deschisă

Asociația Accept

Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

ECPI – Centrul Euroregional pentru Initiative Publice

Asociația Miliția Spirituală

Asociația E-Civis

Asociația Front

Grupul pentru Democratie Participativa Plenum

Centrul pentru Inovare Publică

Asociația Mame pentru Mame

Asociatia E-Romnja

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Agenția de Dezvoltare Comunitara „Împreună”

Centrul FILIA

Centrul Rațiu pentru Democrație

Societatea Academică din România

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

Asociația Transcena

CENTRAS – Centrul de Asistență pentru Organizații Nonguvernamentale

Asociația Carusel

CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Expert Forum (EFOR)

Fundația Tineri pentru Tineri

Freedom House România

Coaliția antidiscriminare

17/06/2014/în Finalizate /de Rasista

APADOR-CH, în calitate de membră a Coaliției Antidiscriminare va implementa proiectul Acces la Justiție și Remedii Adecvate pentru Persoanele care sunt Victime ale Discriminării, coordonat de asociația ACCEPT și finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Scopul proiectului este creșterea accesului la justiție și oferirea de remedii active pentru persoanele expuse la discriminare.

Proiectul răspunde următoarelor probleme:
– Lipsa unor consecințe juridice semnificative care să descurajeze comiterea actelor de discriminare.
– Slaba informare a publicului cu privire la soluțiile existente pentru situaţiile de discriminare.
Pentru contracararea acestor probleme proiectul își propune următoarele obiective:
– Consolidarea capacităţii de advocacy a Coaliţiei Anti-Discriminare, în vederea creşterii accesului la justiţie şi remedii adecvate pentru persoanele vulnerabile în faţa discriminării.
– Dezvoltarea şi promovarea unor servicii, instrumente şi resurse informative care să permită creşterea accesului la justiţie a persoanelor afectate de discriminare.

Rolul APADOR-CH:
– Participă la întâlniri și discuții
– Feedback pe marginea unui ghid privind accesul la justiție a persoanelor discriminate
– Seminarii, training-uri și alte întâlniri la care trimite experți în domeniul libertății de exprimare
– Oferă consiliere juridică
– Preia cazuri strategice de persoane discriminate și le reprezintă în justiție.

Candidatul român la PE are emailul închis sau nu te afli în aria lui de interes

23/05/2014/în Alegeri europene 2014 /de APADOR-CH

În campania electorală pentru Parlamentul European am încercat să dialogăm cu principalii candidați, ca să aflăm care e poziția lor cu privire la drepturile omului, ce își propun în acest sens, dacă vor fi aleși, și cât de abordabili sunt.

De-a lungul campaniei am participat la mai multe întâlniri organizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă – al căror rezultat poate fi găsit aici – discuții la care cei câțiva candidați care au acceptat invitația la dialog și-au declarat generos deschiderea și susținerea față de preocupările societății civile, în special în domeniul drepturilor omului, ori s-au eschivat elegant, atunci când nu ne-au împărtășit punctele de vedere.

Relația politicianului cu emailul

Totuși, pentru că am vrut să obținem și un angajament în scris de la ei, cu privire la câteva chestiuni ce privesc drepturile omului și care sunt sau urmează să fie abordate de Parlamentul European, le-am trimis și câte un email cu întrebări punctuale.

Am selectat candidații cu șanse reale de a fi aleși și le-am trimis un chestionar cu întrebări ce abordează tematica drepturilor omului. Emailurile au fost transmise joi, 15 mai, la toate adresele disponibile aici (Date de contact eurocandidati). În total au fost abordați astfel 49 de candidați după cum urmează: 15 – Alianța PSD-UNPR-PC, 9 – PNL, 7 – PDL, 5 – PMP, câte 2 – UDMR, PPDD și PNȚCD, câte unul – Forța Civică, Noua republică și PRM, și patru independenți.

Aproape jumătate dintre chestionarele transmise au ajuns cu siguranță la adresanți – 24 de confirmări au sosit pe adresa de mail de pe care au fost trimise (office@apador.org). Șapte dintre cei care au primit mesajul l-au și deschis: Eduard Hellvig, Marian-Jean Marinescu, Ionel Sorin Moisă, Cristian Preda, Adina Vălean, Mihai Răzvan Ungureanu și Renate Weber.

Doar doi dintre candidați ne-au trimis până azi, 23 mai, răspunsuri la întrebările din chestionar:

[box type=”download”]Raspuns Renate Weber[/box]

și

[box type=”download”]Raspuns Mihai Razvan Ungureanu[/box]

Nu putem ști dacă ceilalți candidați care și-au deschis emailul au considerat că subiectele sunt neimportante sau nu au știut ce să răspundă la întrebări. Putem doar conchide că metoda electronică de comunicare nu este interesantă pentru majoritatea candidaților români, și că site-urile de promovare, conturile de socializare și adresele de email sunt probabil doar accesorii pe care echipele de campanie li le asociază ca să pară deschiși la dialog. Dar după cum se vede în practică, aceste căi de comunicare sunt închise.

