Arhiva tag-ul pentru: acces la informații

Sunteți aici: / acces la informații

Articole

CNCAV – o „rotiță” a Guvernului care se învârte în gol?

/în /de

Colonelul Gheorghiță susține că nu ar fi primit solicitările din partea APADOR-CH și că toate informațiile ar fi publice, pe site-ul Guvernului. Ne-am uitat și nu sunt

Informațiile despre numărul dozelor de vaccin destinate României și cât s-a plătit pentru ele până acum ar fi publice, pe site-ul Guvernului, zice colonelul Gheorghiță, într-un răspuns dat ziarului Libertatea, în care susține și că nu ar fi primit nicio solicitare de informații din partea APADOR-CH în legătură cu acest subiect.

Și dacă ar fi primit, continuă șeful CNCAV, ne-ar fi trimis și el tot la Guvern, așa cum Guvernul însuși, prin Secretariatul său, ne-a trimis – pentru aceleași informații – la Ministerul Sănătății, care ne-a trimis la CNCAV. Un lanț al dezinformării publice care se întinde între instituțiile statului, plătite să-și facă treaba transparent, nu să plimbe cetățeanul de la o ușă la alta. Sau mai exact, un mecanism al dezinformării, în care CNCAV este „doar o rotiță”, după cum s-a exprimat colonelul Gheorghiță.

Când am citit răspunsul domnului Gheorghiță în ziar am dat repede o căutare pe site-ul Guvernului, ca să vedem dacă nu cumva s-or fi publicat acolo răspunsurile la cele cinci întrebări ale noastre, trimise încă din ianuarie 2021. Rezultatul căutării îl vedeți în imagine: „0 rezultate”.

Pe site-ul guvernului sunt aceleași comunicări eliptice, în care se anunță triumfalist cifre pe care și colonelul Gheorghiță le mai recită în conferințele de presă, cifre care spun doar cât vor „stăpânii” cifrelor să știm: că vor mai veni câteva zeci, sute, milioane de doze de vaccin, la vară va fi cald și bine, să stăm cuminți, la locurile noastre și să nu punem întrebări. Aceste comunicate de pe site-ul Guvernului sunt semnate tot de „Grupul de comunicare al CNCAV”, instituție înființată de Guvern ca să gestioneze campania de vaccinare.

Ce am întrebat noi sunt într-adevăr informații publice, totuși nu sunt publicate pe niciun site:

  • un calendar al primirii dozelor, pe companii producătoare, până la finele anului,
  • sumele plătite de statul român până acum,
  • cât urmează să se mai plătească
  • dacă există în plan alte achiziții în afara celor contractate prin UE.

Informații pe care cu siguranță că le știe și „rotița” CNCAV, de vreme ce către această „rotiță” ne-au îndrumat toate celelalte instituții ale statului. Dar domnul colonel Gheorghiță nu spune adevărul nici în privința acestor informații, nici în privința emailului primit de la APADOR-CH.

Mai întrebăm și altfel: dacă CNCAV zice că nu a primit email de la noi, și mai sunt și alți cetățeni care se plâng în spațiul public că nu primesc răspunsuri de la CNCAV, oare n-ar trebui să deschidă computerul?

Alte întrebări pentru CNCAV, trimise prin poștă

Ne aflăm într-un moment sensibil al pandemiei, în care prea mulți oameni și-au pierdut răbdarea, teoriile conspirației fac mai multe victime decât boala în sine, iar autoritățile, care fac apel la fiecare să respecte regulile, nu-și respectă chiar ele obligația legală de transparență.

Transparența nu costă, în schimb crește încrederea cetățeanului în stat, iar despre încredere e vorba mai mult ca oricând în aceste zile. Așa că noi ne încăpățânăm să ajutăm statul să fie transparent, chiar și prin sentință judecătorească. În așteptarea procesului, i-am transmis domnului colonel Gheorghiță încă o solicitare de informații. De data asta clasic, prin poștă, cu confirmare de primire.

Întrebările vizează strict „rotița” CNCAV, nu se mai poate ascunde în spatele Guvernului:

– câte persoane activează în CNCAV, din ce instituții provin și ce studii au?

