societatea civilă – APADOR-CH

Articole

Guvernul semnează înțelegeri cu SUA, în numele societății civile și al presei, prin care îngrădește libertatea de exprimare

09/08/2024/în Blog, Buna guvernare /de Rasista

În luna iunie 2024, ministrul de externe al României, Luminița Odobescu, a semnat în numele Guvernului României, la Washington, un memorandum de înțelegere cu Departamentul de Stat al SUA, pentru „combaterea manipulării informațiilor străine”. Documentul a trecut pe sub radarul opiniei publice. Guvernul nu s-a grăbit să-l facă cunoscut sau măcar să explice ce anume presupune, în clasicul stil opac în care ne-a obișnuit să guverneze.

APADOR-CH a cerut Ministerului de externe o copie a acestui document, ca să vedem la ce s-a angajat Guvernul, până la urmă și în numele nostru. Am primit conținutul Memorandumului: două foi A4 în care se enumeră o serie de principii și bune intenții în legătură cu cooperarea dintre cele două țări, pentru a contracara manipularea „informațiilor străine”:

România și Statele Unite sunt angajate în colaborarea menită să reducă impactul manipulării informațiilor străine și să construiască ecosisteme informaționale rezistente din punct de vedere societal și institutional”, se spune despre scopul acestui memorandum.

Apoi este enunțat cadrul de acțiune, sub forma a cinci puncte, scrise într-un limbaj ambiguu, care pot însemna orice și nimic în același timp.

„Participanții afirmă următorul cadru pentru combaterea manipulării informațiilor străine:

Abordarea eficientă a manipulării informațiilor străine depinde de țările care trec dincolo de abordările de tip „monitorizare și raportare”, pentru a include dezvoltarea și implementarea strategiilor pentru a contracara această amenințare.
Organizarea și administrarea unei abordări la nivel național pentru combaterea manipulării informațiilor străine beneficiază de structurile interagențiilor coordonate.
Combaterea eficientă a manipulării informațiilor străine depinde de deținerea mijloacelor tehnice și a capacității umane necesare pentru a menține conștientizarea amenințării.
Societatea civilă, mass-media independentă și mediul academic joacă roluri esențiale în sprijinirea și informarea inițiativelor guvernamentale pentru a contracara manipularea informațiilor străine.
Organizațiile multilaterale care valorifică cooperarea internațională pentru a contracara și pentru a consolida rezistența împotriva manipulării informațiilor străine sunt indispensabile pentru a atenua decalajele de informații și capacități din țările partenere.”

Documentul se încheie cu promisiunea unui scop măreț:

Participanții intenționează să stabilească o consultare bilaterală privind combaterea manipulării informațiilor străine, pentru a stabili direcția activității viitoare. Se așteaptă ca participanții să conducă împreună această consultare.”.

Așadar documentul conține o serie de enunțuri din categoria deja celebră „să fie bine ca să nu fie rău”, totuși nu putem să nu ne întrebăm ce anume presupune punctul 4 din memorandum, care pare să angajeze în această acțiune importantă, dar confuză, întreaga societate civilă, mass media independentă și mediul academic. Vom fi obligați, vrem nu vrem, să „sprijinim” și să diseminăm „informările inițiativelor guvernamentale” pentru obiectivul enunțat de contracarare a manipulării?

Întrebarea care se pune este în numele cărui principiu democratic și-a luat Guvernul obligația de a face ca societatea civilă, mass-media independentă și mediul academic să sprijine inițiativele Guvernului, când acesta își propune să contracareze manipularea informațiilor străine?

Mass-media independentă nu poate fi independentă dacă rolul ei este de a sprijini inițiative ale Guvernului, chiar dacă acele inițiative par generoase și îndreptățite, cum ar fi cazul combaterii manipulării informațiilor străine. O mass-media independentă trebuie să își păstreze întotdeauna spiritul critic și să își rezerve, întotdeauna, dreptul de a critica sau sprijini diverse inițiative, de a fi pro sau contra lor, indiferent de obiectul și sursa acestor inițiative (guvernamentală sau privată).

Aceeași problemă se ridică și în cazul societății civile. Specific societății civile sunt organizațiile neguvernamentale. Aceste organizații ale societății civile, ca și alte forme de manifestare ale societății civile, nu pot fi obligate, mai mult sau mai puțin fățiș, prin demersuri la care Guvernul se obligă prin semnarea de memorandumuri, să sprijine necondiționat anumite demersuri ale Guvernului, numai pe motiv că în acele demersuri Guvernul urmărește un scop nobil/corect.