Interesant că unul dintre candidații care au deschis emailul – Cristian Preda – participând la o întâlnire cu reprezentanți ai societății civile a dat asigurări că va fi întotdeauna deschis la comunicare și ne-a îndemnat să-i scriem pe adresa de email. Probabil acest îndemn o fi valabil doar după ce vor fi aleși și se vor fi instalat în fotoliile de europarlamentari.

Lipsa de interes a candidaților pentru comunicarea facilă, electronică, pune într-o lumină interesantă și dezbaterea stârnită în ultimele săptămâni exact în acel segment de populație care folosește și trăiește preponderent în acest mediu virtual de comunicare. A merge sau nu la vot a devenit întrebarea obsedantă, o lume întreagă fierbe pe tema asta, dar în acel mediu în care politicienii par a fi cel mai puțin activi: pe Internet.

O campanie ternă cu monologuri cuminți

Noi încheiem azi prima etapă din campania de informare „Deschide ochii înainte de a se închide urnele” menită să monitorizeze eventualele derapaje electorale și să-i învețe pe cetățeni să le sancționeze, reclamând declarațiile și manifestările rasiste, discursurile discriminatoare sau instigatoare la ură din politică. Am constatat cu plăcere că la europarlamentare nu a fost cazul să reclamăm vreun candidat în acest sens. Totuși, lipsa de hate speech în spațiul public electoral poate avea o explicație și în lipsa unor dezbateri mai aplicate. De fapt campania electorală a fost ternă, s-au evitat confruntările reale, de idei sau de persoane. Disputele și dialogurile au fost înlocuite cu monologurile „cuminți” care, la fel ca apele liniștite de la suprafața unui lac, pot ascunde surprize în adâncuri.

Monitorizarea rămâne deschisă cel puțin până la finalul anului, când vom avea și o campanie electorală pentru prezidențiale. Pe site-ul APADOR-CH veți găsi în continuare resurse utile, informații privitoare la procedurile de urmat pentru a reclama diversele derapaje ale politicienilor în discursul public.

APADOR-CH sprijină orice fel de implicare cetățenească în viața societății. Vă invităm să fiți activi pe 25 mai, în ziua alegerilor europene, dar nu numai. Schimbările pe care ni le dorim nu vin niciodată fără ca oamenii să le ceară în mod activ și constant punând presiune pe aleși. Să intrăm în aria de interes a oamenilor politici!

[box]Dacă vreți să știți unde puteți vota, găsiți aici un instrument eficient de căutare a secțiilor de vot.[/box]

[box]Dacă vreți să știți cum poate fi anulat un vot și cum se dă unul valabil, găsiți aici câteva instrucțiuni de ștampilare.[/box]

Cum faci o plângere la Avocatul Poporului

24/02/2014/în Drepturi Civile, Resurse Utile /de Rasista

Dacă aveți o problemă care ține de competența Avocatului Poporului, găsiți mai jos un model de plângere generală și adresa la care trebuie s-o trimiteți:

Avocatul Poporului

Str. Eugeniu Carada nr. 3

Sector 3 Bucureşti

Tel: 021-312 71 34 (dispecerat), 021-312 94 62 (centrala)

Pagină de Internet: www.avp.ro

Adresă de e-mail: avp@avp.ro

Model de cerere către Avocatul Poporului

1.Numele şi prenumele (cu majuscule) ……………………….. domiciliat în (reşedinţa ori altă adresă unde puteţi fi găsit) ……………… str. ………….. nr. ….. bl. ….. sc. ….. ap. ….. telefon ……………….

2. Data la care aţi luat cunoştintă despre încălcarea drepturilor dumneavoastră ………………………….

3. Prezentarea succintă a drepturilor şi libertăţilor încălcate: ……………………………………………………

4. Autoritatea administrativă sau funcţionarul public reclamat: …………………………………………………

5. Descrierea succintă a faptelor invocate, prin care vi s-au încălcat drepturile: ……………. (puteţi continua pe o altă pagină, pe care să o anexaţi la cerere)

6. Autorităţile publice care au fost sesizate anterior: ………………………………………………………………

7. Răspunsul primit şi motivele pentru care vă consideraţi în continuare nedreptăţit: ……………………..

8. În dovedirea celor afirmate depun următoarele acte (în copie, nu în original): …………………………..

9. Menţiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoreşti sau dacă a format obiectul unei judecăţi: …………..

10. Doresc ca toate informaţiile şi rezultatele acestei cereri să rămână confidenţiale:DA NU

11. Cererea este depusă o Personal o Prin mandatar

Data ……………

Semnătura …………………

Precum și un model de petiție ce trebuie formulat în caz de discriminare:

Petiție către Avocatul Poporului pentru discriminare

Către AVOCATUL POPORULUI

Subsemnatul/a……………………………. domiciliat/ă în ………, str………………, nr………, bloc…….., sc…………., et…………., ap………………….., sector/judet………

În temeiul Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, formulez prezenta PETIŢIE cu privire la încălcarea dreptului meu de a nu fi discriminat/ă, garantat prin art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Protocolul nr. 12 la această Convenţie, de către următoarea autoritate/următoarele autorităţi a/ale administraţiei publice:

………………………………………………..

Va solicit că, în urmă unei anchete proprii, să luaţi măsurile legle pentru înlăturarea ilegalităţilor constatate, repararea prejudiciilor pe care le-am suferit şi înlăturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încălcarea drepturilor mele de către administraţia publică.

De asemenea, solicit să mi se comunice modul de soluţionare a acestei petiţii.

MOTIVELE PETIŢIEI SUNT URMĂTOARELE:

……………….(descrierea cât mai detaliată a modului în care s-a produs instigarea la discriminare sau discriminarea, cu indicarea datei şi a personelor implicate, dacă sunt cunoscute)………..

Pot dovedi cele afirmate cu:

– următoarele înscrisuri/documente pe care le depun în fotocopie:

–

– depoziţiile următorilor martori, a căror audiere o solicit în cadrul anchetei proprii pe care o efectuaţi:

–

– înregistrare audio/video relevantă (de ex. înregistrarea unei emisiuni)

Dată,

Semnătură,

Cum faci o plângere la CNCD

24/02/2014/în Drepturi Civile, Resurse Utile /de Rasista

Dacă sunteți discriminat și vreți să faceți o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, aveți mai jos un model și adrea la care trebuie să trimiteți sesizarea:

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Piaţa Valter Mărăcineanu nr. 1-3

Sector 1 Bucureşti 010155

Tel: 021-312 65 79, fax: 021-312 65 78

Pagină de Internet: www.cncd.ro (se pot face şi sesizări on-line)

E-mail: support@cncd.ro

Model de cerere către CNCD

Către,

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

DOMNULE PREŞEDINTE,

Prin prezenta, subsemnatul(a) …………………………………………………………………………………, domiciliat(ă) în…………………………………………………………………………………………………………, formulez:

PETIȚIE

În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, formulez prezenţa PETIŢIE prin care solicit constatarea şi sancţionarea contravenției prevăzută de art. 15 din OG 137/2000 săvârşită la dată de…………………………… de către………………………………, domiciliat/a în ………, str………………, nr………, bloc…….., sc…………., et…………., ap………………….., sector/judeţ……….

Consider că prin fapta ce face obiectul acestei petiţii am fost discriminat/ă.

Vă solicit ca, pe lângă aplicarea amenzii contravenţionale, să dispuneţi obligarea părţii care a săvârşit fapta să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii prin care se constatată săvârşirea contravenţiei, precum şi orice măsură necesară pentru înlăturarea consecinţelor acestei fapte.

De asemenea, solicit să mi se comunice modul de soluţionare a acestei petiţii.

MOTIVELE PETIŢIEI SUNT URMĂTOARELE:

În fapt,……………….(descrierea cât mai detaliată a modului în care s-a produs instigarea la ura rasială sau naţională sau discriminarea, cu indicarea datei şi a personelor implicate, dacă sunt cunoscute; petentul/a trebuie să justifice susţinerea că a fost discriminat/a prin acea faptă; în lipsa justificării, petiţia poate fi respinsă.

În cazul petiţiei formulate de o ONG, trebuie dovedit că discriminarea se manifestă în domeniul ei de activitate şi că aduce atingere unei comunităţi/grup de persoane ori că aduce atingere unei persoane fizice şi această a cerut ONGului să formuleze acea petiţie) ………………….

…………………………………………………………………………………………..

În drept, faptele descrise se încadrează în prevederile art. 15 din OG 137/2000 (după caz, faptele se pot încadra şi în alte articole ale ordonanţei care prevăd contravenţii)

Pot dovedi cele afirmate cu:

-următoarele înscrisuri/documente pe care le depun în fotocopie, în 2 exemplare:

–

-depoziţiile următorilor martori, a căror audiere o solicit în cadrul procedurii de soluţionare a petiţiei:

–

-înregistrare audio/video relevanţă (de ex, înregistrarea unei emisiuni)

-date statistice (de la caz la caz, când există şi sunt relevante în cauza)

Dată, Semnătură,

DOMNULUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

NOTĂ

1. Dacă petiţia este formulată de o persoană juridică (ONG) sau vizează o persoană juridică, datele privind numele şi domiciliul vor fi înlocuite cu cele privind denumirea şi sediul. Se vor indică numele şi calitatea celui care reprezintă persoană juridică petenta.

2. Este suficient să se probeze doar existenţa unor fapte care permit a se presupune/prezumă că există o discriminare, directă sau indirectă, situaţie în care persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.