– ce remunerații primesc?

– ce buget are CNCAV și unde poate fi consultat?

– unde a fost publicat regulamentul de organizare și funcționare a CNCAV?

– dacă „rotița” are site propriu și care e acesta?

Dacă emailul nu-l deschide, sperăm să aibă măcar drum pe la poștă zilele astea.

 

Citește și: Ce nu ne spune colonelul Gheorghiță

 

Cum folosești deștept Legea 544/2001 ca să obții informații publice

/în /de

Ce înseamnă informaţii de interes public?

Toate informaţiile care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ori ale unei regii autonome care utilizează bani publici sunt informaţii de interes public şi oricine le poate cunoaşte. Excepţiile sunt detaliate de Legea nr.544/2001 şi privesc unele categorii de informaţii din domenii ca: siguranţa naţională, activităţile comerciale, datele personale sau procedurile judiciare.

Cum poţi afla informaţii de interes public?

Informaţiile de interes public pot fi comunicate din oficiu de autorităţile/instituţiile publice sau ca urmare a cererii tale.

Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să le pună la dispoziţie, din oficiu şi într-o formă accesibilă şi concisă, informaţii cum ar fi:

– cele despre organizarea şi funcţionarea lor,

– datele lor de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice),

– sursele financiare, bugetul sau bilanţul contabil.

Dacă doreşti să obţii o informaţie de interes public, adresează o cerere direct autorităţii/instituţiei publice, indiferent dacă este vorba despre o informaţie care trebuie pusă din oficiu la dispoziţia publicului său nu.

Cererea trebuie să cuprindă:

– informaţia solicitată;

– denumirea şi sediul autorităţii/instituţiei publice;

– numele, prenumele şi semnătura ta şi adresa unde să ţi se comunice răspunsul (atenţie, legea nu prevede că trebuie să indici domiciliul tău, ci doar adresa unde soliciți să ţi se comunice răspunsul, adresă care poate fi alta decât domiciliul – conform art. 6 al. 3 lit. c din Legea nr. 544/2001).

Trimite cererea prin poştă. Dacă ai adresat greşit cererea, autoritatea/instituţia publică trebuie să o trimită autorităţii competente în 5 zile de la primire şi să te informeze despre aceasta.

După ce a primit cererea ta, autoritatea/instituţia publică este obligată să îţi răspundă:

–        în 5 zile, dacă refuză să îţi comunice informaţia;

–        în 10 zile, comunicându-ţi informaţia sau înştiinţarea că informaţia este complexă şi sunt necesare 30 de zile pentru un răspuns;

–        în 30 de zile, comunicându-ţi informaţia complexă solicitată.

Pentru ziarişti, există o reglementare specială, favorabilă acestora:

– Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore (art. 8 al. 5 din Legea nr. 544/2004). În cazul informatiiilor solicitate în scris de către mijloacele de informare în masă, se aplică regulă din art. 29 lit. a din HG 123/2002, care prevede că structurile sau persoanele responsabile de relaţia cu presa a instituţiei sau autorităţii publice respective sunt obligate să furnizeze ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă.

– Legea nu prevede pentru ziarişti vreo condiţie de acreditare pentru a solicita şi a primi informaţii de interes public. De altfel, nici “simplii cetăţeni” nu au nevoie de vreo acreditare/permis pentru a solicita şi obţine informaţii de interes public. Acreditarea este necesară numai pentru prezenţa fizică a ziaristului în sediul sau la activităţile autorităţii ori instituţiei publice, la care accesul presei este permis. (art. 30 al. 1 din HG 123/2002)

Ce faci dacă autoritatea publică refuză să-ţi comunice informaţia solicitată?

În cazul în care autoritatea publică:

–        ţi-a comunicat că refuză să-ţi transmită informaţia solicitată;

–        nu ţi-a răspuns în nici un fel;

–        ţi-a răspuns necorespunzător/parţial,

Ai la dispoziţie 2 opţiuni:

1)     formulezi o reclamaţie administrativă (la conducătorul respectivei autorităţi/instituţii publice)

2)     în paralel cu formularea reclamaţiei administrative sau direct, fără a formula o astfel de reclamaţie, te adresezi tribunalului (dai în judecată autoritatea/instituţia publică)

Important! Nu trebuie să aștepți răspuns la reclamația administrativă, pentru că poți pierde termenul de acționare în instanță. E bine să mergi în paralel cu cele două căi (în interiorul celor 30 de zile), iar dacă răspunsul la reclamație te va mulțumi îți poți retrage atunci acțiunea din instanță.

