Articole

Apelul societății civile către MJ, privind reorganizarea Registrului Național ONG

18/06/2021/în Buna guvernare /de Rasista

APADOR-CH s-a alăturat apelului către Ministerul Justiției, făcut de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și o seamă de organizații neguvernamentale, pe tema reorganizării Registrului Național ONG.

Către: Domnul Stelian Ion, Ministrul Justiției

Domnul George – Bogdan Ilea, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

Domnul Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

București, 17 iunie 2021

Stimați domni,

Vă scriem în contextul anunțului dumneavoastră cu privire la intenția de a demara procesul de reorganizare a registrului unic al asociațiilor și fundațiilor, precum și a discuției pe care reprezentanții Ministerului Justiției au avut-o cu un grup de organizații neguvernamentale în data de 3 iunie 2021. Anticipăm că un asemenea proces nu se poate realiza fără implicarea activă a tuturor părților interesate și ne dorim să fim parte în procesul de analiză și decizie pe care îl inițiați.

Am înțeles că informațiile care ne-au fost puse la dispoziție până în acest moment sunt parte dintr-o etapă preliminară de reflecție asupra modului în care se va face această reorganizare și dorim să atragem atenția asupra unor aspecte pe care le considerăm relevante în continuarea acestui proces:

– Modificările succesive din ultimii ani ai OG 26/2000 (ne referim în special la modificările aduse în contextul transpunerii directivelor cu privire la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și la cele cuprinse în Legea 276/2020) au fost lipsite de un proces de reflecție sistematică cu privire la felul în care ne-am dori să modernizăm procesele de înregistrare, funcționare și dizolvare a ONG-urilor și au inclus prea puțin sau deloc perspectiva acestora. Unele dintre aceste modificări au crescut în mod nepermis povara administrativă a ONG-urilor sau au creat confuzii în rândul practicienilor în drept.

– În practică, există diferențe de înțelegere și funcționalitate între ceea ce OG 26/2000 numește Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial sau Registrul național care are strict rolul de realizare a evidenței centralizate a asociațiilor, fundațiilor și federațiilor din România și Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa instanțelor (denumit registru special în Ordinul 954/2000). Cel mai probabil, digitalizarea fiecăruia dintre ele se poate realiza în mod independent, dar simplificarea modului de înființare și funcționare a unei ONG nu poate fi realizată în lipsa unei abordări a amândurora.

În practică, întâlnim confuzie atât în cazul unor autorități și instituții publice, cât și a unor persoane juridice de drept privat care au un rol activ în sistemul de funcționare a organizațiilor societății civile (de exemplu, instituții financiar bancare sau donatori). Lipsa de corelare corectă și la timp a informațiilor dintre cele doua nivele conduce deseori la o raportare greșită a terților exclusiv la informațiile din Registrul național, în timp ce referința corectă ar trebui să fie informațiile din registrele speciale, dar care sunt prea puțin accesibile. Există situații imposibile în practică în care informațiile înscrise în registrul special sunt înregistrate parțial sau deloc în registrul național, iar organizațiile și terții cu care acestea intră în relații juridice au dificultăți de apreciere a efectelor constitutive sau de opozabilitate a unor acte juridice.

– Modificarea semnificativă a cadrului de înființare și funcționare a ONG-urilor presupune o analiză serioasă și minuțioasă a opțiunilor de legiferare, iar modernizarea acestui cadru trebuie să includă, obligatoriu, menținerea unui sistem de garanții a exercitării depline a libertății de asociere, care acum este asigurat prin prezența judecătorului. Este important să ne aliniem exigențelor de rapiditate și simplificare a operațiunilor caracteristice societăților competitive, dar fără a ignora posibilitatea unor derapaje de autoritate și decizii discreționare care pot amenința existența unor ONG-uri critice sau care deservesc categorii de persoane cu vulnerabilitate crescută în societate. Oricare ar fi opțiunea de simplificare a cadrului de operare a ONG-urilor, aceasta trebuie să fie construită cu considerarea rolului judecătorului și existența unui mecanism puternic de garantare a unei independențe reale a sectorului ONG față de orice interes politic sau derapaj administrativ.

– Ca orice proces de digitizare, și îmbunătățirea Registrului național trebuie obligatoriu să includă problematica interoperabilității, astfel încât să contribuie la reale servicii de e-guvernare. Astfel:

Ministerul Justiției ar trebui să se asigure de includerea explicită a Registrului național ONG în prevederile din Cadrul Național de Interoperabilitate (HG 980/2017) și în măsurile post-adoptare ale Politicii publice în domeniul e-guvernării, adoptată de Guvern în 3 iunie 2021;

Trebuie asigurată interoperabilitatea cu sistemele informatice ala ANAF, inclusiv Spațiul Privat Virtual, astfel încât să existe o cale clară către un punct unic de contact pentru e-guvernare;

Registrul trebuie să ofere facilități de acces programatic pentru terțe părți în îndeplinirea unor obligații legale, spre exemplu autorități publice locale în procesul de validare a acordării unor subvenții, granturi sau contracte, sau instituții financiare în relație cu identificarea beneficiarilor reali;

Registrul trebuie să asigure exportul automat de date către portalul național de date deschise, data.gov.ro, conform prevederilor OUG 41/2016 și Directivei (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (în curs de transpunere).

– Indiferent de autoritatea care îl găzduiește, Registrul național trebuie să asigure accesul gratuit la serviciile oferite și acces liber la setul complet de date (ceea ce nu se întâmplă în cazul ONRC).

– Apariția OG 26 a fost considerată un progres în anul 2000, iar 20 de ani mai târziu se cuvine să-i evaluăm adecvarea față de realitățile momentului. Funcționarea organizațiilor neguvernamentale nu se rezumă numai la procedura de înființare, respectiv dizolvare, ci include și:

aspecte cu privire la adecvarea prevederilor sale cu privire la desfășurarea de activități economice în contextul creșterii sectorului de economie socială,
clarificarea modului în care se iau decizii prin proceduri de la distanță într-o perioadă a digitalizării,
reașezarea modului în care este gândită calitatea de membru (cum se dobândește această calitate, de la ce vârstă poate fi dobândită) în condițiile unei nevoi vădite de creștere a cetățeniei active,
reanalizarea instituției utilității publice.

Venim către dumneavoastră cu solicitarea de a continua consultarea într-o formulă de grupuri de lucru comune care să lucreze într-un orizont de timp adecvat unei analize în profunzime a aspectelor menționate mai sus.

Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru cooperare și sperăm să avem un dialog fructuos pe această temă.

Persoană de contact: Simona Constantinescu, 0752.444.306 sau simona.constantinescu@fdsc.ro.

Susțin acest punct de vedere:

APADOR-CH

Asociatia One World Romania

Asociatia pentru Tehnologie si Internet

Asociatia Rudezis

Asociatia Techsoup

Asociația Help Autism

Asociația Mediawise Society

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația Română de Consiliere și Sprijin

Asociația Samas

Centrul de Resurse Juridice

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Legislație Nonprofit

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Expert Forum

FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Fundatia Civitas – Odorheiu Secuiesc

Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Cluj

Fundatia pentru Parteneriat

Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi

Fundația Comunitară București

Fundația Hospice Casa Speranței

Fundația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale

Fundația Sensiblu

Funky Citizens

Salvati Copiii România

Societatea Academică din România

Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist – FEDRA (19 organizații membre)

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (64 organizații membre)

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (44 organizații membre)

Rețeaua organizațiilor în autism ROTSA (86 organizații membre)

Apel către Parlament pentru transparentizarea comisiilor de specializate

23/04/2020/în Buna guvernare, Covid 19, Transparenta /de Rasista

38 de organizaţii neguvernamentale cer acces la şedinţele comisiilor de specialitate din Parlament, pentru a-şi susţine punctele de vedere

Către: Parlamentul României, domnului Robert Marius Cazanciuc, Vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte al Senatului, domnului Marcel Ciolacu, Preşedintele Camerei Deputaţilor

Către: partidele politice parlamentare
domnului Marcel Ciolacu, Preşedinte interimar PSD
domnului Ludovic Orban, Preşedinte PNL
domnului Dan Barna, Preşedinte USR
domnului Victor Ponta, Preşedinte PRO România
domnului Eugen Tomac, Preşedinte PMP
domnului Kelemen Hunor, Preşedinte UDMR

SCRISOARE DESCHISĂ PRIVIND TRANSPARENŢA PROCEDURILOR PARLAMENTARE

Stimaţi Domni, Reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societăţii civile din România doresc să vă supună atenţiei un subiect deosebit de important pentru buna funcţionare a instituţiilor publice din ţara noastră şi a transparenţei procesului legislativ deschis şi accesibil cetăţenilor.

Liberul acces la informaţiile de interes public şi dialogul neîntrerupt între decidenţi şi cetăţeni, fie că aceştia sunt parte din societatea civilă sau a mediului de afaceri, reprezintă elemente de bază ale democraţiei, în special în situaţii dificile, atipice, marcate atât de confuzie în rândul populaţiei, cât şi de dezinformare. Cu atât mai mult, în aceste situaţii dificile trebuie să nu ne abatem de la valorile fundamentale ale democraţiei şi trebuie să identificăm soluţii pentru a ne asigura că aceste valori nu sunt afectate.

Într-o societate democratică şi (în special) în cel mai important for legislativ al ţării, Parlamentul României, dialogul este indispensabil. Dorim să atragem atenţia că în clipa de faţă acesta suferă grav, nu doar din cauza restricţiilor impuse de criza COVID-19, dar şi din cauza unor decizii interne, care credem că ar trebui reconsiderate.

Considerăm că dialogul deschis între stat şi societate în ansamblul ei poate veni în sprijinul cetăţenilor, angajaţilor sau angajatorilor contribuind astfel la susţinerea şi, mai ales, relansarea economiei naţionale, precum şi la consolidarea încrederii într-un moment în care România are nevoie de aceasta pentru a depăşi momentul de criză.

Prin această scrisoare vă solicităm cu fermitate neîngrădirea participării reprezentanţilor mediului de afaceri şi ai societăţii civile în cadrul şedinţelor publice online ale comisiilor de specialitate din Parlamentul României pentru a ne putea susţine punctele de vedere, astfel încât circuitul legislativ să funcţioneze în continuare în baza transparenţei şi public, iar politicile şi măsurile adoptate de către decidenţii politici să fie în acord cu nevoile reale ale societăţii, pe baza opiniilor exprimate de toate părţile interese.

Totodată, şedinţele pot fi înregistrate şi puse la dispoziţie publicului larg pe paginile web ale instituţiei. Subliniem, totodată, că a ţine cont de nevoile reale ale societăţii civile din România, în sensul ei larg, dar şi de contribuţia acesteia la informarea factorilor de decizie cu privire la dificultăţile pe care le întâmpină în această perioadă este de o importanţă vitală. Organizaţiile non-guvernamentale au o înţelegere de la firul ierbii a situaţiilor sociale şi economice, asigurând sprijin direct şi asistenţă, dincolo de mecanismele de monitorizare privind respectarea unor valori fundamentale (ex. drepturile omului).

Credem că doar menţinând şi consolidând parteneriatul solid dintre stat, sindicate, mediul de afaceri şi societatea civilă, bazat pe dialog, pot fi propuse şi adoptate politici eficiente, al căror răspuns să aibă corespondent în realităţile traversate de cetăţeni şi mediul de afaceri. Având în vedere situaţia actuală, acest parteneriat poate fi menţinut în continuare prin folosirea mijloacelor electronice de comunicare, fără a afecta transparenţa şi calitatea dezbaterilor şi a procesului decizional.

Cu speranţa că rămâneţi un partener deschis către dialog, avem încredere că veţi răspunde pozitiv solicitării noastre pe care v-o adresăm pe această cale.