Căile și metodele de a fi atinse scopurile, chiar și cele nobile/corecte, pot fi dicutabile, de mult ori. Iar singurele căi de a atinge anumite obiective nu sunt doar cele identificate de Guvern. De multe ori, chiar în ultima perioadă, Guvernul a greșit atunci când a ales metodele de a atinge un scop lăudabil (cum ar fi lupta împotriva drogurilor), astfel că a fost nevoie de intervenția societății civile, care nu a sprijinit, ci, dimpotrivă, a contrazis Guvernul și a indicat o cale mult mai rezonabilă de a acționa (de exemplu, în situația permiselor de conducere, suspendate timp de peste un an, pe baza unui drugtest fals poztiv).

De aceea, pare foarte greu de înțeles cum de două guverne semnează o înțelegere prin care își propun să acționeze pentru ca societatea civilă și mass-media independentă (înțelegem din asta că există și o altă mass-media, neindependentă) să sprijine (adică să nu cârtească, să nu critice) inițiativele guvernamentale dintr-un anumit domeniu.

E adevărat că guvernele României cumpără deja presa, cel puțin din pandemie încoace, cu zeci de milioane de euro anual, sub forma contractelor de publicitate politică, plătite la fel de netransparent de partidele politice cu bani de la buget. De banii ăștia o bună parte a presei publică numai „adevărurile” guvernamentale enunțate de partidele aflate la putere, și aproape nimic din realitatea în care trăim.

Cu toate astea dezinformarea și manipularea fac victime sub ochii neputincioși ai statului, prin clipuri publicitare care îndeamnă oamenii să facă investiții înșelătoare, și se folosesc inclusiv de figurile unora dintre oamenii de stat ai țării pentru asta. O investigație Recorder a documentat acest fenomen, pe care statul este incapabil să-l contracareze, în ciuda memodrandumului măreț semnat cu Statele Unite ale Americii.

Mai multe investigații ale presei independente arată cum partidele politice uzează în ultimii ani de sume importante din subvențiile prea generoase de la buget, pentru a face în mod netransparent și lipsit de etică publicitate și propagandă, prin diverse mijloace. În acest context, considerăm că angajamentul semnat de Guvernul României în numele presei și al societății civile în general, este desprins din altă epocă, în care toată comunicarea publică era controlată de aparatul de stat și nu exista libertate de exprimare.

Îmbunătățirea legislației privind reprezentarea societății civile în organisme colegiale

28/03/2017/în Advocacy Legislativ, Buna guvernare /de Rasista

Principalele organisme colegiale în care este reprezentată societatea civilă sunt:

– Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Potrivit reglementării actuale, în cazul CSM, art. 19 din Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede principiul specializării, în sensul că propunerile de candidaţi care să reprezinte “societatea civilă” nu pot fi făcute de orice organizaţie, ci numai de:

-organizaţiile profesionale ale juriştilor

-consiliile profesionale ale facultăţilor de drept acreditate

-asociaţiile şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului

Atâta vreme cât art. 19 din Legea nr. 317/2004 nu este declarat neconstituţional, deşi ridică unele probleme (nu permite decat unei parti din soceitatea civila sa propuna reprezentatni ai intregii societati civile), la stabilirea mecanismului în cazul CSM vor fi avute în vedere prevederile acestui articol, care nu permite oricărei organizaţii din societatea civilă să propună candidaţi ai societăţii civile pentru CSM.

Citiți pe larg toate propunerile

Show less

– Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Potrivit reglementării actuale, în cazul CNCD, art. 23 al. 2 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, nu prevede prezenţa obligatorie în CNCD a unui/unor reprezentanţi ai societăţii civile, dar nici nu interzice expres prezenţa lor.

De aceea, teoretic, în funcţie de propunerile de candidaţi (care pot fi făcute de oricine, întrucât legea legea nu impune vreo condiție pentru cei care fac propuneri) şi de voturile obţinute de candidaţi în comisiile de specialitate şi, apoi, în plenul parlamentului, din CNCD pot face parte sau numai reprezentanţi ai societăţii civile, sau niciun reprezentant al societăţii civile sau reprezentanţi ai societăţii civile împreună cu alţi reprezentanţi. În practică, organizaţiile din societatea civilă nu au avut succes cu candidaţii pe care i-au propus şi care nu au putut trece de votul politic din parlament.