Dacă formulezi o reclamaţie administrativă, aceasta trebuie să cuprindă aceleaşi menţiuni ca şi cererea iniţială, plus motivele pentru care consideri că legea a fost încălcată. Trimite reclamaţia conducătorului autorităţii publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Modele de reclamaţie administrativă sunt prezentate în anexele 2a şi 2b la HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001.

Dă instituția în judecată. E gratis, dar…

Dacă te adresezi direct tribunalului, în plângere trebuie să ceri ca instanţa de judecată să constate că informaţia solicitată este de interes public şi să oblige autoritatea/instituţia publică să ţi-o comunice în scris într-un termen determinat.

Depune plângerea, la alegere, la tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliezi sau la tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice, în termen de 30 de zile de când ţi s-a comunicat refuzul, de când trebuia să ţi se răspundă sau de când ţi s-a răspuns necorespunzător. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru plângere.

Secţia de contencios administrativ a tribunalului va judeca plângerea ta. Dacă nu eşti mulţumit de soluţia instanţei, poţi să o ataci cu recurs, pe care îl depui la tribunal, în termen de 15 zile de când ţi-a fost comunicată hotărârea. Nu datorezi nici o taxă de timbru pentru recurs, care va fi judecat de curtea de apel. Hotărârea curţii de apel (sau hotărârea tribunalului atunci când nu a fost atacată cu recurs) este definitivă.

Instituţia/autoritatea publică obligată prin hotărâre judecătorească definitivă să îţi comunice informaţia trebuie să o facă fără vreo înştiinţare sau somaţie prealabilă. Comunicarea informaţiei se face în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii judecătoreşti, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Important! Acțiunea în instanță este gratuită, nu trebuie să plătești nicio taxă, dar există un risc: dacă pierzi procesul, iar partea adversă (instituția dată în judecată pentru că nu a răspuns la solicitare) și-a angajat un avocat, îi vei plăti acestuia onorariul. Iar avocatul angajat de instituție poate fi adesea unul foarte scump, este o practică de a descuraja cetățenii să meargă în justiție cu cererile de informații publice.

Ce faci dacă nu se rezolvă nici cu tribunalul

Dacă instituţia/autoritatea publică nu comunică informaţia nici după ce a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, va trebui să te adresezi, din nou, instanţei de judecată, în baza articolului 24 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ. Trebuie să ceri obligarea conducătorului instituţiei, în nume propriu, la plata unei amenzi către stat în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea este scutită de taxă de timbru. Poţi să ataci hotărârea instanţei cu recurs.

În prezent*, neexecutarea din motive imputabile a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate de instanţa de contencios administrative nu mai constituie o infracţiune distinctă, prevăzută ca atare în lege. Această neexecutare culpabilă a unei hotărâri judecătoreşti definitive ar putea fi totuşi încadrată, în anumite condiţii ce ţin de specificul cazului, în infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.297 Cod penal.

Cum pot acționa ziariștii în instanță

Aceleaşi reguli de procedură privind formularea reclamaţiei administrative şi sesizarea instanţei de judecată se aplică pentru orice solicitant de informaţii, inclusiv ziarişti/mijloace de comunicare în masă.

Dacă solicitarea (cererea) de informaţii a fost formulată de ziarist (semnată ca persoană fizică, dar cu menţiunea că este ziarist), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele acelui ziarist, iar nu de către ziarul/organul media la care activează.

Numai dacă respectiva cerere de informaţii nu a fost formulată în numele ziaristului, ci în numele ziarului/organului de presă (ceea ce presupune că acea cerere să fie semnată nu de ziarist, ci de persoana cu funcţie de conducere care poate angaja juridic ziarul/organul de presă), reclamaţia administrativă şi acţiunea în instanţă vor fi formulate de şi în numele ziarului/organului de presă.