Semnează:

1. ActiveWatch
2. APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki)
3. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania-AOAR
4. Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii
5. Asociaţia Registrul Român de Lobby-ARRL
6. Asociaţia Română a Companiilor de Exploatare şi Producţie şi Petrolieră – ROPEPCA
7. Asociaţia Civica
8. Asociaţia Civică Miliţia Spirituală
9. Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti
10. Camera de Comerţ Americană în România
11. Camera de Comerţ Franceză în România
12. Camera de Comerţ Germană în România
13. Camera De Comerţ Olandeză în România
14. Centrul Filia
15. Centrul pentru Inovare Publică
16. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
17. Confederaţia Caritas România
18. Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin
19. Confederaţia Patronală Concordia
20. Consiliul Investitorilor Străini
21. Dizabnet
22. Expert Forum
23. Federaţia Patronală Petrol şi Gaze
24. Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie
25. Federaţia Industriei Hoteliere din România
26. Federaţia Patronală a Transportatorilor din România
27. Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare
28. Federaţia Patronală a Reţelelor de Comerţ
29. Federaţia Patronatelor din Industria Auto
30. Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC
31. Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS
32. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – FDSC
33. Funky Citizens
34. Greenpeace
35. HR Management Club
36. Romanian Business Leaders – RBL
37. Salvaţi Copiii România
38. Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România

Îi cerem Ministrului Culturii să respingă filtrele de conținut

19/10/2018/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

APADOR-CH a semnat scrisoarea către ministrul culturii, George Ivașcu, trimisă azi, 19 octombrie 2018, de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) împreună cu mai multe organizații din România, pentru a-i cere ministrului să promoveze o abordare fermă împotriva filtrelor de conținut și pentru menținerea regimului actual al răspunderii juridice a platformelor online, așa cum este reglementat de Directiva privind comerțul electronic.

Principalele motive de alarmare legate de drepturile digitale ale cetățenilor sunt:

Filtrele de conținut pot fi implementate ca o consecință directă a redefinirii regimului de răspundere instituit de Directiva privind comerțul electronic. Declararea companiilor online răspunzătoare pentru tot conținutul postat pe site-ul lor nu le va lăsa altă opțiune decât să pună în aplicare filtre de recunoaștere a conținutului, o tehnologie care este susceptibilă de erori, intruzivă, contestabilă din punct de vedere juridic (CJUE, cauza C-70/10) și care va limita direct posibilitatea parodiei și satirei.
A permite unor algoritmi imperfecți să reglementeze discuțiile libere online va pune în pericol diversitatea opiniilor și a conținutului creativ. Chiar mai îngrijorător, astfel de sisteme ar putea fi abuzate de actorii ce promovează dezinformarea pentru a elimina conținutul care contracarează poziția lor. Directiva stabilește cantitatea minimă de filtrare care trebuie făcută – maximul va fi determinat de interesele comerciale, politice și economice ale companiilor, definite în termenii acestora. Serviciile de filtrare a conținutului sunt deținute în principiu de mari companii americane care vor avea posibilitatea să acorde licență furnizorilor europeni – ce vor fi astfel nevoiți să facă o investiție în plus. Mai grav, fiindcă tehnologia este în dezvoltare continuă, companiile europene nu vor ști niciodată ce nivel de filtrare este considerat conform, așa că vor alege să supra-filtreze pentru a elimina orice risc juridic.

De aceea, solicităm Ministrului Culturii să respingă filtrele de conținut, menținând regimul de răspundere actual. Făcând platformele direct responsabile de fiecare bucată de conținut încărcată pe platformele lor, acestea nu vor avea altă posibilitate decât să lase algoritmii să decidă asupra legitimității anumitor tipuri de conținut online.

Totodată, în lipsa unor reglementări foarte specifice menționate în cuprinsul propunerii de directivă, platformele vor fi tentate să se pună la adăpost de noile obligații de răspundere asupra conținutului încărcat de utilizatori incluzând aceste mecanisme de filtrare în termeni și condiții, neputându-se raporta la niște prevederi legale clare. Iar așa cum am menționat mai sus, filtrele de conținut sunt mecanisme intruzive, contestate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene , și pot fi folosite abuziv de către companii, acestea având o plajă largă de manevră în definirea propriilor termeni și condiții.

Tot din cauza lipsei obligațiilor legale clare, companiile vor putea, de asemenea, să evite cu ușurință obligațiile de a pune în aplicare un mecanism de reclamații sau vor alege să implementeze unul superficial. Mai mult, cetățenii vor pierde protecția oferită de Carta Drepturilor Fundamentale, care nu se aplică în relația dintre cetățenii afectați de eventuale comportamente abuzive și companii. Exercitarea dreptului de autor nu trebuie să devină o cenzură preventivă a conținutului legal reglementat de reguli private.

Considerăm că România trebuie să susțină drepturi de autor care să recompenseze în mod echitabil artiștii, protejând în același timp accesul la patrimoniul nostru cultural și lăsând intacte fundamentele unui Internet liber, inovator și deschis.

Semnatari:

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)
Centrul de Educație și Cultură Media – Mediawise Society
Digital Citizens Romania, Think-Tank
Copy-Me
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România
Constantinescu Nicolaie, kosson.ro
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Citește scrisoarea către ministrul culturii

Vreți ca UE să sprijine societatea civilă? Semnați aici

01/08/2018/în Comunicate, Slider /de Rasista

O coaliție de ONG-uri europene, din care face parte și APADOR-CH, face demersuri de câteva luni pe lângă instituțiile de la vârful UE, cerându-le să aloce fonduri consistente pentru sprijinirea organizațiilor neguvernamentale din statele membre, cel puțin la fel de mult cum le sprijină și pe cele din exteriorul Uniunii. O scrisoare comună în acest sens urmează să fie trimisă în luna septembrie președinților Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului European. Dacă doriți să fiți printre semnatari, alături de noi și de alte ONG-uri europene, iată ce aveți de făcut: trimiteți un email pe adresele organizatorilor acestui demers, pe care le găsiți în finalul acestui text, specificând organizația pe care o reprezentați sau numele dumneavoastră, dacă doriți să sprijiniți inițiativa în nume propriu.

Ce le cerem conducătorilor UE

În prezent UE își negociază bugetul pentru următorii șapte ani. Este șansa noastră, a societății civile, de a convinge Uniunea să creeze un fond nou, amplu, prin care să sprijine ONG-urile ca noi care lucrează în Europa. Până acum am desfășurat, împreună cu partenerii noștri din alte țări și de la nivelul UE, o campanie pentru un Instrument pentru Valori Europene, numele pe care îl sugerăm pentru un fond UE similar cu Granturile SEE și Norvegiene pentru ONG-uri. În cadrul acestei campanii solicităm următoarele lucruri:

Spre deosebire de fondurile UE disponibile în prezent, acest nou fond ar trebui să fie accesibil pentru toate ONG-urile locale, inclusiv cele mai mici, ceea ce ar însemna că ar trebui eliminate orice cerințe restrictive de eligibilitate și cofinanțare și a obligațiilor de raportare financiară imposibil de îndeplinit pentru astfel de organizații.
Acest nou fond UE ar trebui să fie la fel de mare ca cel disponibil la nivelul UE pentru ONG-urile din afara UE (aproximativ 2 miliarde de euro pe parcursul a șapte ani). De asemenea, acesta ar trebui să ofere și granturi de bază/operaționale care ar putea sprijini funcționarea ONG-urilor care lucrează la nivel local (spre deosebire de fondurile UE disponibile în prezent).
Acest nou fond UE ar trebui de asemenea să acorde granturi pentru educația publicului, advocacy, activități de tip watchdog, asistență juridică și capacity building menite a ajuta ONG-urile să devină sustenabile și a le îmbunătăți capacitatea de a comunica eficient cu publicul.
Acest nou fond ar trebui să sprijine ONG-urile care lucrează pe probleme legate de drepturile omului, statul de drept și democrație. Ar fi astfel incluse o gamă foarte largă de subiecte precum egalitatea, nediscriminarea, drepturile femeilor, drepturile LGBTI, drepturile persoanelor cu dizabilități, protecția copiilor, drepturile minorităților rasiale și etnice, integrarea, libertățile civile, migrația, combaterea terorismului, accesul la informații, condițiile de detenție, sărăcia, dreptul la viață privată, protecția datelor cu caracter personal, independența sistemului judiciar și libertatea presei.

În aprilie 2018 Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care și-a manifestat sprijinul pentru un Instrument pentru Valori Europene. Parlamentul European a solicitat atunci Comisiei Europene – care este responsabilă pentru introducerea noilor proiecte legislative – să propună crearea unui astfel de Instrument. Comisia a publicat o propunere în acest sens, la sfârșitul lunii mai, numind fondul Programul de finanțare a drepturilor și valorilor. În propunerea sa însă Comisia solicită doar continuarea programelor existente deja – Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie și Programul Europa pentru Cetățeni. Acestea nu oferă însă sprijinul de care au nevoie ONG-urile locale.

<strong>Unde semnez</strong>

De aceea vă rugăm să vă înscrieți ca semnatari ai scrisorii pe care plănuim să o trimitem liderilor UE la mijlocul lunii septembrie. Dacă doriți să ne sprijiniți inițiativa, vă rugăm să îi scrieți lui Jascha Galaski (adăugându-ne și pe noi în CC). Ea lucrează pentru Liberties, organizația noastră parteneră de la nivel european, și se ocupă de strângerea de semnături. Poate fi contactată la j.galaski@liberties.eu. Vă rugăm să ne puneți și pe noi în cc: office@apador.org

Citiți mai multe despre Instrumentul propus de noi, pe site-ul Liberties.

Citiți scrisoarea ce va fi trimisă în septembrie președinților Comisiei Europene/Consiliului European și Parlamentului

Viorica Dăncilă, chemată să urgenteze măsurile de combatere a violenței domestice

30/01/2018/în Buna guvernare, Comunicate, Slider /de Rasista

Un grup de peste 80 de organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, semnează o scrisoare deschisă adresată noului guvern, în special premierului Viorica Dăncilă, în care se cer măsuri eficiente pentru monitorizarea agresorilor și armonizarea legislației române cu prevederile Convenției de la Istanbul. Demersul vine după ce numai săptămâna trecută două femei au fost ucise de către partenerii lor, fără ca autoritățile să poată face ceva pentru a preveni aceste crime. În ambele cazuri existau numeroase demersuri făcute de victime, un ordin de restricție și reclamații la poliție pentru alte agresiuni.

Semnatarii scrisorii solicită urgentarea adoptării modificărilor la Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, aflate de multă vreme în stadiu de proiect, precum și bugetarea corespunzătoare a măsurilor de protecție a victimelor violenței domestice. Este nevoie de asemenea de măsuri concrete de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecție, de exemplu prin introducerea brățărilor electronice care și-au demonstrat eficiența în alte state.

În același timp, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a inițiat o campanie de strângere de semnături online pe care o poate semna oricine este de acord cu acest demers. Detalii aici.

Scrisoare deschisă

În atenția doamnei Prim-Ministră Viorica Dăncilă,

Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri eficiente de monitorizare a agresorilor și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, vă solicită adoptarea unor măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.

Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară.

Vă solicităm prin această scrisoare deschisă să cereți publicarea unui raport de către Poliția Română cu privire la numărul de ordine de protecție încălcate în anul 2017 și la modul în care a fost îndeplinită, în aceste cazuri, obligația poliției de supraveghere a respectării ordinelor de protecție. Câți dintre agresorii care au încălcat ordinele de protecție sunt cercetați pentru încălcarea hotărârii judecătorești și câți dintre inculpații în dosare cu aceeași acuzație au primit pedeapsa cu închisoarea? Deși există ordine de protecție emise sau plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorilor, femeile sunt în continuare bătute și, în cele din urmă, ucise. Ordinul de protecție a fost introdus în legislație în 2012, însă Poliția Română ne-a transmis în august 2017: “La nivelul I.G.P.R nu a fost elaborată o procedură de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinului de protecție în cazurile de violență în familie, conform Legii nr. 217/2003, republicată. Cu toate acestea, de la nivel central, au fost transmise structurilor teritoriale circulare privind modul unitar de acțiune.”

Vă solicităm reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin asigurarea monitorizării agresorilor prin brățări electronice, măsură propusă în guvernele anterioare și susținută de Rețeaua VIF, însă care nu s-a concretizat până în prezent. Considerăm necesară adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție, în consultare cu societatea civilă.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost supus dezbaterii publice în iulie 2017. Proiectul de lege vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament.

În tot acest timp în care Guvernul României amână adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța femeilor și amână să transmită proiectul de lege în Parlament, în medie 39 de femei vor înainta, în fiecare zi, plângeri la secțiile de poliție pentru loviri sau alte violențe din partea unui membru de familie. La fiecare patru zile va fi înregistrat la poliție un caz în care o minoră a fost violată de un membru de familie. Vă atragem atenția că 25% dintre omorurile înregistrate la nivel național în 2015 au avut loc în familie.

