Arhiva tag-ul pentru: organizații neguvernamentale

Sunteți aici: / organizații neguvernamentale

Articole

Apelul societății civile către MJ, privind reorganizarea Registrului Național ONG

/în /de

APADOR-CH s-a alăturat apelului către Ministerul Justiției, făcut de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și o seamă de organizații neguvernamentale, pe tema reorganizării Registrului Național ONG.

Către: Domnul Stelian Ion, Ministrul Justiției

Domnul George – Bogdan Ilea, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

Domnul Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

București, 17 iunie 2021

Stimați domni,

Vă scriem în contextul anunțului dumneavoastră cu privire la intenția de a demara procesul de reorganizare a registrului unic al asociațiilor și fundațiilor, precum și a discuției pe care reprezentanții Ministerului Justiției au avut-o cu un grup de organizații neguvernamentale în data de 3 iunie 2021. Anticipăm că un asemenea proces nu se poate realiza fără implicarea activă a tuturor părților interesate și ne dorim să fim parte în procesul de analiză și decizie pe care îl inițiați.

Am înțeles că informațiile care ne-au fost puse la dispoziție până în acest moment sunt parte dintr-o etapă preliminară de reflecție asupra modului în care se va face această reorganizare și dorim să atragem atenția asupra unor aspecte pe care le considerăm relevante în continuarea acestui proces:

– Modificările succesive din ultimii ani ai OG 26/2000 (ne referim în special la modificările aduse în contextul transpunerii directivelor cu privire la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și la cele cuprinse în Legea 276/2020) au fost lipsite de un proces de reflecție sistematică cu privire la felul în care ne-am dori să modernizăm procesele de înregistrare, funcționare și dizolvare a ONG-urilor și au inclus prea puțin sau deloc perspectiva acestora. Unele dintre aceste modificări au crescut în mod nepermis povara administrativă a ONG-urilor sau au creat confuzii în rândul practicienilor în drept.

– În practică, există diferențe de înțelegere și funcționalitate între ceea ce OG 26/2000 numește Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial sau Registrul național care are strict rolul de realizare a evidenței centralizate a asociațiilor, fundațiilor și federațiilor din România și Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa instanțelor (denumit registru special în Ordinul 954/2000). Cel mai probabil, digitalizarea fiecăruia dintre ele se poate realiza în mod independent, dar simplificarea modului de înființare și funcționare a unei ONG nu poate fi realizată în lipsa unei abordări a amândurora.

În practică, întâlnim confuzie atât în cazul unor autorități și instituții publice, cât și a unor persoane juridice de drept privat care au un rol activ în sistemul de funcționare a organizațiilor societății civile (de exemplu, instituții financiar bancare sau donatori). Lipsa de corelare corectă și la timp a informațiilor dintre cele doua nivele conduce deseori la o raportare greșită a terților exclusiv la informațiile din Registrul național, în timp ce referința corectă ar trebui să fie informațiile din registrele speciale, dar care sunt prea puțin accesibile. Există situații imposibile în practică în care informațiile înscrise în registrul special sunt înregistrate parțial sau deloc în registrul național, iar organizațiile și terții cu care acestea intră în relații juridice au dificultăți de apreciere a efectelor constitutive sau de opozabilitate a unor acte juridice.

– Modificarea semnificativă a cadrului de înființare și funcționare a ONG-urilor presupune o analiză serioasă și minuțioasă a opțiunilor de legiferare, iar modernizarea acestui cadru trebuie să includă, obligatoriu, menținerea unui sistem de garanții a exercitării depline a libertății de asociere, care acum este asigurat prin prezența judecătorului. Este important să ne aliniem exigențelor de rapiditate și simplificare a operațiunilor caracteristice societăților competitive, dar fără a ignora posibilitatea unor derapaje de autoritate și decizii discreționare care pot amenința existența unor ONG-uri critice sau care deservesc categorii de persoane cu vulnerabilitate crescută în societate. Oricare ar fi opțiunea de simplificare a cadrului de operare a ONG-urilor, aceasta trebuie să fie construită cu considerarea rolului judecătorului și existența unui mecanism puternic de garantare a unei independențe reale a sectorului ONG față de orice interes politic sau derapaj administrativ.

– Ca orice proces de digitizare, și îmbunătățirea Registrului național trebuie obligatoriu să includă problematica interoperabilității, astfel încât să contribuie la reale servicii de e-guvernare. Astfel:

Ministerul Justiției ar trebui să se asigure de includerea explicită a Registrului național ONG în prevederile din Cadrul Național de Interoperabilitate (HG 980/2017) și în măsurile post-adoptare ale Politicii publice în domeniul e-guvernării, adoptată de Guvern în 3 iunie 2021;

Trebuie asigurată interoperabilitatea cu sistemele informatice ala ANAF, inclusiv Spațiul Privat Virtual, astfel încât să existe o cale clară către un punct unic de contact pentru e-guvernare;

Registrul trebuie să ofere facilități de acces programatic pentru terțe părți în îndeplinirea unor obligații legale, spre exemplu autorități publice locale în procesul de validare a acordării unor subvenții, granturi sau contracte, sau instituții financiare în relație cu identificarea beneficiarilor reali;

Registrul trebuie să asigure exportul automat de date către portalul național de date deschise, data.gov.ro, conform prevederilor OUG 41/2016 și Directivei (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (în curs de transpunere).

– Indiferent de autoritatea care îl găzduiește, Registrul național trebuie să asigure accesul gratuit la serviciile oferite și acces liber la setul complet de date (ceea ce nu se întâmplă în cazul ONRC).

– Apariția OG 26 a fost considerată un progres în anul 2000, iar 20 de ani mai târziu se cuvine să-i evaluăm adecvarea față de realitățile momentului. Funcționarea organizațiilor neguvernamentale nu se rezumă numai la procedura de înființare, respectiv dizolvare, ci include și:

  • aspecte cu privire la adecvarea prevederilor sale cu privire la desfășurarea de activități economice în contextul creșterii sectorului de economie socială,
  • clarificarea modului în care se iau decizii prin proceduri de la distanță într-o perioadă a digitalizării,
  • reașezarea modului în care este gândită calitatea de membru (cum se dobândește această calitate, de la ce vârstă poate fi dobândită) în condițiile unei nevoi vădite de creștere a cetățeniei active,
  • reanalizarea instituției utilității publice.

Venim către dumneavoastră cu solicitarea de a continua consultarea într-o formulă de grupuri de lucru comune care să lucreze într-un orizont de timp adecvat unei analize în profunzime a aspectelor menționate mai sus.

Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru cooperare și sperăm să avem un dialog fructuos pe această temă.

Persoană de contact: Simona Constantinescu, 0752.444.306 sau simona.constantinescu@fdsc.ro.