_________

* După abrogarea art. 24 al. 3 din Legea nr. 554/2004 prin art. 161 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi după modificarea întregului art. 24 prin art. IV din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe.

Modele de cereri și plângeri administrative:

Model cerere de informații publice
Denumirea autorității sau instituției publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sediul/Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stimate domnule/Stimată doamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret documentele sau informațiile solicitate): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Doresc ca informațiile solicitate să îmi fie furnizate, în format electronic, la următoarea adresă de e-mail (opțional): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sunt dispus să plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate (dacă se solicită copii în format scris).

Vă mulțumesc pentru solicitudine, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (semnătura petentului)

Numele și prenumele petentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Profesia (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax (opțional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Model reclamație administrativă

Denumirea autorității sau instituței publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sediul/Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Stimate domnule/Stimată doamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

Prin prezenta formulez o reclamație administrativă, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, întrucât la cererea nr. . . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . . . . am primit un răspuns negativ, la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., într-o scrisoare semnată de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (completați numele respectivului funcționar).

Documentele de interes public solicitate erau următoarele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentele solicitate se încadrează în categoria informațiilor de interes public, din următoarele considerente: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informațiile de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că dreptul meu la informație, conform legii, a fost lezat.

Vă mulțumesc pentru solicitudine, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(semnătura petentului)

Numele și adresa petentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adresa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique

/în /de

Ipoteza principală de lucru a fost aceea că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante. Ipoteza a fost confirmată, iar tarifele descoperite ca urmare a acestei cercetări au depășit, pe alocuri, cu mult orice așteptări. În plus am descoperit să tarifele sunt cu atât mai restrictive cu cât instituțiile care le percep sunt mai mici sau mai puțin vizibile publicului larg.

În cadrul proiectului au fost trimise solicitări de informații de interes public unui număr de 89 de autorități publice locale după cum urmează: 41 de consilii județene, Consiliul General al Municipiului București, 41 de consilii locale ale municipiilor reședință de județ și 6 consilii locale ale sectoarelor Municipiului București. Colectarea datelor s-a realizat în mai-iunie 2014.

Numai 79 dintre adresanți au răspuns. Întrebările au vizat costul stabilit pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001, actul normativ local în baza căruia a fost stabilit respectivul cost, și sumele încasate de instituție ca urmare a perceperii acestor tarife.

În urma procesării informațiilor primite am aflat că media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de 1,41 lei/pagină A4, mult peste prețul pieței care se situează sub 0,5 lei.

 

 În hărțile de mai jos puteți vedea situația pe județe și consilii locale, dând click pe fiecare județ în parte

 

Campionul absolut al exagerării tarifelor practicate – Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.

La polul opus, avem o listă de nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif – consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare.  Iar justificarea este rezonabilă:

Municipiul Botoșani nu a solicitat și nu solicită sume cu destinația fotocopiere documente solicitanților de informații publice. Motivul pentru care s-a hotărât acest fapt este acela că s-a constatat că pentru o pagină format A4 costul este de 0,04 lei, documentele solicitate sunt în număr foarte mic, astfel că suma încasată ar fi nesemnificativă în raport cu disconfortul produs solicitantului.

Sumele totale încasate pe parcursul anului 2013 și până în luna mai a anului 2014 se ridică la 236.638 de lei. Din această sumă mai mult de trei sferturi – 192.000 lei – o reprezintă sumele încasate de Consiliul local Drobeta Turnu-Severin, campionul prețurilor mari care încasează 18 lei/document. Sume semnificativ mai mari decât celelalte instituții a încasat și Consiliul local Sibiu – 27.154 lei. Restul de bani – 17.485 lei – reprezintă veniturile realizate de pe urma copierii documentelor de către 62 de instutuții. Reiese că, în medie, o instituție a realizat pe parcusul anului 2013 și în primele cinci luni din 2014 venituri totalizând 282 de lei. Suma este insignifiantă în raport cu bugetele autorităților respective. Mai mult, se poate estima că simpla procesare contabilă a acestor sume costă mai mult decât încasările.

*Hărțile au fost făcute cu ajutorul cercetătorilor de la  geo-spatial.org, în cadrul laboratorului media experimental Sponge.