Semnatarele acestei solicitări sunt organizațiile neguvernamentale membre în Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF):

Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti
Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca
Fundaţia SENSIBLU, București
Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti
Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti
Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu
Asociaţia Centrul FILIA, Bucureşti
Asociaţia FRONT, Bucureşti
Asociaţia ANAIS, București
E-ROMNJA – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, București
Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mureş
Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași
Asociația PAS ALTERNATIV, Braşov
Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara
Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava
Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca
Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava
Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara
Asociatia Quantic, București
Asociația All for Family, Constanța
Asociația Femeilor Universitare, București
Asociația VIS, Constanța
Asociația Psihosfera, Brașov
Asociatia Business Professional Women -Romania
Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesület

Scrisoarea deschisă este sprijinită de:

Timișoara Civică
Asociația Pieces of Heaven, Timișoara
Federația Inițiativa Timișoara
Asociația Arsens Timișoara
Asociația Culturală Diogene, Timișoara
Asociația LGBTeam, Timișoara
Societatea de Analize Feministe – AnA
Asociația Plural
Asociația MozaiQ LGBT
Asociația E-Civis
MCA România
Asociația Tineri pentru Tineri
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Asociația Civicus România
Asociația Romano ButiQ
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Asociația Mișcarea civică “Miliția spirituală”
Asociația Carusel
MRC- Median Research Centre
Asociației Studenților la Sociologie și Asistență Socială (AS-SAS UB).
Asociația Ateliere fără Frontiere
CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Asociația Funky Citizens
Asociația Human Catalyst
Fundația Agenția Împreună
Fundația Policy Center for Roma and Minorities
Societatea Națională de Cruce Roșie- Filiala Brașov
Asociația Diversitate
Asociația Sens Pozitiv
Asociația Viitorul Tinerilor
Federatia ONG Muntenia
Centrul pentru Studiul Democrației
Salvați Copiii România
Grupul pentru Dialog Social
Romanian Harm Reduction Network
Asociației A.R.T. Fusion
Institutul de Politici Publice – IPP
Centrul European pentru Drepturile Copiiilor cu Dizabilități – CEDCD
Consiliul Tineretului din România
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
Asociația Umanistă Română
Asociația Psihologilor Atestați din România- A.P.A.R.,
Asociația Fii Iubire Neconditionata- A.F.I.N.
Societatea Civilă Profesională de Psihologie Jardan și Asociații, Brașov
Asociatia WORLD Delta, Brașov
Asociatia Comunitară Centrul Educațional Sofia,Brașov
Fundația Agapedia România
Cabinet Individual de Asistență Socială- reprezentat prin As. Soc. Daniela Lupu
Cabinet de avocatură Enescu Rodica
Societatea civilă de avocați Ștefănescu-Goangă & Asociații – prin avocat Liliana Ștefănescu-Goangă
Societatea Națională de Cruce Roșie – filiala sector 3 București
Asociația Active Watch
Centrul de Studii în Idei Politice – CeSiP
Sexul vs. Barza
Asociația Accept
Community Aid Network Brașov
Fundația pentru Asistență Socială și Tineret FAST
Asociația pentru Educația Permanentă a Adulților EDUCADULT
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Hensinki (APADOR-CH)
Centrul de Resurse Juridice
Asociația ARAS
Platforma RESPECT
ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România.

*foto shutterstock

Directiva europeană privind drepturile de autor, contestată la nivel mondial

30/11/2017/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

Astăzi, 30 noiembrie, peste 80 de organizații din lume au trimis o scrisoare deschisă miniștrilor europeni care participă la Consiliul Competitivității, pentru a le atrage atenția că Directiva europeană privind drepturile de autor încalcă drepturi și libertăți ale omului, iar adoptarea ei în forma care se discută în prezent poate avea efecte ireparabile. APADOR-CH se află printre semnatari.

Este prima dată când un număr atât de mare de organizații din diverse domenii – drepturi civile și digitale, libertate de exprimare, edituri, media, biblioteci, instituții științifice și de cercetare, instituții educaționale, inclusiv universități, reprezentanți ai creatorilor, consumatori, dezvoltatori de software, întreprinderi din domeniul tehnologiei și furnizori de servicii internet – și-au unit forțele pentru a transmite un mesaj clar și concis mecanismelor europene de decizie:

Semnatarii avertizează statele membre că discuția din jurul directivei privind drepturile de autor se află pe punctul de a aduce prejudicii ireparabile drepturilor și libertăților noastre fundamentale, economiei și competitivității noastre, educației și cercetării, inovării și competiției, creativității și culturii noastre.

Pe larg scrisoarea se referă și la alte 29 de poziții și analize trimise anterior de diverși actori și experți europeni, și care subliniază impactul negativ al revizuirii drepturilor de autor, în special în articolele: 13 (monitorizarea și cenzurarea conținutului încărcat de utilizatori), 11 (drepturile editorilor de presă, așa numite drepturi de autor auxiliare), 3 (text și data mining), 4 (educație), 5 (conservarea patrimoniului cultural) și de la 7 la 9 (lucrări necomerciale).

„În acest stadiu, toate argumentele au fost oferite în mod repetat de către toți actorii implicați, și din toate unghiurile posibile. Această scrisoare este un avertisment că înrăutățirea reglementărilor din domeniul drepturilor de autor trebuie oprită înainte de a fi prea târziu”, a declarat Caroline De Cock de la „Copyright pentru Creativitate” – C4C, o coaliție a bibliotecarilor, cercetătorilor, oamenilor de știință și instituțiilor de educație care promovează accesul liber la informații și drepturi digitale.

<strong>Semnatarii scrisorii deschise reprezintă</strong>:

– organizații europene și mondiale, precum și organizații naționale din 16 state membre ale UE;
– peste 40 de organizații de drepturile omului și care militează pentru libertatea media;
– aproape 70.000 de biblioteci din Europa și aproximativ 100 de milioane de utilizatori ai bibliotecilor europene;
– 1000 de companii în întreaga Europă;
– peste 850 de instituții de învățământ superior din 47 de țări (inclusiv toate statele membre ale UE);
– 100 de furnizori de servicii de internet și companii de găzduire din Europa care deservesc milioane de utilizatori; și multe altele.

Câteva aspecte care au fost aduse și anterior în atenția legislatorilor UE, în legătură cu aspecte problematice din Directiva drepturilor de autor:
„Articolul 13 (…) este disproporționat și ireconciliabil cu garanțiile drepturilor fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE” și „conține concepte juridice dezechilibrate și nedefinite care o fac incompatibilă cu acquis-ul existent”.

20 octombrie 2017 – Recomandare semnată de peste 50 de cadre didactice, privind măsurile de protecție a drepturilor fundamentale și a internetului deschis în cadrul reformei drepturilor de autor a UE. „Articolul 13 din propunerea privind dreptul de autor pe piața unică digitală include obligațiile societăților de internet care ar fi imposibil de respectat fără impunerea unor restricții excesive asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor”.