Citiți pe larg toate propunerile

Show less

– Consiliul Naţional de Integritate (CNI)

Potrivit reglementării actuale, în cazul CNI, art. 35 al. 1 lit. i din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI, prevede că “un reprezentant” în CNI va fi desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul:

– drepturilor omului,

– juridic

– economico-financiar

Deoarece textul art. 35 nu foloseşte sintagma “reprezentant al societăţii civile”, ci doar termenul “reprezentant” (care nu este al întregii societăţi civile, ci doar al unor organizaţii expres prevăzute de lege), nu se ridică problema de constituţionalitate de la art. 19 din legea CSM.

Citiți pe larg toate propunerile

Show less

– Consiliul Economic şi Social (CES)

Potrivit reglementării actuale, în cazul CES, art. 11 al. 1 lit. c din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea CES, se referă la 15 membri, care “reprezintă structuri asociative ale societăţii civile”, deci nu întreaga societate civilă.

Aceste structuri asociative sunt prevăzute expres de lege, însă într-o manieră foarte largă/generoasă: organizaţii ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului şi copiilor; organizaţii centre de resurse; organizaţii din domeniul sănătăţii şi ale persoanelor cu dizabilităţi; organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei; organizaţii de mediu şi probleme legate de mediul rural; asociaţii academice, profesionale, pentru protecţia consumatorului; organizaţii ale economiei sociale; organizaţii cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizaţii ale agricultorilor; organizaţii ale pensionarilor; organizaţiile comunităţilor locale şi alte organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale CES.

Citiți pe larg toate propunerile

Show less

Există şi organisme colegiale în care societatea civilă nu este reprezentată, deşi o astfel de prezenţă ar duce la o creştere clară a eficienţei acestor organisme:

Cazul special al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), organism politizat și ineficient de mai multă vreme.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu este prevăzut în Constituție și a fost infiintat prin art. 10 din Legea nr. 504/2002 – legea audiovizualului. Este o autoritate publică autonomă sub control parlamentar (cei 11 membri sunt numiti pe termen de 6 ani in sedinta comuna a deputatilor si senatorilor) şi are rol de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Potrivit art. 10 al. 5 din Legea 504/2002, CNA se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizat de catre orice persoana interesata printr-o plangere, atunci cand un radiodifuzor (furnizor de programe radio sau tv) incalca prevederile legale, normele de reglementare în domeniu ori obligaţiile înscrise în licenţa audiovizuală.

CNA poate sanctiona radiodifuzorii, printre altele, cu amenda si, de asemenea, poate decide aplicarea sanctiunii “supreme”, retragerea licenţei audiovizuale, in cazul savarsirii repetate de către furnizorul de servicii media a uneia dintre următoarele fapte:

-incitarea publicului la ură naţională, rasială sau religioasă;

-incitarea explicită la violenţă publică;

-incitarea la acţiuni care au drept scop disoluţia autorităţii de stat;

-incitarea la acţiuni teroriste.

În mod frecvent, sunt formulate în spaţiul public suspiciuni în legătură cu lipsa de eficienta si de impartialitate a CNA, din cauza politizarii sale. Aceste suspiciuni nu pot fi separate de reglementarea modului de constituire a CNA, din care absenteaza orice referire la reprezentantii societatii civile.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr. 504/2002, CNA este compus din 11 membri, propuşi de:

a) Senat: 3 membri;

b) Camera Deputaţilor: 3 membri;

c) Preşedintele României: 2 membri;

d) Guvern: 3 membri.

In practică, se observa ca membrii acestei autorităţi publice păstrează un grad destul de ridicat de fidelitate fără de entităţile care i-au propus şi care sunt entităţi politice, cu excepţia preşedintelui, care, cel puţin din punct de vedere formal, nu face parte dintr-un grup politic.

“Dependența” membrilor faţă de cei care i-au propus nu ţine doar de “recunoştinţă”, ci şi de prevedere, pentru că, dacă se vor depărta prea mult de entitatea care i-a promovat, riscă să nu mai fie propuşi pentru un nou mandat.