Susțin acest punct de vedere:

APADOR-CH

Asociatia One World Romania

Asociatia pentru Tehnologie si Internet

Asociatia Rudezis

Asociatia Techsoup

Asociația Help Autism

Asociația Mediawise Society

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația Română de Consiliere și Sprijin

Asociația Samas

Centrul de Resurse Juridice

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Legislație Nonprofit

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Expert Forum

FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Fundatia Civitas – Odorheiu Secuiesc

Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Cluj

Fundatia pentru Parteneriat

Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi

Fundația Comunitară București

Fundația Hospice Casa Speranței

Fundația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale

Fundația Sensiblu

Funky Citizens

Salvati Copiii România

Societatea Academică din România

Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist – FEDRA (19 organizații membre)

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (64 organizații membre)

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (44 organizații membre)

Rețeaua organizațiilor în autism ROTSA (86 organizații membre)

Propunerile APADOR-CH, adoptate de Parlament pentru simplificarea vieții ONG-urilor

/în , /de

Am scos avocatul și notarul din circuitul birocratic al avizării actelor asociațiilor și fundațiilor. Legea adoptată și de Camera Deputaților urmează să fie promulgată de președinte.

Salutăm adoptarea de către Camera Deputaților a legii care modifică Ordonanța 26/2000, privind asociațiile și fundațiile, prin care sunt simplificate procedurile birocratice care îngreunau viața ONG-urilor. Modificările adoptate se bazează și pe propunerile transmise de APADOR-CH în iulie 2020, prin care ceream eliminarea notarului și a avocatului din procedurile de dobândire a personalității juridice, precum și din cele de modificare a actelor constitutive ale unei organizații. Propunerile APADOR-CH au fost preluate în mai multe amendamente făcute de deputații USR și PSD Claudiu Năsui și Andrei Pop, la articolele 6 și 33 ale Ordonanței.  Conform amendamentelor admise de Comisia Juridică și adoptate de parlamentari, membrii unei asociații pot încheia sau modifica statutul prin act sub semnătură privată, fără să mai fie nevoie de prezența unui avocat sau a unui notar la adunările membrilor. Actele depuse ulterior la judecătorii pot fi certificate de persoana desemnată în acest sens de către Adunarea generală a membrilor unei asociații.

vechea formă a articolului 6:

Art.6. – (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, membrii asociaţi încheie statutul asociaţiei; în formă autentică sau atestată de avocat.

Noua formă a articolului 6:

(1) În vederea dobândirii personalității juridice, membrii asociați încheie statutul asociației, prin act sub semnătură privată.

Completarea articolului 33, propusă de APADOR-CH, adoptată de parlamentari:

(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director. Hotărârile se depun în copie certificată pentru conformitate cu originalul de persoana sau persoanele împuternicite prin hotărârea adunării generale sau, după caz, a consiliului director să desfășoare procedura de înregistrare a modificării.”

Printre modificările aduse de noua lege, ce urmează să fie promulgată de președinte, se mai numără și posibilitatea desfășurării online a adunărilor generale ale organizațiilor, o propunere făcută și de APADOR-CH.

Printre amendamentele respinse se numără și propunerea unui parlamentar liberal care dorea traducerea în limba română a tuturor denumirilor organizațiilor făcute într-o limbă străină, inițiativă despre care de asemenea APADOR-CH a atras atenția că este discriminatorie, dat fiind că prevedea exceptarea de la regulă a asociațiilor sportive.

Actuala formă a legii, care modifică OG 26/2000 și contribuie la debirocratizarea vieții asociative în România, oricât de normală ar părea, este rezultatul unei munci de lămurire duse de aproape doi ani, de sectorul ONG, cu politicienii. Pentru ca aceste prevederi să prindă viață a fost nevoie de sute de ore de dezbateri, advocacy și proteste din partea organizațiilor neguvernamentale, care în mod normal ar fi trebuit să-și vadă de obiectul lor de activitate și să facă lucruri folositoare pentru societate, nu să piardă timpul ca să convingă politicienii că ONG-urile nu sunt „agenturi străine” și nici dușmanii poporului.

Iată o listă a demersurilor și apelurilor făcute de APADOR-CH în acest sens, numai în ultimii doi ani:

Iunie 2018 – Guvernul combate terorismul plimbând hârtii cu sute de mii de CNP-uri între ONG-uri și ministere

Noiembrie 2018 – 129 de ONG-uri îi cer președintelui să nu promulge legea care le va bloca activitatea

Iunie 2019 – Prevederi anti-ONG, aprobate de Comisia juridică a Senatului

Ianuarie 20202 – ONG-urile, între dizolvare și dosar penal din cauza unei legi ambigue

Iunie 2020 – Asociațiile sportive, favorizate la denumire în Senat

Iulie 2020 – APADOR-CH susține debirocratizarea și digitalizarea interacțiunii ONG-urilor cu statul

Iulie 2020 – Combaterea spălării banilor în România – începută târziu și făcută prost

Iulie 2020 – Statul face legi proaste pe care nu știe cum să le aplice, dar te amendează dacă nu le respecți – cazul spălării banilor

Iulie 2020 – Propuneri pentru simplificarea vieții asociative

August 2020 – Cum au rămas ONG-urile singurele entități bănuite că spală bani în România

Guvernul instituie controalele discreționare la adresa ONG-urilor

/în , , /de

APADOR-CH îi cere Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională Ordonanța 18/2018 prin care Guvernul își creează un instrument de hărțuire a ONG-urilor, pretextând că le controlează dacă cheltuiesc banii primiți de la cetățeni în scopul pentru care au fost create. În realitate, orice entitate are dreptul legal de a cheltui sumele încasate cum consideră de cuviință pentru buna funcționare, asta incluzând plata facturilor sau achiziția de materiale igienico-sanitare.

Prin articolul II al Ordonanței 18/2018, Ministerul Finanțelor Publice este abilitat să controleze „modul de respectare a utilizării fondurilor primite de beneficiarii sumelor redirecţionate în baza titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul pentru care au fost înfiinţaţi sau funcţionează”.

Această reglementare este neclară, imprevizibilă, lacunară și creează un paralelism cu alte reglementări legale, respectiv chiar cu titlul IV din Codul fiscal, ceea ce deschide calea unor șicane și abuzuri ale organelor de inspecție fiscală asupra acelor organizații mai vocale care critică acțiunile guvernului.

Codul fiscal prevede posibilitatea contribuabililor de a dispune, în declarațiile lor fiscale, redirecționarea a 2% sau 3,5% din impozitul pe venit pentru „susţinerea unor entităţi nonprofit”, nu pentru „susţinerea activităţii unor entităţi nonprofit”. Asta înseamnă că sumele redirecţionate pot fi folosite pentru orice cheltuieli ale acelei entităţi, de exemplu, şi pentru cheltuieli administrative, chiar dacă ele nu sunt direct legate de scopul pentru care a fost înfiinţată sau funcţionează entitatea. Singura verificare pe care statul o poate face cu privire la aceşti beneficiari este dacă ei sunt înfiinţaţi potrivit legii şi dacă funcţionează potrivit legii. Codul fiscal nu prevede şi o verificare cu privire la destinaţia concretă pe care a avut-o suma primită prin redirecţionare, asta ţinând exclusiv de aprecierea acelei entităţi care a primit sprijinul.