16 octombrie 2017 – Scrisoarea deschisă a peste 50 de ONG-uri care reprezintă drepturile omului și libertatea mass-media și care solicită legislatorilor UE să elimine articolul 13 din Directivă. „Algoritmii de filtrare vor decide, în cele din urmă, cine poate da share sau nu pe Internet„.

29 septembrie 2017 – Scrisoare deschisă lansată de Free Software Foundation Europe și OpenForum Europe pentru asigurarea unui ecosistem software liber și cu sursă deschisă, prin revizuirea drepturilor de autor din partea UE. „Articolul 11 va avea (…) efecte negative grave asupra calității presei, a libertății de opinie și a libertății de exprimare a cetățenilor UE„.

25 septembrie, 2017 – Scrisoare deschisă a coaliției editorilor de mass-media către deputații din Parlamentul European și la Consiliul Uniunii Europene, privind introducerea unui nou drept în temeiul articolului 11 din Directiva privind drepturile de autor. „(…) introducerea de asigurări că articolele 3-9 sprijină noi forme de cercetare și educație și nu lucrează împotriva lor„.

6 septembrie 2017 – Scrisoare deschisă – a reprezentanților comunităților academice și din educație, cercetare, activiști ai drepturilor digitale din Europa – adresată membrilor Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) Parlamentul European, privind modul în care reforma drepturilor de autor din partea UE amenință accesul liber la informație, educație și știință. „Suntem alarmati de faptul ca politicile descrise in articolul 13 propus al textului Comisiei ar putea afecta cresterea inovatiei online pentru startup-urile care exista deja, prevenind in acelasi timp inițiative inovative noi„.

5 aprilie 2017 – Scrisoarea deschisă a peste 20 de companii de servicii online, adresată deputaților din Parlamentul European, privind prevederile îngrijorătoare din Articolul 13 al directivei.

Semnatarii actualei scrisori sunt:

1 Access Info Europe Europe

2 ActiveWatch Romania

3 Allied for Startups Europe

4 ARTICLE 19 Global

5 Asociación de Internautas Spain

6 Asociación Española de Startups Spain

7 Associação D3 – Defesa dos Direitos Digitais Portugal

8 Associação Nacional para o Software Livre (ANSOL) Portugal

9 Association for Progressive Communications (APC) Global

10 Association for Technology and Internet (ApTI) Romania

11 Association of European Research Libraries (LIBER) Europe

12 Association of Publishers of Periodical Publications (AEEPP) Spain

13 Association of the Defence of Human Rights in Romania (APADOR-CH) Romania

14 Association of the Internet Industry (eco) Germany

15 Austrian Startups Austria

16 Bits of Freedom (BoF) Netherlands

17 BlueLink Civic Action Network Romania

18 Brand24 Poland

19 Bulgarian Helsinki Committee Bulgaria

20 Center for Democracy & Technology (CDT) Global

21 Centrum Cyfrowe Poland

22 Civil Liberties Union for Europe (Liberties) Europe

23 Communia Association Global

24 Computer and Communications Industry Association (CCIA) Global

25 Copyright for Creativity Europe

26 Create Refresh Campaign Europe

27 Creative Commons Global

28 DIGITALEUROPE Europe

29 Dutch Association of Public Libraries (VOB) Netherlands

30 EDiMA Europe

31 Electronic Frontier Foundation (EFF) Global

32 epicenter.works Austria

33 Estonian Association of Information Technology and Telecommunications (ITL) Estonia

34 Estonian Startup Leaders Club Estonia

35 European Bureau of Library, Information and Documentation Associations (EBLIDA) Europe

36 European Digital Rights (EDRi) Europe

37 European Innovative Media Publishers Europe

38 European Internet Services Providers Association (EuroISPA) Europe

39 European University Association (EUA) Europe

40 Factory Berlin Europe

41 Federation of Hellenic Information Technology & Communications Enterprises (SEPE) Greece

42 France Digitale France

43 Free Knowledge Advocacy Group EU (FKAGEU) Europe

44 Free Software Foundation Europe Europe

45 Frënn vun der Ënn Luxemburg

46 German Library Association (dbv) Germany

47 Hermes Center for Transparency and Digital Human Rights Italy

48 Human Rights Without Frontiers Global

49 Hungarian Civil Liberties Union Hungary

50 Index on Censorship Global

51 Initiative gegen ein Leistungsschutzrecht (IGEL) Germany

52 International Federation of Library Associations and Institutions (IFLA) Global

53 ISPA Austria Austria

54 Italian Coalition for Civil Liberties and Rights Italy

55 Italian Internet Service Providers Association (AIIP) Italy

56 Justice & Peace Netherlands

57 Kennisland Netherlands

58 l’Association des Services Internet Communautaires (ASIC) France

59 League of European Research Universities (LERU) Europe

60 Libraries and Archives Copyright Alliance (LACA) Europe

61 Media Development Center Bulgaria

62 Mind the Bridge Global

63 Modern Poland Foundation Poland

64 National Online Printing Association (ANSO) Italy

65 Netherlands Helsinki Committee (NHC) Netherlands

66 Open Knowledge International (OKI) Global

67 Open Rights Group (ORG) UK

68 OpenMedia Global

69 Platform for the Defence of Free Expression (PDLI) Spain

70 Portuguese Association for Free Education Portugal

71 Public Libraries 2020 Europe

72 Robotex Estonia

73 Roma Startup Italy

74 SA&S – Partnership for Copyright & Society Belgium

75 Science Europe Europe

76 SentiOne Poland

77 Silicon Allee Germany

78 SPARC Europe Europe

79 Startup Poland Poland

80 Ubermetrics Germany

81 Wikimedia Deutschland Germany

82 Xnet Spain

83 ZIPSEE Poland

Cerem CSM consultarea reală a societății civile

23/11/2017/în Comunicate /de Rasista

ActiveWatch și Apador-CH cer Consiliului Superior al Magistraturii să reorganizeze procesul de consultare cu organizațiile societății civile, realizat în mod superficial până la această oră.

Responsabilul desemnat de CSM pentru consultarea publică pe marginea Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media este dl. Victor Alistar. Au fost invitate la consultări organizații ca Asociația Națională de Paintball România, Salvamont România, Asociația Profesională a Transportatorilor sau Asociația Româna de terapii în ADHD – autism, în schimb organizații relevante, cu activitate în domeniul justiției și bunei guvernări, au fost omise.