Recomandările APADOR-CH:

  1. la nivel normativ – eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii liberului acces la informații de interes public, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. Rațiunea menținerii unui tarif pentru fotocopierea documentelor mari are în vedere două aspecte: neîmpovărarea instituțiilor fără resurse financiare consistente și descurajarea abuzului de drept;
  2. la nivel de practică – renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.

 

Acest studiu a fost realizat şi publicat în cadrul unui proiect al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Balkan Trust for Democracy. Proiectul țintește îmbunătățirea accesului la informații de interes public precum și a procesului de consultare publică.   

 

Autoritățile locale vând informațiile publice cu adaos de boutique

/în , /de

Raport de evaluare a tarifelor percepute de autorităţile locale pentru eliberarea de fotocopii ale documentelor solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public

Acest studiu a fost realizat şi publicat în cadrul unui proiect al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), finanțat de Balkan Trust for Democracy. Proiectul țintește îmbunătățirea accesului la informații de interes public precum și a procesului de consultare publică.   

Cercetarea de față a încercat să evalueze practica autorităților locale în ce privește furnizarea de fotocopii după documente la solicitările formulate în temeiul Legii nr. 544/2001.

Ipoteza principală de lucru a fost aceea că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante. Formularea acestei ipoteze s-a bazat pe experiențele anterioare ale asociației, dar și pe situații recente semnalate de cetățeni. De exemplu, în primăvara acestui an, un cetățean ne-a semnalat că i s-a solicitat să achite un tarif de aproximativ 1,75 lei pentru o pagină A4.

O a doua ipoteză a fost aceea că astfel de practici restrictive sunt cu atât mai răspândite cu cât instituția respectivă este mai puțin vizibilă publicului larg. Sau ca astfel de practici restrictive să fie întâlnite cu atât mai des cu cât autoritățile respective sunt mai mici.

Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor instituţiilor publice la cereri de informaţii adresate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, şi prin analiza datelor deja deținute de asociație în urma experienței proprii în domeniu.

Au fost adresate chestionare formulate ca cereri de informații de interes public unui număr de 89 de autorități publice locale după cum urmează:

– 41 de consilii județene,

– Consiliul General al Municipiului București,

– 41 de consilii locale ale municipiilor reședință de județ și

– 6 consilii locale ale sectoarelor Municipiului București.

Colectarea datelor s-a realizat în mai-iunie 2014.

Din punctul de vedere al relevanţei cercetării, rata de răspuns este satisfăcătoare (trebuie totuşi precizat că răspunsul instituţiilor publice la cereri de informaţii de interes public este o obligaţie legală şi nu o favoare).

Au răspuns cererilor de informaţii 79 dintre adresanți, după cum urmează:

– 37 din cele 41 de consilii judeţene chestionate (nu au răspuns CJ Alba, CJ Argeș, CJ Iași şi CJ Vâlcea),

– CGMB şi

– 41 din cele 47 de consilii locale municipale și de sector (nu au răspuns consiliile locale din: Reșița, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Vaslui și Sectorul 5).

Dintre răspunsurile primite, 6 nu au conținut informațiile solicitate astfel că au fost excluse din analiză consiliile județene Botoșani, Prahova, Suceava și consiliile locale Focșani, Sectorul 1 și Sectorul 2.  În consecință, analiza statistică a datelor a fost realizată luînd în considerare 73 de răspunsuri primite.

Întrebările adresate autorităţilor s-au referit la:

1. Costul stabilit pentru fotocopierea unei file A4 de pe un document solicitat în baza Legii 544/2001.
2. Actul normativ prin care a fost stabilit acest cost (număr, data, emitent act) și modalitățile de consultare ale actului normativ prin care a fost stabilit costul (dacă e postat pe internet, iar dacă nu, cum poate fi consultat).
3. Sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a documentele solicitate în baza Legii 544/2001, în perioada 1.01.2013 - la zi, defalcat pe anii 2013 şi 2014.

Analiza datelor:

  1. Costul copierii.

Media tarifelor solicitate de autoritățile incluse în analiză este de 1,41 lei/pagină A4, mult peste prețul pieței care se situează sub 0,5 lei.