Spre exemplu, pentru a funcţiona potrivit scopului său, o organizație trebuie, în primul rând, să existe. Pentru asta sunt necesare cheltuieli de natură administrativă (plata utilităţilor, achiziţionarea de consumabile, inclusiv de materiale sanitare etc). Reglementarea din art. II din OG 18/2018, prin lipsa sa de claritate, precizie şi previzibilitate, nu permite stabilirea clară a regimului acestei categorii de cheltuieli, care sunt foarte importante pentru existenţa unei organizații. De exemplu, cheltuielile cu plata luminii, a apei, nu ţin direct de scopul pentru care o entitate a fost înfiinţată şi funcţionează, dar fără aceste plăţi funcţionarea entităţii nu va fi practic posibilă. Legea, redactată deficitar, lacunar, nu permite tragerea unei concluzii în legătură cu regimul acestor cheltuieli. Şi este inacceptabil ca, din cauza lacunelor legii, regimul cheltuielilor să fie stabilit de inspectorul financiar, după bunul său plac.

În mod logic, pentru a putea stabili dacă o organizație a cheltuit o sumă în scopul pentru care a fost înfiinţată şi funcţionează, inspectorul financiar va stabili, mai întâi, care este scopul înfiinţării şi funcţionarii acelei entităţi. Cu alte cuvinte, OG 18/2018 îl desemnează pe inspectorul financiar drept persoana care desluşeşte şi stabileşte care este scopul pentru care o entitate (ONG) a fost înfiinţată şi care este scopul pentru care o entitate (ONG) funcţionează. Se pune atunci întrebarea ce rol mai are structura de conducere a entității (de exemplu, adunarea generală) la stabilirea scopului înfiinţării şi funcţionarii acelei entităţi, atâta vreme cât scopul pentru care a fost înfiinţată şi funcţionează acea entitate va fi stabilit de către un inspector financiar din cadrul unui minister.

Punerea în primejdie reală a activităţii ONG-urilor prin adoptarea unei reglementări lacunare, care nu are calitatea cerută pentru o lege şi care, din această cauză, permite abuzuri din partea guvernului încalcă, de asemenea, principiul potrivit căruia România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, principiu consacrat prin art.1 alin. 3 din Constituție.

APADOR-CH a cerut astăzi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională privind excepția de neconstituționalitate a articolului II din OG 18/2018. Una dintre cerințele principiului respectării legilor se referă la calitatea actelor normative, în sensul că orice act normativ, pentru a putea fi respectat, trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, respectiv să fie clar, precis și previzibil. Singurul lucru clar în legătură cu articolul II din OG 18/2018 este că prin acesta Guvernul instituie controalele discreționare la adresa ONG-urilor incomode.

Citiți scrisoarea adresată Avocatului Poporului

Coaliția pentru încurajarea participării publice

/în /de

Contracararea reducerii spațiului de manifestare civică, o coaliție formată cu sprijinul Civitates

În 2018, împreună cu CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică și ActiveWatch, am pus bazele unui grup de ONG-uri și activiști, pentru a găsi soluții de contracarare a diverselor tentative de reducere a spațiului de manifestare civică. Fie că e vorba despre declarații, etichete sau proiecte de legi controversate, toate acțiunile venite în ultimii ani în special din partea politicienilor sau a autorităților au avut ca efect o deteriorare a imaginii sectorului ONG și o intimidare a organizațiilor și activiștilor mai vocali.

Grupul astfel constituit numără 17 ONG-uri și reprezintă o structură deschisă care va colabora și cu alți activiști sau organizații pentru atingerea obiectivelor comune. În 2018 au avut loc câteva întâlniri ale grupului la care s-au discutat diverse  acțiuni colective pentru contracararea unor realități cu care sectorul se confruntă acut în ultima perioadă: stigmatizarea ONG-urilor și intimidarea activiștilor, modificări legislative care îngrădesc libertatea de asociere prin impunerea unor obligații birocratic împovărătoare pentru ONG-uri și penalizarea excesivă a celor care nu se conformează, limitarea libertății de exprimare prin reprimarea protestelor publice etc.

Obictivele noii coaliții vizează:

  1. Comunicarea impactului pe care sectorul neguvernamental îl are asupra societății.

– Explicarea noțiunilor de „câine de pază”, de drepturi civile, de advocacy și promovarea rolului activismului;

– Consolidarea solidarități între activiști;

– Îmbunătățirea imaginii sectorului ONG;

– Educarea publicului despre rolul ONG-urilor civice și activismul.

  1. Dezvoltarea și susținerea mecanismelor de solidaritate între ONG-uri.

Sprijinul va varia de la asistență juridică la reacții publice de solidaritate cu cei afectați. Accesul la know-how și resurse privind reglementările și cerințele de conformitate va fi, de asemenea, oferit.

  1. Campanii de advocacy pentru prevenirea deteriorării legislației relevante

Cu accent pe legile privind libertatea de întrunire și exprimare, înregistrarea și funcționarea ONG-urilor, participarea la procesul de luare a deciziilor.

Finanțarea pentru activitățile derulate în cadrul acestei coaliții este oferită de Civitates, în cadrul Network of European Fundations.

Acțiuni în cadrul proiectului

Contestarea unei amenzi pentru tulburarea liniștii judecătorilor – asistență juridică pro-bono

Propunerile APADOR-CH de modificare a Legii 60/1991 – privind regimul adunărilor publice

 

 

 

Cerem PSD să-și asume poziția în privința soartei sectorului neguvernamental

/în , /de

Proiectul de lege inițiat de parlamentarii PSD Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae, prin care se dorește o „transparentizare” prin desființare a sectorului neguvernamental, a trecut tacit de Senat în această săptămână, în pofida numeroaselor proteste pe care mai multe organizații ale societății civile le-au făcut în ultimul an, și în ciuda faptului că proiectul a primit aviz negativ de la Guvern.

Întrucât trecerea de Senat a amintitului proiect a fost posibilă printr-o mișcare cel puțin bizară a coaliției de guvernare – parlamentarii PSD și ALDE au părăsit sala de plen înainte de discutarea legii – am adresat această scrisoare deschisă conducerii PSD, pentru a cere o poziție clară în privința viitorului sectorului neguvernamental. Dacă tot dorește transparență, PSD ar trebui să își exprime la fel de la vedere intențiile.

***

Vă amintim că printre propunerile celor doi inițiatori se prevede că organizațiile neguvernamentale vor fi obligate, sub sancțiunea desființării în 30 de zile, să își publice în Monitorul oficial, de două ori pe an, veniturile și cheltuielile, cu evidențierea distinctă a persoanelor care aduc respectivele venituri și a activităților care le generează.