Textul scrisorii adresată CSM:

Către Consiliul Superior al Magistraturii

În atenția membrilor CSM

23 noiembrie 2017

Asociațiile ActiveWatch și APADOR-CH, organizații de drepturile omului care militează pentru transparență și buna funcționare a justiției, în contextul discutării în cadrul CSM a modificării Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media,

vă solicită reluarea procesului de organizare a consultării organismelor media și a organizațiilor neguvernamentale desfășurat în condiții netransparente de către domnul Victor Alistar, membru al Consiliului.

Spre surprinderea noastră, am aflat de la colegii din presă – ziare.com – despre acest demers, care nu întrunește nici măcar minimal principiile de transparență, consfințite de Legea 52/2003 privind transparența decizională, sau pe cele promovate de organizația nonguvernamentală al cărei director este domnul Alistar.

De aceea, pe lângă reorganizarea consultării publice, solicităm și o analiză internă privind modul în care domnul Victor Alistar a decis, cu lipsă de profesionalism, să organizeze o astfel de consultare care, prin superficialitatea desfășurării aduce, pe de o parte, grave prejudicii de imagine Consiliului Superior al Magistraturii și, pe de altă parte, duce la o deturnare clară de la scopul activității de consultare publică – acela de îmbunătățire a Ghidului.

Consultarea în discuție ar trebui întreprinsă prin interesarea și implicarea organizațiilor din domeniul drepturilor omului și a bunei guvernări, organizațiilor de media, instituțiilor de presă, la nivel național, precum și altor categorii relevante.

Mai mult, datele legate de acest proces ar fi trebuit publicate și evidențiate pe pagina de internet a CSM.

Prin urmare, facem apel la responsabilitatea și profesionalismul tuturor membrilor CSM pentru a organiza transparent și coerent acest proces consultativ, cu respect față de toți cetățenii acestei țări.

Vă mulțumim!

ActiveWatch

APADOR-CH

Răspunsul CSM – președintele Consiliului Superior al Magistraturii propune reluarea procedurilor de consultare a organizațiilor neguvernamentale și a reprezentanților mass media, pentru Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media

Scrisoare deschisă pentru verificarea conducerii SRR

10/05/2016/în Buna guvernare, Comunicate /de Rasista

APADOR-CH a cosemnat împreună cu alte organizații neguvernamentale o scrisoare deschisă adresată Președintelui României, Premierului și șefilor Comisiilor de Cultură din Parlament, în legătură cu tentativele de intimidare a trei jurnaliști din cadrul Radio România Actualităţi.

Conținutul scrisorii, mai jos:

Scrisoare deschisă

Preşedintelui României

Prim-ministrului Guvernului României

Preşedinţilor Comisiilor de Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor

Constatăm cu surprindere şi îngrijorare declanşarea unei proceduri de cercetare, de către Consiliul de Onoare al Societăţii Române de Radiodifuziune, împotriva a trei jurnalişti ai Radio România Actualităţi: Mira Gomboş, Alexandru Rusu, Cătălin Gomboş.

Semnalăm faptul că însăşi o asemenea declanşare a cercetării înseamnă o lezare a dreptului la liberă exprimare.

Cei trei jurnalişti au reclamat, în calitate de avertizori publici într-o dezbatere publică, o campanie de ştiri, dezbateri şi spoturi audio, demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune, împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 de funcţionare a SRTV şi SRR. Această campanie a fost amendată de Consiliul Național al Audiovizualului, în integralitatea ei, printr-o somaţie publică aplicată SRR. În loc să declanşeze o cercetare pentru a identifica cine a dispus şi conceput campania, Consiliul de Onoare decide să cerceteze jurnaliştii care au semnalat derapajele profesionale şi legale, la sesizarea redactorului şef responsabil de conţinutul editorial al programelor de ştiri invocate.

Cercetarea crează premisele ca jurnaliştii din SRR să lucreze sub presiunea autocenzurii.

Avertizăm asupra faptului că acest caz nu este unul singular, ci face parte dintr-o politică managerială a administraţiei Miculescu.

Atragem atenţia că rolul şi misiunea postului public de radio sunt grav afectate de asemenea practici. Un post public, precum şi libertatea jurnaliştilor de exercitare a profesiei, libertatea opiniilor şi cea de exprimare sunt fundamentale pentru o societate democratică.

Vom urmări cu maximă atenţie cazul celor trei jurnalişti din Societatea Română de Radiodifuziune şi ne exprimăm disponibilitatea de a-i sprijini şi asista în cazul în care asemenea măsuri abuzive vor continua.

Vă solicităm, având în vedere calitatea în care aţi nominalizat membri în Consiliul de Administraţie al SRR, să identificaţi formele prin care întreaga activitate a managementului Miculescu să fie evaluată, iar drepturile fundamentale ale omului protejate.

Semnatari:

ActiveWatch

APADOR-CH

Asociația Frontline Club Bucharest

Asociația Pro Democrația

Centrul de Resurse Juridice

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul Român de Politici Europene

Freedom House Romania

Lista rămâne deschisă pentru alte organizații care doresc să se alăture demersului nostru.

Domnule prim-ministru, așteptăm calendarul discuțiilor așezate

30/03/2016/în Comunicate, Slider /de Rasista

APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale i-au scris azi premierului Dacian Cioloș, cerându-i să pună în practică promisiunea cu „discuțiile așezate” pe tema legilor pe care SRI dorește să le impună pe fondul atentatelor teroriste de la Bruxelles.

Textul scrisorii

București, 30 martie 2016

Domnule Prim Ministru Dacian Cioloș,

Ați zis ieri o vorbă mare: „Cred că e important să ne învățăm în societatea românească să discutăm așezat și să luăm decizii în cunoștință de cauză.”

Și noi credem la fel. Și noi așteptăm cu interes vremea când o să discutăm așezat. Cu argumente și fapte. Cu analize de impact serioase, bazate pe cifre. Cu atenție la impactul asupra drepturilor fundamentale pentru proiectele de lege care au fost deja declarate cel puțin o dată neconstituționale.

Dar, din păcate, ce am văzut în ultimele două luni este departe de declarația dumneavoastră.