Campionul absolut al exagerării tarifelor practicate – Consiliul local Drobeta Turnu-Serverin care a stabilit o taxă de 18 lei pentru orice document solicitat cu excepția celor solicitate de instanțele de judecată, parchet și alte autorități.

Contactați telefonic pentru a clarifica sensul sintagmei orice document  și pentru a afla tariful exact ale unei pagini, responsabilii instituției au afirmat că nu este stabilit un preț pe pagină pentru că, de regulă, se solicită cam același tip de documente (fotocopii după documentații urbanistice) care conțin inclusiv pagini A3 și al căror preț de fotocopiere a fost estimat la 18 lei. Responsabilii nu au putut însă să răspundă dacă/ce tarif este aplicat unor cereri de alt tip, de exemplu unei cereri prin care se solicită fotocopia unui document dintr-o singură pagină și au afirmat că au sesizat că există o problemă pe care o vor remedia cu ocazia aprobării taxelor pentru anul viitor.

Pe locul doi în topul celor mai scumpe tarife practicate se situează Consiliul local Bacău, care percepe 5 lei/pagină, urmat de CL Tulcea și CJ Cluj care percep câte 4 lei/pagină. Alte opt autorități au stabilit tarife de 3 lei/pagină. În total, 41 dintre cele 73 de instituții incluse în analiză au prețuri mai mari de 50 de bani/pagină.

Datele de mai sus se constituie o bază factuală pentru a afirma că prima ipoteză de lucru se confimă.

La polul opus, avem o listă de nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif – consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare.

Unele dintre acestea justifică perfect rezonabil neaplicarea vreunei taxe. De exemplu:

Municipiul Botoșani nu a solicitat și nu solicită sume cu destinația fotocopiere documente solicitanților de informații publice. Motivul pentru care s-a hotărât acest fapt este acela că s-a constatat că pentru o pagină format A4 costul este de 0,04 lei, documentele solicitate sunt în număr foarte mic, astfel că suma încasată ar fi nesemnificativă în raport cu disconfortul produs solicitantului.

Un alt exemplu de bună practică în acest sens este și CJ Hunedoara care a stabilit un tarif de 50 de bani/pagină însă nu îl aplică decât dacă documentele solicitate au mai mult de 30 de pagini și nu pot fi comunicate decât fizic, nu în format electronic. De altfel, mai mulți dintre respondenți au afirmat că transmit documentele în format electronic și nu percep taxe.

Mediile costurilor calculate separat pe categorii de autorități sunt semnificativ diferite. Astfel, la nivelul consiliilor județene media tarifelor este de 1,03 lei/pagină, iar la nivelul consiliilor locale este de 1,62 lei/pagină.

Ca urmare, putem afirma că și cea de-a doua ipoteză de lucru se confirmă.

  1. Actul normativ prin care a fost stabilit costul (număr, data, emitent act) și modalitățile de consultare.

Majoritatea instituțiilor care au stabilit taxe pentru eliberarea de documente fac acest lucru anual, prin hotărârea care se referă la cuantumurile tuturor taxelor aplicabile pe parcursul unui an. Aceste acte normative sunt lungi și greu de parcurs. Ca urmare, deși, de regulă (61 din cele 73 de consilii) hotărârile sunt publicate online, este destul de greu pentru cetățeni să se informeze corect cu privire la tariful pentru eliberarea documentelor.

  1. Sumele totale încasate pe parcursul anului 2013 și până în luna mai a anului 2014 se ridică la 236.638 de lei. Din această sumă mai mult de trei sferturi – 192.000 lei – o reprezintă sumele încasate de Consiliul local Drobeta Turnu-Severin, campionul prețurilor mari care încasează 18 lei/document. Sume semnificativ mai mari decât celelalte instituții a încasat și Consiliul local Sibiu – 27.154 lei. Restul de bani – 17.485 lei – reprezintă veniturile realizate de pe urma copierii documentelor de către 62 de instutuții. Reiese că, în medie, o instituție a realizat pe parcusul anului 2013 și în primele cinci luni din 2014 venituri totalizând 282 de lei. 
    Suma este insignifiantă în raport cu bugetele autorităților respective. Mai mult, se poate estima că simpla procesare contabilă a acestor sume costă mai mult decât încasările.   