Citiți expunerea de motive a propunerii

Citiți propunerile de modificare a OG 26/2000

*sursa foto – plenul Senatului în momentul votului pe proiect 

Scrisoarea organizațiilor neguvernamentale cătrePSD

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE CONDUCEREA PSD

Către Președintele PSD, domnul Liviu Dragnea

Către Biroul Permanent Național PSD

 

Domnule președinte Liviu Dragnea, domnilor lideri ai PSD,

Senatul României a adoptat în 21 noiembrie 2017, in procedură de urgență,  o propunere legislativă referitoare la modificări ale  Ordonanței 26/2000 cu privire la asociații și fundații[1]. În numele transparenţei, textul propunerii stabileşte că orice ONG trebuie să publice de două ori pe an, în Monitorul Oficial, o declaraţie de venituri şi cheltuieli care să includă distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv, precum si valoarea acestuia. Sancţiunea nepublicării acestei declaraţii este dizolvarea de drept a asociaţiei sau fundaţiei.

Vă atragem atenţia că, în numele unui principiu drept, al transparenţei, în care credem, asistăm în fapt la o construcţie strâmbă, periculoasă pentru funcţionarea sectorului neguvernamental prin:

  • Mutarea responsabilităţii de a gestiona fondurile publice în mod transparent de la autorităţile şi instituţiile publice către entităţi private: autoritățile deţin deja, în acest moment şi potrivit cadrului legislativ actual, toate instrumentele necesare pentru a se asigura ca resursele publice sunt administrate în mod responsabil. Oare informaţiile despre accesul la resurse publice nu există deja în registrele autorităţilor şi instituţiilor publice? Care este obstacolul pentru care aceste informaţii nu sunt utilizate?
  • Colectarea de informaţii cu caracter personal despre persoanele fizice donatoare: dincolo de incertitudinea modului în care ar putea fi folosite aceste date, este o măsură excesivă prin costurile şi birocraţia asociate si, cel mai grav, o măsură de descurajare a comportamentului filantropic  al cetăţenilor. Oare cum ar putea o organizaţie care organizează campanii de strângere de fonduri pentru copiii bolnavi de cancer şi părinţii lor, care reuşeşte cu greu să furnizeze nişte servicii care lipsesc cu desăvârşire din oferta instituţiilor publice, să publice numele a mii sau zeci de mii de donatori individuali?
  • Introducerea unei situaţii de discriminare între persoanele juridice plătitoare de taxe şi impozite ale acestei ţări: asociaţiile şi fundaţiile, la fel ca oricare altă persoană juridică, se supun și în prezent legilor contabilităţii, depun declaraţii şi situaţii financiare, se supun aceloraşi legi de raportare şi control ca toate celelalte forme juridice din România.
  • Introducerea unei sancţiuni inexplicabile de dizolvare în cazul nedepunerii acestei declaraţii: există o disproporţie enormă între faptă şi sancţiune. Cui foloseşte această dizolvare?

Aceeași propunere legislativă introduce și limitarea libertății de exprimare a orgazizațiilor de utilitate publică. Sub motivul just de a interzice acestor organizații angajarea în activități politice, formularea ambiguă a textului crează posibilitatea decăderii din calitatea de „utilitate publică” dacă organizația desfășoară „campanii de…opoziție față de un partid politic sau un candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit sau ales”. O astfel de prevedere poate să blocheze, de exemplu, critica adresată de o organizație unei inițiative legislative precum este cea pe care o discutăm aici, acum. Oare ar mai avea curajul o astfel de organizație să semneze această scrisoare?

Guvernul României a dat aviz negativ acestei propuneri de act normativ. Plecarea senatorilor PSD şi ALDE din şedinţa de plen a Senatului atunci cand trebuia dezbătută această propunere legislativă este oare un semn ca cele două partide nu o susţin?

Vă solicităm pe această cale, domnule Dragnea, ca, în loc de aprobări tacite cu efecte periculoase asupra funcționării societății civile, să vă asumați o poziție clară faţă de această propunere legislativă și să o comunicaţi public.

Credem ca oprirea imediată a modificărilor OG 26/2000, precum şi asumarea unei poziții clare și favorabile cu privire la rolul societății civile independente din România, inclusiv la adresa organizațiilor critice sunt utile pentru delimitarea României actuale de România dinainte de 1989.

SEMNATARI

Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)

Federatia Fundatiilor Comunitare

Organizatia Salvati Copiii Romania

RISE Romania –  Reteaua romana a intreprinderilor sociale de insertie

Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare (FOND)

Dizabnet – Federația prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități

Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Protectia Copilului (FONPC)

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)

Fundatia pentru SMURD

Centrul pentru Resurse Juridice

Fundatia Comunitara Oradea

Fundatia Estuar

TERRA Mileniul III

Asociatia pentru Relatii Comunitare

Centrul pentru Inovare Publica

Centrul pentru Jurnalism Independent

ActiveWtach

Fundatia Dezvoltarea Popoarelor

Organizatia Umanitara Concordia

CARITAS Campulung

Fundatia Comunitara Brasov

Fundatia Comunitara Sibiu

Fundatia Comunitara Bucuresti

Fundatia Comunitara Oradea

Asociația Greenitiative

Centrul pentru Legislatie Nonprofit

APADOR – CH

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Fundatia Comunitara Prahova

Centru de Resurse pentru Participare Publica

Fundația Agenția Impreuna

Fundatia Comunitara Alba

Asociatia Pro Democratia

Fundatia PACT

Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi

Let’s Do It, Romania!

MagiCAMP

Institutul pentru Politici Publice

Fundatia pentru Parteneriat

Fundatia Comunitara Galati

HOSPICE Casa Sperantei

Fundația Comunitară Iași

Fundația Regen

Fundatia Comunitara Fagaras

Opportunity Associates Romania

Greenpeace CEE Romania

Asociația Help Autism

Fundatia United Way

Asociația Funky Citizens

Asociatia MaiMultVerde

Fundatia Alaturi de Voi

Militia Spirituala

Techsoup

Young Initiative

Fundatia Comunitara Cluj

Fundatia Comunitara Timisoara

Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual

Roma Education Fund Romania

Fundatia Comunitara Odorheiul Secuiesc

Expert Forum

Fundației Interat TRIADE

Societatea Academica din Romania (SAR)

Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania

[1] Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Nr. înregistrare Senat L140/2017, inițiată de Şerban Nicolae – senator PSD; Liviu Ioan Adrian Pleşoianu – deputat PSD.

PSD vrea să transparentizeze urgent ONG-urile sau să le desființeze

/în , , /de

Într-o inițiativă legislativă aflată în procedură de urgență în Senat, parlamentarii PSD Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae propun câteva modificări importante la Ordonanța 26/2000, care reglementează activitatea organizațiilor și fundațiilor. Printre modificările propuse de cei doi inițiatori se prevede că organizațiile neguvernamentale vor fi obligate, sub sancțiunea desființării în 30 de zile, să își publice în Monitorul oficial, de două ori pe an, veniturile și cheltuielile, cu evidențierea distinctă a persoanelor care aduc respectivele venituri și a activităților care le generează.