O solutie care ar putea fi luată în discuţie priveşte, în principal, schimbarea modalităţii de desemnare a membrilor CNA si chiar a componentei CNA. În loc de a fi propuşi de entităţi majoritar politice şi votaţi de o entitate politică (parlament), poate ar fi mai bine că membrii CNA să fie propuşi de societatea civilă şi să fie desemnaţi în CNA exclusiv dintre cei propusi nominal de societatea civilă.

“Mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale” urmează să se aplice în mod corespunzător. Astfel, dreptul de a propune candidaţi ar trebui să revină societăţii civile, mai precis, să aibă dreptul de a propune câte un candidat fiecare asociaţie legal constituită care activează în domeniul media audiovizual sau în domenii conexe acestuia. Identificarea acelor asociaţii s-ar putea face în funcţie de scopul şi obiectivele prevăzute în statut: protejarea libertăţii de exprimare, monitorizarea media, educaţia media etc.

Desigur, este loc de dezbătut în legătură cu criteriile ce trebuie stabilite în concret pentru ca o asociaţie să poată propune un candidat pentru CNA, dar nu este imposibil de ajuns la o variantă care să mulţumească suficient de multă lume. O soluție care să-i mulțumească pe toți nu există. Pentru evitarea înfiinţării unor asociaţii ad-hoc, doar pentru a face o desemnare de candidat, sau a modificării/completării “peste noapte” a statutului, tot în scopul de a desemna un candidat, se poate introduce o prevedere în sensul că dreptul de a propune candidaţi revine numai asociaţiilor înfiinţate cu cel puţin 5 ani înainte de data propunerii și care au de cel puţin 5 ani în statut prevedera privind scopul si obiectivele din domeniul specific media audiovizual/conex acestuia.

O variantă mai puțin radicală de modificare a legii nr. 504/2002, consta in prevederea in lege a unui numar de locuri in CNA rezervate societatii civile (de exemplu 3-5 locuri din totalul de 11), corelativ cu reducerea corespunzatoare a numarului de persoane ce vor putea fi desemnate in CNA de paralament, guvern si presedinte. Introducerea acestor reglementari prespune modificarea Legii nr. 504/2002. Deoarece CNA nu este menționat în Constituție, nu e necesară și o modificare la nivel constituțional.

Show less

Ce e bun și ce nu în procedurile de desemnare/alegere a reprezentanților societății civile în organismele colegiale

Mecanismul de desemnare: societatea propune, politicienii dispun

Legile speciale privind organizarea şi funcţionarea unor organisme colegiale (CSM, CNCD, CNI, CES) prevăd că în compunerea acestora trebuie să se afle şi un anumit număr de persoane care reprezintă societatea civilă.

În prezent, nu există, nici legal şi nici informal, un mecanism prin care formele asociative care compun societatea civilă îşi desemnează nemijlocit reprezentanţii în organismele colegiale. Din acest motiv, reprezentanţii societăţii civile nu sunt desemnaţi direct de societatea civilă, ci de altcineva: parlament, guvern.

Mai precis societatea civilă nu poate face mai mult decât propuneri de candidaţi, dar cei care dispun care anume candidaţi vor reprezenta societatea civilă sunt alţii decât societatea civilă: parlament, guvern.

Principalul risc al faptului că alţii decât societatea civilă dispun cine va reprezenta societatea civilă este politizarea. Parlamentul şi guvernul sunt structuri politice, iar votul lor cu privire la candidaţii societăţii civile este un vot politic, fiind aleşi nu acei candidaţi care plac societăţii civile, ci aceia agreaţi de puterea politică majoritară de la un moment dat.

Problemele nu apar atunci când numărul candidaţilor propuşi de societatea civilă este egal cu numărul locurilor ce revin societăţii civile (spre exemplu, recentele desemnări pentru CNI), ci atunci când din partea societăţii civile sunt propuşi mai mulţi candidaţi decât locuri.

Cel mai vizibil caz este cel al CSM, pentru care legea rezervă 2 locuri pentru reprezentanţii societăţii civile. Aproape de fiecare dată, pentru cele 2 locuri au existat 4-5 candidaţi propuşi de societatea civilă. În această situaţie, cel care a decis care sunt cei ce vor ocupa cele 2 locuri a fost parlamentul. Efectul a fost politizarea evidentă, pentru că a decis majoritatea politică din momentul respectiv. Or, societatea civilă este altceva decât o majoritate politică de conjunctură.