tarife-consilii-locale

Găsești aici rezultatele studiului în două hărți interactive

Concluzii:

  1. se confirmă ipoteza că unele instituții restricționează accesul publicului la documente prin practicarea unor tarife descurajante;
  2. practicile sunt foarte diferite de la instituție la instituție, astfel că cetățenii nu știu la ce să se aștepte atunci când solicită informații de interes public de la diverse autorități. În același timp se confirmă cea de-a doua ipoteză a studiului conform căreia practicile restrictive sunt mai răspândite cu cât instituția respectivă este mai puțin vizibilă publicului larg. Ca urmare, cetățenii obișnuiți care interacționează cu autorități publice locale, cum ar fi consiliile locale orășenești sau comunale, sunt cei mai afectați de aceste practici care descurajează implicarea și participarea publică;
  3. veniturile obținute nu sunt consistente astfel că rațiunea economică a menținerii acestor tarife nu se susține.

Recomandări:

la nivel normativ – eliminarea taxei privind eliberarea de fotocopii pentru documentele solicitate în temeiul legii liberului acces la informații de interes public, prin hotărâre de guvern, cel puțin pentru un număr de pagini (de exemplu 30) și stabilirea unui tarif maximal pentru restul de pagini. Rațiunea menținerii unui tarif pentru fotocopierea documentelor mari are în vedere două aspecte: neîmpovărarea instituțiilor fără resurse financiare consistente și descurajarea abuzului de drept;

la nivel de practică – renunțarea la perceperea de taxe pentru fotocopierea documentelor solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice.    

Cauza Roşiianu – România condamnată la CEDO pentru că primarul din Baia Mare a refuzat să-i ofere unui ziarist informații publice

/în , , /de

Ioan Romeo Roșiianu, un ziarist din Baia Mare, a câștigat ieri de la CEDO ceea ce fostul primar din localitatea sa i-a refuzat sistematic din 2005 încoace. România a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să-i plătească 4000 de euro despăgubiri ziaristului, pentru că fostul primar al orașului Baia Mare a refuzat să-i furnizeze informații de interes public cu care să-și facă meseria, deși justiția națională  i-a dat câștig de cauză. Cazul a fost susținut de avocata Diana Hatneanu și sprijinit de APADOR-CH, ca unul strategic pentru România.

Ce a cerut reclamantul

Reclamantul, Ioan Romeo Roşiianu, jurnalist la Baia Mare, a adresat mai multe cereri de informații de interes public primarului municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (primar în perioada 1993-2010). În urma refuzului de a-i comunica informațiile jurnalistul s-a plâns în justiție, care,, prin hotărâri definitive şi irevocabile, l-a  obligat pe primar să-i comunice  informații cu privire la contracte de achiziţii publice şi administrarea patrimoniului public.

Totuşi, hotărârile au rămas neexecutate în ciuda a numeroase demersuri, care au inclus amendarea civilă de către instanță, pentru neexecutarea hotărârilor, și  amendarea administrativă a primarului de către procuror în urma unei plângeri penale.

Reclamantul a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 4 iulie 2006 (cererea nr. 27329/06), invocând încălcarea articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 10 (libertatea de exprimare) din Convenţie. În cerere s-a arătat că neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti privitoare la un drept civil al reclamantului (dreptul de a primi informații publice conform Legii nr.544/2001) reprezintă o negare a accesului efectiv la justiţie. În plus, aceasta a fost de natură să îngrădească libertatea de exprimare a presei asupra problemelor de interes public.

Cum s-a apărat Guvernul României

În fața CEDO, Guvernul României a susținut că reclamantului i s-ar fi pus la dispoziție informațiile cerute, dar nu s-a prezentat la primărie ca să le ridice. Or, tocmai pentru a-l descuraja să le mai ceară, primarul i-a „oferit” ziaristului o serie întregă de documente contra unor sume absurde (de ordinul sutelor de euro) pentru fotocopierea lor.