Citiți expunerea de motive a propunerii

Citiți propunerile de modificare a OG 26/2000

Împreună cu mai multe organizații, APADOR-CH a semnat o scrisoare de protest adresată Parlamentului și Guvernului, cerându-le să dea dovadă de transparența pe care o pretind de la sectorul neguvernamental și să organizeze dezbateri publice înainte de a opera astfel de modificări legislative. Pe lângă faptul că unele dintre afirmațiile din expunerea de motive sunt eronate, considerăm că impunerea unor sarcini suplimentare și inutile ONG-urilor, care oricum au aceleași obligații fiscale ca și celelalte entități private din țară, este o povară administrativă inutilă și un mijloc de control politic asupra sectorului neguvernamental.

La fel e grav ni se pare faptul că Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social a organizat în ultimele luni câteva dezbateri cu ONG-urile, chiar pe tema modificărilor cerute de unele organizații la OG 26/2000, totuși la niciuna dintre întâlniri nu s-a discutat și despre propunerile PSD, deși Senatul ceruse un punct de vedere de la Guvern pentru ele.

Aceasta nu este singura inițiativă legislativă a actualei guvernări, ce vizează funcționarea sectorului neguvernamental. Pe site-ul Ministerului justiției se află în dezbatere publică un proiect de lege privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit . În timpul campaniei electorale din 2016, dar și în timpul protestelor de amploare din iarna acestui an au existat poziții publice ale unor politicieni care insinuau interese oculte ale ONG-urilor în „destabilizarea țării”. Iar unele dintre modificările legislative aflate în discuție par inspirate din modele adoptate recent în țări vecine precum Ungaria sau Rusia.

Scrisoarea către parlamentari și guvern

Către:

Președintele PSD, Președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea

Președintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu

Primul Ministru, domnul Sorin Grindeanu

Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, domnul Gabriel Petrea

Spre știință: Deputatul PSD, domnul Liviu Pleșoianu

Ref: L140/2017 din 21.03.2017 – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii

Stimați demnitari,

Constatăm cu profundă îngrijorare cum discursul cu privire la organizațiile neguvernamentale din campaniile electorale din 2016 începe să se concretizeze legislativ într-o prigoană a societății civile din România. Am luat act că, sub pretenția creșterii transparenței, propunerea deputatului Pleșoianu de a modifica legislația esențială funcționarii ONG-urilor din România impune poveri administrative inutile și pârghii de control politic al organizațiilor neguvernamentale. Singurele efecte certe ale acestor propuneri de modificare sunt creșterea controlului statului asupra ONG-urilor care funcționează legal în România și descurajarea cetățenilor de la a se mai asocia in organizații neguvernamentale. Menționăm în acest sens cel puțin că modificările propuse:

  • Impun organizațiilor un tratament profund discriminator în raport cu restul entităților de drept privat din țară, prin obligativitiatea raportării bianuale în Monitorul Oficial a tuturor surselor de venit și a cheltuielilor, sub amenințarea dizolvării în 30 de zile. Organizațiile neguvernamentale deja sunt supuse acelorași obligații de raportare și acelorași criterii de verificare în raport cu autoritățile fiscale;
  • Instituie în premieră instrumente de cenzură a criticilor pe care organizațiile le aduc uneori politicienilor și aleșilor publici, prin interdicția organizațiilor de utilitate publică de a derula “campanii de […] opoziție față de un partid politic sau candidat pentru o funcție publică, în care poate fi numit sau ales”, o exprimare nefericită care poate duce la interpretări abuzive.

Pe de altă parte, este regretabil faptul că expunerea de motive a iniţiatorului se bazează pe o afirmaţie eronată, pe care o întâlnim din ce în ce mai des în spaţiul public, anume că asociaţiile sau fundaţiile de utilitate publică au acces la resurse financiare bugetare în virtutea acestei utilităţi publice. Reamintim că art.41, lit.b) din OG 26/2000 a fost abrogat prin Legea 246/2005, la iniţiativa unei părți a organizaţiilor semnatare. Temeiul care a stat la baza acestei abrogări este acela că fondurile publice trebuie acordate pe bază de competiţie deschisă de proiecte, şi nu în virtutea unui statut anume.

Având în vedere că propunerea acestor modificări pretinde să aibă la bază transparența, vă solicităm organizarea unei dezbateri publice reale cu privire la această propunere legislativă, mai degrabă decât dezbaterea în procedură de urgență solicitată în Senat. Considerăm ironic și contraproductiv înțelesul dezbaterii publice utilizat de Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, care a organizat nu mai puțin de șase întâlniri cu ONG-urile (doar în București, în plus față de altele organizate în țară) despre dorințele acestora din urmă cu privire la modificarile OG 26 , în perioada 11 aprilie – 19 mai 2017. Cu toate acestea, în niciuna dintre întâlniri, ministerul nu a cerut opinia participanților cu privire la modificările propuse de PSD, prin intermediul domnului Pleșoianu, deși Senatul a solicitiat avizul Guvernului pe aceste modificări, încă din 28 martie 2017.

Stimați demnitari,

Ne aflăm la un moment de cotitură. Autoritățile României trebuie să decidă dacă, în raport cu societatea civilă, se alătură principiilor care au fundamentat și întrețin funcționarea Uniunii Europene sau, din contră, se raliază guvernării de tip rusesc ori ungar, prin care ONG-urile sunt aruncate într-o situație de dizidență.

Așteptând cu real interes decizia dumneavoastră,

 

Semnatari:

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

ActiveWatch

APADOR-CH, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki

Asociația pentru Relații Comunitare

Centrul de Resurse Juridice

Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Legislație Non-Profit

CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică

Expert Forum

Federația Asociațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități (10 organizații membre)

FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (27 organizatii membre)

Fundația Alături de Voi România

Fundația pentru Parteneriat

Funky Citizens

Institutul pentru Politici Publice

Răspunsul primit de la Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social la această scrisoare

 

În ultimii zece ani, România a fost guvernată cu câte o ordonanță la 60 de ore

/în , /de

APADOR-CH și mai multe organizații membre ale Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești i-au cerut azi Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională recenta megaordonanță a Guvernului Ponta, nr. 41/2015, prin care se urmărește schimbarea mai multor legi din diferite domenii. Motivul este acela că ordonanța încalcă articolul 115 din Constituţie, adică nu este motivată de vreo situație extraordinară care să justifice înlocuirea Parlamentului, ca putere legiuitoare, de către Guvern (putere executivă).

În mod normal, Guvernul trebuie să sesizeze Parlamentul cu un pachet de proiecte de lege, atunci când dorește modificarea mai multor acte normative, cum este cazul Ordonanței 41/2015 care se referă la un mozaic de chestiuni legate de: învăţământ, construcţii (autorizare lucrări), certificate de atestare, arbitraj internaţional, creşteri salariale, proiecte finanţate din fonduri externe, dizolvarea autorităţilor deliberative, suspendarea primarilor, reorganizarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF, neobţinerea titlului de doctor etc.