Vă reamintim:

După declarația dumneavoastră referitoare la înregistrarea cartelelor pre-pay, ministrul pentru Comunicații și pentru Societatea Informațională a anunțat că proiectul va intra într-un „regim de avizare rapid. Toate chestiunile legate de neconstituționalitate au fost eliminate.” Nu s-a anunțat nimic de vreo dezbatere publică. Nicio analiză de impact asupra drepturilor fundamentale. Nimic despre studiul de impact cu privire la cum va afecta industria. Nu am înțeles nici cum un terorist nu va putea să dea 3 lei unui om al străzii cu buletin ca să-i cumpere o cartelă. Așteptăm dezbaterea reală cu argumente.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, Guvernul dumneavoastră a reușit contraperformanța de a adopta un nou tip de act normativ – Ordonanța de Urgență a CSAT cu privire la interceptarea comunicațiilor, într-un timp demn de un record mondial – o singură zi. Nici acolo n-am văzut o dezbatere, ci doar un proiect ieșit pe surse, iar proiectul era diferit de ce ați publicat ulterior în Monitorul Oficial. Ați anunțat apoi că „este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.” De atunci a fost liniște pe acest subiect. Așteptăm dezbaterea reală, cu argumente.

Acum puțin peste o lună, s-a încheiat dezbaterea publică privind legea securității cibernetice. Încă nu s-au publicat răspunsurile punctuale la cu propunerile avansate, dar deja ministrul societății Informaționale a participat la o conferință în care a explicat cum se va implementa legea (ca și cum proiectul nu ar putea suferi modificări în Parlament). De asemenea, am aflat deja că proiectul va ajunge în Parlament undeva în luna aprilie și că trebuie să fie „discutat în regim de urgență.” Nicio vorbă despre cele șase puncte concrete de neconstituționalitate pe care le-am tot adus în discuție. Pare ca unii politicieni cred că rezolvarea acestora se face prin corectarea virgulelor într-un text. Proiectul de lege prevede un impact bugetar 0 și un impact asupra sectorului privat care este tot 0. Dar un calcul empiric și parțial, dacă ne uităm doar la obligația de audit, ne duce la cel puțin 1000 euro x 400.000 firme = 400.000.000 euro/an doar pentru sectorul privat (art 18. alin 1 din propunerea de lege). Așteptăm dezbaterea reală cu argumente și cu participarea tuturor celor afectați.

Domnule Prim-Ministru, dorim să fim profesioniști și să facem ca la Bruxelles – nu cu informații prin presă că există un grup de lucru interministerial care lucrează, ci cu documente și argumente concrete despre proiectele de lege care pot afecta drepturile fundamentale ale cetățenilor. Dorim să discutăm cu documentele pe masă despre:

Analiza de nevoi care să conțină inclusiv
- Studiu de impact asupra drepturilor omului (practică CEDO, CEJ, CCR, garanții, urmărirea scopului legitim, necesitatea într-o societate democratică, proporționalitatea cu scopul urmărit)
- Impactul real asupra bugetului
- Impactul real asupra sectorului privat
- Eventual analiza cadrului similar european și mondial, dacă este cazul.
Textul politicii publice propuse, cu variante de adoptare posibile și efectele lor.
Stabilirea unui calendar ferm de dezbateri publice – online și offline.

După cum spuneam, așteptăm dezbaterea reală cu argumente pentru toate proiectele de mai sus. Pentru primul pas, așteptăm calendarul discuțiilor așezate.

Cu respect,

Bogdan Manolea, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI)

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent

Mircea Toma, ActiveWatch

Georgiana Iorgulescu, CRJ

Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Maria-Nicoleta Andreescu, APADOR-CH

Ovidiu Voicu, Centrul pentru Inovare Publică

Elena Calistru, (Asociația) Funky Citizens

Cătălin Hegheș, AMPER

Apel către Bănicioiu și Arafat, să trimită răniții din Colectiv în străinătate

06/11/2015/în Comunicate /de Rasista

După apelul făcut ieri către comisarul european Corina Crețu, pentru a se implica în ajutarea victimelor de la Colectiv să primească tratament medical adecvat în spitale din UE, același grup de organizații se adresează azi responsabililor interni, ministrul sănătății Nicolae Bănicioiu și secretarului de stat Raed Arafat.

Scrisoare deschisă adresată ministrului Bănicioiu și secretarului de stat Arafat

Domnule ministru Nicolae Bănicioiu,

Domnule secretar de stat Raed Arafat,

Suntem un grup de reprezentanți ai societății civile: români din instituțiile europene, din comunități ale diasporei, asociații și organizații non-guvernamentale. Vă scriem pentru a vă ruga să solicitați urgent sprijin internațional pentru victimele care au supraviețuit tragediei de la Colectiv.

Situația este dramatică și dumneavoastră știți acest lucru. Nu se poate gestiona o urgență medicală de asemenea amploare cu dotările și capacitatea spitalelor din România, în acest moment. Lipsa dumneavoastră de reacție echivalează cu premeditarea. Sunt oameni în stare critică sau la un pas de ea. Credem că aveți, în acest moment, destule informații încât să știți că, în situația în care nu cereți ajutor extern în mod răspicat, acum, numărul victimelor va crește considerabil în următoarele zile.

Vă rugăm să cereți ministerelor sănătății din statele-membre sprijin pentru preluarea pacienților care pot fi transportați. Cereți ajutor uman și material pentru cei din țară. Cereți transfer, echipe de medici, echipament medical și redactați scrisori oficiale către spitalele cu secții specializate din Europa. Există, chiar în acest moment, clinici dispuse să ajute, care așteaptă să fie solicitate, pentru că nu li s-a înaintat nicio cerere în acest sens. Iar altele, foarte multe, nici nu știu de această dramă. Fiecare minut pe care îl pierdeți înseamnă vieți omenești.

Aveți datoria de a încerca să le salvați. Sunteți în poziția de ajuta acești oameni în mod direct, nimeni nu o poate face în locul dumneavoastră. Iar mai presus de orice obligație politică, sunteți medici. Ați depus un jurământ. Asta, înainte de toate, ar trebui să vă determine să reacționați, până nu este mult prea târziu, pentru că târziu este deja.

Vă mulțumim !

Semnează:

Români din instituțiile europene, Membri ai comunității românești din Belgia, Franța, Spania, Italia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Olanda

Organizații non-guvernamentale din România:

Expert Forum

Freedom House

Asociația Română pentru Cultură, Educaţie si Normalitate (ARCEN)

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Centrul pentru Resurse Civice (CRC)

Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CERE)

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR CH)