Curtea a considerat că reclamantului trebuia să i se ofere informațiile punctuale solicitate, și nu tomuri întregi de documente pe care nu le ceruse, astfel încât nu se poate reține că hotărârile judecătorești care obligau la comunicarea de informații au fost executate. În consecință atât dreptul la un proces echitabil cât și libertatea de exprimare a reclamantului au fost încălcate.

Primul caz din România

APADOR-CH a susținut cauza Roșiianu în fața CEDO, prin avocaţii cu care colaborează, respectiv avocatul Diana Hatneanu. Prin acest caz strategic, APADOR-CH a urmărit să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Europene în privinţa domeniului de aplicare a articolului 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în sensul extinderii acestuia şi la dreptul de a obţine informaţii de interes public, dar și creșterea standardelor în privința transparenței instituționale în România

„În 2006, când am înaintat cererea reclamantului la Curte, nu exista jurisprudență privind includerea accesul la informații de interes public în sfera libertății de exprimare . Or reclamantul invoca faptul că, în calitate de ziarist, nu-și putea exercita meseria în absența informațiilor publice solicitate de la primărie, deci i se încălca și libertatea de exprimare, dar și dreptul la un proces echitabil, deoarece hotărâri judecătorești favorabile au rămas neexecutate . În ultimii ani,  Curtea europeană  s-a pronuțat și în alte   cauze similare, cum ar fi Kenedi împotriva Ungariei, – astfel încât cauza Roșiianu, o premieră pentru România, vine să întărească și să dezvolte jurisprudența destul de recentă a CEDO în materie”, explică avocata reclamantului Roșiianu, Diana Hatneanu.

Azi, după șapte ani de la înaintarea cererii, Romeo Roșiianu a obținut satisfacție de la CEDO. Între timp, în România, fostul primar al municipiului Baia Mare, Cristian Anghel, a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Eliberat în 2011, după numai 10 luni de detenție, el a revenit în politică, dar mai are de achitat datorii către primăria pe care a condus-o. De azi România mai are de achitat, pentru faptele lui, și 4000 de euro despăgubiri ziaristului Romeo Roșiianu, plus cheltuielile de judecată.

Îmbunătățirea accesului la informații publice

/în /de

În perioada februarie – iunie 2014 APADOR-CH reia un proiect mai vechi prin care se caută ameliorarea liberului acces la informații de interes public (conform Legii 544/2001) precum și a procesului de consultare publică (conform Legiia 52/2003). Titlul proiectului este Towards essential improvements in FOIA and Sunshine laws in Romania și este finanțat de Balkan Trust for Democracy.

APADOR-CH este unul din principalii promotori ai acestor două legi și monitorizează permanent buna lor aplicare. Prin activitatea de monitorizare am constatat că aceste două legi și principiile pe care le promovează sunt de multe ori subminate de o serie de practici birocratice. În continuarea demersurilor noastre vrem să documentăm și să contestăm două dintre aceste practici.

– În primul rând vom analiza modul în care liberul acces la informații este subminat de prețurile de fotocopiere a documentelor solicitate de petenți. Vom face o analiză comparativă a costurilor practicate de diverse instituții publice din țară pentru a furniza cetățenilor o copie după un anume document public.
– De asemenea, în cadrul proiectului vom contesta folosirea abuzivă a ordonanțelor de urgență în procesul de guvernare. Am semnalat că ordonanțele de urgență sunt folosite în mod excesiv, fiind eludat procesul legislativ și principiul consultării publice. Vrem să documentăm această practică și să exercităm presiune asupra Avocatului Poporului să conteste această practică a guvernului la Curtea Constituțională.

Rolul APADOR-CH:

–        Trimiterea de solicitari către Avocatul Poporului

–        Popularizarea proiectului prin articole informative pe site-ul organizației

Rezultate:

Citește studiul rezultat în urma proiectului, privind tarifele practicate de autoritățile locale și județene la furnizarea de informații de interes public.

APADOR-CH
Str. Nicolae Tonitza 8A
Sector 3 – Bucuresti
030113 Romania

Telefon: (40) 0733.078.720
e-mail: office@apador.org

Utilizarea și distribuirea informațiilor de pe acest site sunt libere, cu citarea sursei.