Soluţia: stabilirea unui mecanism prin care entităţile neguvernamentale legal constituite din societatea civilă să-şi poată desemna direct, nemijlocit candidaţii.

În cadrul acestui mecanism, intervenţia guvernului şi a parlamentului trebuie redusă foarte mult, la cea de arbitru pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă prevăzute în mecanism.

Acest mecanism nu modifică sub nicio forma condiţiile de eligibilitate pentru candidaţi (condiţii de studii, pregătire, conduită etc.etc.) deja prevăzute în legile de organizare şi funcţionare ale fiecărui organism colectiv. Desemnarea candidaţilor de către societatea civilă se va face, desigur, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de lege.

Noutatea constă în faptul că atunci când există mai mulţi candidaţi eligibili decât locuri, alegerea/desemnarea lor se va face de societatea civilă, prin entităţile legal constituite (asociaţii, fundaţii etc), iar nu de către parlament sau guvern, ca în prezent.

Pentru a evita posibilitatea denaturării rezultatelor prin înfiinţarea unor entităţi ad-hoc, doar în scopul participării la procedură şi, astfel, al vicierii procedurii, se poate impune condiţia unei “vechimi în activitate” a fiecărei organizaţii participante, de exemplu 3 (sau 5) ani. Mai precis, asociaţii înfiinţate cu cel puţin 3 (sau 5) ani înainte de data propunerii și, eventual, care au de cel puţin 3 (sau 5) ani în statut prevedera privind scopul si obiectivele din domeniul specific.

O variantă de selecţie a organizaţiilor care pot participa la propuneri şi la vot este cea bazată pe principiul specializării, în sensul că vor putea propune/vota candidaţi pentru un anumit organism numai entităţile a căror activitate se încadrează în domeniul de competenţă al acelui organism colegial. Dar, deşi pare rezonabilă, o astfel de variantă exclude o parte a societăţii civile de la un proces prin care, potrivit legii, sunt desemnaţi reprezentanţi ai societăţii civile (ai întregii societăţi civile, nu doar a unei părţi, specializate, din acea societate). Deci, introducerea unor criterii de genul specializării pentru “filtrarea” organizaţiilor care pot participa poate constitui o reglementare cu caracter discriminatoriu. Principiul specializării se poate aplica numai în cazul candidaţilor propuşi(care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi în cazul membrilor societăţii civile, cărora nu li se poate nega dreptul de a propune şi de a alege/vota candidaţii care să reprezinte societatea civilă (întreaga societate civilă).

Etapele și procedura mecanismului de desemnare

1. Cu o perioadă de timp înainte de expirarea mandatului, de minimum 3 luni, de exemplu, fiecare entitate care îndeplineşte condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea) poate propune un candidat.

După cum am precizat mai sus, pentru a evita posibilitatea denaturării rezultatelor prin înfiinţarea unor entităţi ad-hoc, doar în scopul participării la procedură şi, astfel, al vicierii procedurii, se poate impune condiţia unei “vechimi în activitate” a fiecărei organizaţii participante, de exemplu 3 (sau 5) ani. Mai precis, asociaţii înfiinţate cu cel puţin 3 (sau 5) ani înainte de data propunerii și, eventual, care au de cel puţin 3 (sau 5) ani în statut prevedera privind scopul si obiectivele din domeniul specific.

Ar fi de preferat ca, pentru o cât mai largă reprezentare a societății civile, principiul specializării să se aplice numai pentru cei propuși (adică numai pentru candidați, care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi pentru cei care propun (asociațiile legal constituite).

Propunerea se afişează pe o pagină de web special dedicată. Administratorul acestei pagini ar putea să fie din afara societăţii civile, de exemplu o structură guvernamentală implicată în relaţia cu societatea civilă.

2. Tot în acelaşi interval, entităţile neguvernamentale legal constituite din societatea civilă care vor să participe la votarea candidaţilor şi care îndeplineşte condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea) se vor înscrie pe o listă care se afişează pe pagina de web pe care se afişează şi candidaturile.

Desigur, pentru vot se pot înscrie şi entităţi care nu au propus candidaţi.

3. După expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor şi pentru înscrierea votanţilor, lista cu toţi candidaţii propuşi şi lista cu entităţile care vor să voteze se vor trimite unei comisii de specialitate din parlament (de exemplu, comisia juridică a unei camere), pentru a se pronunţa cu privire la îndeplinirea condiţiilor de formă de către entităţile care vor să propună/voteze şi de către candidaţii propuşi.