Această metodă, de a amesteca într-un singur act normativ numeroase reglementări din domenii diferite, continuă linia unei practici guvernamentale lipsite de onestitate, care a debutat prin „multilaterala” OUG nr. 2/2015, ordonanţă prin care au fost modificate zeci de acte normative, fără legătură între ele şi fără justificarea unei situaţii extraordinare reale.

Lipsa de onestitate a Guvernului rezultă în mod vădit din încercarea de a masca numărul foarte mare de legi pe care le modifică pe calea ordonanţelor de urgenţă, prin compactarea modificărilor a numeroase legi într-o singură ordonanţă, astfel că, în mod artificial şi mincinos, numărul ordonanţelor de urgenţă emise într-un an va apărea ca fiind în scădere.

Din păcate, deşi a fost sesizat şi cu privire la neconstituţionalitatea OUG nr. 2/2015, Avocatul Poporului nu a atacat acea ordonanţă de urgenţă la Curtea Constituţională, pe motiv că numai lipsa urgenței nu ar face-o neconstituțională (citiți aici sesizarea APADOR-CH și răspunsul AVP)

Acesta nu este primul demers de acest fel al societății civile către Avocatul Poporului. Instituția a mai fost sesizată în numeroase rânduri, întrucât guvernele României, din 2004 încoace, și-au făcut un obicei din a legifera prin ordonanțe de urgență, în locul Parlamentului. Conform statisticii realizate de APADOR-CH în perioada 2004 – 2014 guvernele au emis un număr total de 1.547 ordonanţe de urgenţă, în medie 141 ordonanţe de urgenţă pe an, sau una la 60 de ore.

Până acum Avocatul Poporului și-a încălcat propria regulă o singură dată, atacând la Curtea Constituțională Ordonanța de urgență nr.7/2015, exact pentru lipsa urgenței.

Atașată – Sesizare AVP megaordonanta_OUG 41_2015.

Semnatari: organizații membre ale   Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești :

  • Alianța pentru o Românie Curată
  • Asociația Miliția Spirituală
  • Asociația Națională a Birourilor de Consilere pentru Cetățeni
  • Asociația Pro Democratia
  • Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH
  • Asociația pentru Monitorizarea Presei ActiveWatch
  • Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale
  • Centrul de Resurse pentru Participare Publică
  • Centrul pentru Jurnalism Independent
  • Centrul Român pentru Politici Europene
  • Funky Citizens
  • Grupul pentru Democrație Participativă Plenum
  • Expert Forum

Demers susținut și de:

  • Academia de Advocacy
  • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
  • Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

***

sigle-parteneri

Acest demers face parte din proiectul „Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC), finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

După 5 ani de tergiversări, Guvernul vrea să impună „de urgență” un Mecanism Național de Prevenire a Torturii

/în , /de

Romania este singura ţară din lume care a cerut cinci ani pentru implementarea unui Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii cu adevărat independent. În ciuda termenului asumat, organizaţiile semnatare apreciază că există un risc imens ca și acest obiectiv să nu fie atins. Dacă, totuşi, printr-un hei-rup normativ, Guvernul va legifera într-un mod netransparent în acest domeniu, există riscul ca rezultatul acestui proces să fie un Mecanism Naţional controlat de stat, situaţie în care, la adăpostul său, numărul de încălcări ale drepturilor omului în instituţiile privative de libertate să crească exponenţial, odată cu numărul de procese în care statul român va fi chemat în faţa CEDO. 

 

Conform Comitetului Împotriva Torturii de la Geneva (organism ONU), România este singura ţară din lume care a solicitat două amânări pentru stabilirea unui mecanism independent. Ultimul termen acordat României a fost august 2014 şi marchează cinci ani de la ratificarea de către România a Protocolului Opţional la Convenţia împotriva Torturii (OPCAT). În aceşti cinci ani, Guvernul a tergiversat adoptarea unui act normativ care să pună în practică în mod real angajamentele statului român în ce priveşte combaterea torturii, a refuzat să ţină cont de solicitările societăţii civile şi a rămas încremenit în ideea de a însărcina instituţia Avocatului Poporului cu atribuţiile prevăzute de OPCAT.

În acest moment există două proiecte de acte normative pentru înființarea unui Mecanism Național de Prevenire a Torturii (MNPT). Unul din aceste proiecte a fost inițiat în Senat cu consultarea societății civile și cu un aport semnificativ din partea ONG-urilor interesate. Acest proiect a fost introdus în septembrie 2013 şi constă în înfiinţarea „Consiliului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Torturii” (Plx.423/2013, L118/2014) ca mecanism independent sub control parlamentar.

Totuși, cu mai puţin de două luni înainte de împlinirea termenului stabilit de ONU, guvernul român, a ales ca în şedinţa din 18 iunie 2014 să dea un aviz nefavorabil inițiativei legislative propuse de societatea civilă (Punctul de vedere nr. 7,http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/18-06-informatie-de-presa-ref-acte-normative-incluse-pe-agenda-sedintei-de-guvern-din-18-iunie-2014).

În același timp Guvernul lucrează la un proiect propriu de înființare a unui MNPT, în subordinea Avocatului Poporului. Aceste demersuri sunt din păcate opace și avem temerea, justificată prin exepriențele anterioare, că se va recurge la adoptarea unei Ordonanțe de Urgență eludându-se astfel consultarea societății civile.

Solicităm Guvernului României să nu adopte o Ordonanţă de Urgenţă privind instituirea Mecanismului Național de Prevenire a Torturii fără consultarea tuturor membrilor societăţii civile, inclusiv pe reprezentanții grupurilor de copii şi adulţi cu dizabilităţi închişi în instituţii de asistenţă socială şi medicală.

România înregistrează deja, de peste zece ani, un număr record de situaţii de tratamente inumane şi degradante în centrele de asistenţă socială şi asistenţă medicală, în aresturi și penitenciare. CRJ și APADOR-CH vizitează inopinat astfel de instituții, documentează cazuri şi sesizează de ani de zile autorităţilor publice responsabile, fără ca situaţia să fi fost îndreptată până în prezent. 

În aprilie 2014, prezent la dezbaterea organizată de CRJ pe tema mecanismului independent, Comisarul pentru Drepturile Omului, Nils Muižnieks, declara că: „Reafirm convingerea că România are nevoie de introducerea Mecanismului Naţional de Prevenire, care trebuie iniţiat şi finanţat de către autorităţi, dar implementat ca un organism independent, care să conducă la respectarea Protocolului Opţional la Convenţia Împotriva Torturii şi să vegheze la respectarea Convenţiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi”.

Dacă guvernul român va alege să desemneze Avocatul Poporului ca instituție însărcinată cu atribuțiile prevăzute de OPCAT, încălcând obligaţiile asumate, îi adresăm domnului Prim Ministru, Victor Viorel Ponta, următoarele solicitări:

  • Publicarea ordonanţei de urgenţă cu motivarea urgenţei adoptării acesteia, în condiţiile în care o propunere legislativă aşteaptă un punct de vedere din septembrie 2013;
  • Costurile înfiinţării mecanismului la Avocatul Poporului, organigrama şi modul în care conducătorul şi membrii acestei instituţii vor răspunde criteriilor de independenţă şi specializare în monitorizarea inopinată;
  • Cum va realiza mecanismul Avocatului Poporului vizite inopinate în scopul prevenirii în paralel cu soluţionarea de plângeri, ştiut fiind că acesta reacţionează la petiţii, neavând o atitudine proactivă, preventivă.

Înfiinţarea de către Guvernul României a unui Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii trebuie să fie rezultatul unui proces transparent şi incluziv care să conducă la stabilitarea unui organism independent, capabil să viziteze inopinat toate locurile privative de libertate în care se află copii, tineri şi adulţi cu sau fără dizabilităţi, convingând autorităţile statului să respecte pe deplin obligaţiile asumate de România în materia drepturilor omului.

În ultimii ani, numărul condamnărilor privind relele tratamente aplicate persoanelor aflate în instituţiile româneşti privative de libertate este în continuă creştere. Un mecanism independent de monitorizare inopinată ar forţa autorităţile statului din România să se conformeze cu normele internaţionale asumate prin ratificarea unor tratate internaţionale din materia respectării drepturilor omului.

Semnează:

Centrul de Resurse Juridice 

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Fundaţia Estuar

Asociaţia Pro ACT Suport

Centrul Euroregional Pentru Iniţiative Publice (ECPI)

Asociaţia ACCEPT

Institutul pentru Politici Publice

Asociația Ceva de Spus

Centrul de Investigaţii Media

Fundația Motivation România

Autism România

Prison Fellowship Romania

Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România

Dizabnet – Reteaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilitati

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi

Coaliţia O Singură Voce pentru Dizabilitate

Asociația ”Napsugár az esőben”

Asociatia Aripi

Asociația Umanitară Carmen

Asociatia Ceva de Spus

Asociația de sprijin a copiilor handicapați fizic România filiala Argeș

Asociatia Don Orione

Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia

Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia – Centrul Sf Meletie

Asociaţia Handicapaţilor Fizici Miercurea Ciuc

Asociația Hans Spalinger Simeria

Asociația județeană pt Șanse Egale ”Condorul” Galați

Asociatia Nationala a Interpretilor Autorizati in Limbaj Mimico-Gestual

Asociatia Nevazatorilor din Romania – filiala Brasov

Asociatia Nevazatorilor din Romania – filiala interjudeteana Constanta-Tulcea

Asociatia Persoanelor cu Handicap „Sporting Club” Galati

Asociația Persoanelor cu Handicap din Oltenia

Asociatia Phoenix Carita si Fundatia Phoenix Carita Bicaz

Asociatia Phoenix Speranta Mediaş

Asociaţia Prader Willi România

Asociația RESTART

Asociaţia Română pt persoane cu handicap Mental „ARPEHAM” Mediaş

Asociația Szentkirályi Stephanie Egyesület

Asociaţia Tinerilor Liberi Bistriţa / Fundația pentru Tineret Bistrița

Asociația Vincero

Associatione Universitaria per la Cooperzione Internationale (AUCI)

Autism Romania

Fundația pentru Dezvoltare Locală Speranța

Federația Paritate România PARRO

Fundatia „INGINERII SPERANTEI”

Fundatia ADV Romania

Fundatia Crestina Diakonia

Fundaţia Estuar Cluj

Fundația Împreună

Fundația Orban Odorheiu Secuiesc

Fundaţia Pentru Voi Timişoara

Fundaţia Ruhama Oradea

Fundația Sf. Dimitrie

Hospice Casa Speranței

Organizatia Caritas Alba Iulia asistența socială

Organizatia Caritas Catolica Oradea

Organizatia Caritas Catolica Zalau

Organizatia Caritas Eparhial Greco-Catolic Bistrița

Organizatia pentru Copii si Adulti cu Nevoi Speciale „Trebuie” – filiala Fetesti

Organizatia pentru Copii si Adulti cu Nevoi Speciale „Trebuie” – filiala Fetesti

Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual

Societatea Romana Speranta Timişoara

ASCOTID

Asociaţia Benone

Asociația ELI

Asociaţia HIFA România – Ajutor pentru toti

Asociaţia Persoanelor cu Dizabilităţi Locomotorii din Judeţul Mureş

Asociația pt o Viață de Succes

Asociaţia Rază de Soare

Fundaţia Alături de Voi

Fundatia Alpha Transilvana

Fundația Creștină RHEMA

Fundaţia Mâini Dibace

Fundaţia Rheum Care

Când Guvernul atacă societatea civilă – „modelul” unguresc

/în /de

De când a fost ales din nou, guvernul maghiar a lansat o campanie prin care atacă credibilitatea ONG-urilor din Ungaria, străduindu-se în același timp să obțină controlul asupra finanțatorilor  acelora care lucrează independent de guvern. O societate civilă dinamică și independentă joacă un rol fundamental în menținerea democrației, ea fiind cea care monitorizează activitatea guvernului, asigurându-se că acesta își exercită puterea fără a face abuz de ea. Așa cum s-a demonstrat în Rusia lui Putin, hărțuirea societății civile se poate transforma cu ușurință în criminalizări ale activităților ei, ceea ce are repercusiuni grave asupra eficienței sale.

Ne manifestăm solidaritatea cu ONG-urile din Ungaria și îi cerem guvernului maghiar – precum și tuturor celorlalte guverne – să se abțină de la hărțuirea societății civile!

Astăzi, pe 12 iunie, guvernul ungar se întâlnește cu reprezentanții Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului pentru a discuta despre Fondurile din Spațiul Economic European, din care face parte Mecanismului Financiar Norvegian (Fondurile norvegiene). Acest text este un apel al societății civile din Ungaria, la ONG-urile partenere din Europa, să își arate solidaritatea prin publicarea declarației de mai jos:

Al doilea mandat al guvernului Orbán: și mai multe încălcări ale principiilor democratice!

După ce a fost criticat la nivel european și nu numai pentru eliminarea instituțiilor independente și pentru dezmembrarea cadrului parlamentarismului, Guvernul Orban și-a început cel de-al doilea mandat, în 2014, cu și mai multe încălcări ale principiilor democratice. Astfel, guvernul pare a fi și mai hotărât să pună sub semnul întrebării credibilitatea organizațiilor societății civile care îl critică și să împiedice finanțarea acestora din surse independente.

Mecanismul Financiar Norvegian face parte dintr-un acord încheiat între UE și Norvegia, Islanda și Liechtenstein pentru finanțarea de proiecte în economiile europene mai puțin dezvoltate. Guvernul maghiar a lansat atacul împotriva Fondului Civil Norvegian (NCTA) la începutul lunii aprilie, la doar o zi după ce a câştigat detaşat, pentru a doua oară, alegerile. NCTA reprezintă doar o mică parte din Fondurile Norvegiene, fiind distribuit de către un consorțiu, format din patru fundații maghiare, care a mai administrat anterior, cu succes, astfel de fonduri. Guvernul maghiar acuză Norvegia că, prin intermediul acestor patru fundații, încearcă să exercite influență politică în Ungaria.

Norvegia a negat ferm aceste acuzații.

Norvegia încearcând să exercite influență politică în Ungaria? Nici că se putea o minciună mai mare!

Atunci când guvernul norvegian a respins aceste acuzații, guvernul ungar a trimis agenți ai Biroului de Control al Guvernului (KEHI) să verifice organizațiile care administrează Fondul. Guvernul a condus o campanie agresivă prin care a acuzat cele patru ONG-uri că, pentru că au ajutat la distribuirea fondului, ar fi încercat să exercite influență politică. Deși anunțase inițial că KEHI va audita doar Fundația Okotars, liderul consorțiului, agenți KEHI au fost trimiși și la alte două organizații partenere. ONG-urile au fost amenințate că, în cazul în care refuză să coopereze, le vor fi suspendate codurile fiscale. Temeiul juridic pentru acest audit este contestat de către organizațiile care administrează consorțiul.

Guvernul Orban are o listă neagră cu ONG-uri

În ultimii ani, ONG-urile, în special cele care au criticat sau au adus în discuție ideologia guvernului (precum ONG-urile care activează în domeniul LGBT sau în domeniul drepturilor omului în general), au fost ținta unor campanii de defăimare, campanii desfășurate de guvern.

La data de 30 mai 2014 a fost publicat un articol prin care s-a spus că Guvernul a alcătuit o listă neagră a organizațiilor civile maghiare independente care au primit finanţare prin Fondul Civil Norvegian (NCTA), pe baza presupusei lor afilieri politice. Într-o declarație trimisă prin e-mail la Reuters în aceași zi, guvernul a declarat că nu are anumite ONG-uri drept țintă ale campaniilor sale, menținându-și însă acuzațiile cu privirea la încercarea de exercitare de influență politică prin fondurile aduse deja în discuție.

Oportunitățile organizaţiilor nonguvernamentale de a-şi desfăşura activităţile şi de a se implica în campanii de advocacy în domeniul juridic devin tot mai limitate, iar presa pare a începe să fie constrânsă să se auto-cenzureze din cauza reglementărilor legale care limitează libertatea de exprimare și a practicilor judiciare care le împiedică să publice articole critice la adresa guvernului. Toate aceste măsuri fac Ungaria să semene tot mai mult cu Rusia lui Putin, unde, odată cu reducerea la tăcere a ultimelor voci libere, toate posibilităţile de apărare ale statului democratic par să fi dispărut.

Conform Atlatszo.hu, unul dintre ONG-urile de pe lista neagră, scandalul declanșat de către guvernul ungar în legătură cu Fondul Norvegian și conexiunile sale cu societatea civilă locală a ajuns să afecteze chiar și ONG-urile care activează în domeniul preocupării pentru mediu și în anti-corupție, ONG-uri care sunt și ele vizate de către autorități. Singurul motiv care poate sta la baza unor astfel de campanii guvernamentale este faptul că guvernul maghiar nu este de acord cu ideea de finanțare independentă a organizațiilor ale căror activități nu sunt pe placul său.

Încercarea de a aduce la tăcere ONG-urile de tip watchdog

În momentul de față, toate organizațiile care primesc sau au primit un grant se află în pericolul de a fi supuse unor investigații din partea autorităților, cu intenția declarată de a se decide dacă ele au primit în mod legitim bani ai contribuabililor norvegieni, sau dacă, dimpotrivă, au fost alese special pentru a reprezenta interese politice de nișă prin care se acționează împotriva voinței majorității populației din Ungaria.

Conform Uniunii pentru Libertăți Civile din Ungaria, un alt ONG de pe lista neagră, acestea sunt doar ultimele dintr-o serie de acțiuni ale statului care au scopul de a reduce la tăcere pe toată lumea, de la cetățenii de rând, la presă şi la societatea civilă, pentru a împiedica exprimarea de critici împotriva guvernului. O analiză a acțiunilor guvernamentale din 2010 încoace arată că eliminarea instituțiilor independente, dezmembrarea cadrului parlamentarismului și trivializarea vocilor opoziției începuseră deja încă de la primul mandat al guvernului. Astfel de acţiuni au inclus Legea presei, limitarea autorității Curții Constituționale, eliminarea instituției independente a Avocatului Poporului pentru Protecția Datelor, modificarea sistemului electoral și a mijloacelor de aprobare și de schimbare a conținutului Constituţiei.

Cenzurarea mass-mediei independente

În cadrul campaniei Guvernului de reducere la tăcere a vocilor libere, redactorul-șef al unuia dintre cele mai mari site-uri maghiare de știri online, Origo.hu, a fost forțat, la 2 iunie, să își dea demisia. În timpul ultimei săptămâni a lunii mai, site–ul a publicat o serie de ştiri despre János Lázár, Secretar de Stat la Biroul Primului-Ministru, menționând că cheltuielile sale recente de 6,500 de euro din fonduri publice, cheltuieli făcute pentru deplasări, ar fi fost nejustificate. Ca răspuns, János Lázár a exercitat, în mod vizibil, presiuni. Acesta este, probabil, motivul pentru care redactorul- șef al Origo.hu, despre care se spune că ar fi rezistat presiunilor politice exercitate de către compania care se ocupa de publicare, a fost forțat să demisioneze. Consiliul editorial al Origo.hu și-a exprimat dezacordul cu privire la concedierea redactorului-șef și a menţionat că îşi continuă activitatea în condiţii de lucru nesigure. De la 2 iunie, peste o duzină dintre angajați și–au dat demisia. Managementul Origo.hu a negat orice acuzație cum că s-ar fi aflat sub presiuni de ordin politic.

Parlamentul aprobă pe șest dorința Guvernului de a-i monitoriza pe utilizatorii de cartele preplătite și de Internet wireless

/în , /de

Proiectul de lege inițiat de Guvern în luna aprilie 2014, care instituia obligativitatea înregistrării și stocării datelor de identificare ale utilizatorilor de cartele preplătite, a fost aprobat rapid de Senatul României (în 2 iunie), și se pregătește să treacă la fel de rapid și discret de Camera Deputaților[1]. Proiectul a fost înregistrat la Cameră pe 3 iunie iar termenul stabilit pentru amendamente a fost de doar o zi. Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Inițiativa Guvernului – contestată de societatea civilă[2] – venea la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că proiectul de lege inițiat de Guvern și îmbrățișat acum de Parlament urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să fie adoptate în Parlament  legi lacunare și care nu au niciun efect practic serios, în afară de limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Această atitudine ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Proiectul de lege aflat acum la un pas de adoptare în Parlament este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Proiectul este neclar și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

  • toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite vor trebui identificați;
  • toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
  • înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului să nu se ralieze perseverenței demne de o cauză mai bună a Guvernului și să nu adopte acest proiect de lege, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private.

Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)

Mircea Toma, ActiveWatch

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)

Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org

Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.