În cazul listei de candidaţi, comisia nu va putea face aprecieri cu privire la oportunitatea candidaturii sau cu privire la alte aspecte decât cele de ţin de completarea dosarului de candidat cu înscrisurile cerute de lege. De asemenea, comisia va examina şi dacă entităţile care au propus candidaţi îndeplinesc condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea).

În cazul listei de votanţi (care pot fi şi alţii decât cei care propun), comisia va examina dacă aceste entităţi îndeplinesc condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea).

Comisia se va pronunţa în cel mult 20 (30?) de zile. Pentru a evita tergiversarea sau împiedicarea continuării procedurii de desemnare a reprezentanţilor societăţii civile, se va aplica regula acordului tacit, în sensul că dacă respectiva comisie parlamentară nu se va pronunţa în termenul maxim de 20 (30?) de zile de la data primirii listelor la parlament, tăcerea înseamnă acceptarea integrală a listelor.

4. Dacă, după examinarea şi confirmarea listelor de către comisia parlamentară, potrivit pct. 3 din mecanism, numărul candidaturilor este mai mare decât cel al locurilor prevăzute de lege pentru reprezentanţii societăţii civile, se va proceda la etapa de selecţie a acestora.

Pentru această etapă sunt posibile 2 variante:

A) – selectarea aleatorie, prin tragere la sorţi (dacă se optează pentru această variantă, nu mai este necesară etapa înregistrării/confirmării entităţilor care vor să voteze)

B) – votul entităţilor neguvernamentale legal constituite, care s-au înscris pe lista de votanţi şi care au fost confirmate de comisia parlamentară.

Pentru varianta B). De preferat este votul electronic, deschis, prin postarea opţiunii fiecărei entităţi pe pagină web menţionată la pct. 1 din mecanism. În caz de egalitate de voturi între primii candidaţi, mai mulţi decât numărul de locuri, se va organiza un tur de scrutin suplimentar, la care vor participa doar aceştia. Dacă egalitatea va continua, se va proceda, ca ultima modalitate de departajare, la tragere la sorţi. Desigur, fiecare organizaţie înscrisă pe lista de vot şi confirmată de comisia parlamentară are dreptul la 1 vot.

CONCLUZII

Societatea civilă îşi va desemna în mod nemijlocit reprezentanţii în organismele colegiale numai atunci când va fi consacrat legislativ MECANISMUL DE DESEMNARE descris mai sus, care exclude posibilitatea unei ingerinţe politice (parlamentare, guvernamentale) în stabilirea acestor reprezentanţi.

Pentru ca acest mecanism să devină operaţional, este nevoie de modificări legislative, mai precis de modificări ale legilor de organizare şi funcţionare ce privesc fiecare organism colegial. În cazul CSM este nevoie și de modificarea (revizuirea) Constituției, în celelalte cazuri prezentate, nu.

Aceste legi urmează să integreze reglementările propuse mai sus în legătură cu mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societăţii civile în organismele colegiale (mecanism aplicabil pentru desemnarea acestor reprezentanţi în orice organism colegial).

În plus, există cazuri de organisme colegiale (de exemplu, CNCD) pentru care legea nu a prevăzut un anumit număr de locuri rezervate societăţii civile, ci doar că din acel organism pot face parte şi reprezentanţi ai societăţii civile. Modificările legislative ar trebui să remedieze şi această deficienţă, în sensul prevederii unui număr exact de locuri (2-3-4) rezervate societăţii civile. Altfel, societatea civilă nu va depăşi faza în care doar concurează, iar locurile vor fi ocupate, ca şi până acum, numai de persoanele agreate de puterea politică majoritară la un moment dat.

Până la modificările legislative necesare, unele proceduri descrise în mecanism ar putea fi preluate ca bune practici.

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CES

28/03/2017/în Advocacy Legislativ, Buna guvernare /de Rasista

Consiliul Economic şi Social (CES) este o entitate publică prevăzută în Constituție începând cu anul 2003, odată cu revizuirea Constituției prin Legea nr. 429/2003 (pct. 73 din legea de revizuire).

Potrivit art. 141 din Constituția revizuită, Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.

Organizarea și funcționarea CES sunt reglementate prin Legea nr. 248/2013.

CES este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, cu personalitate juridică, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile.

CES este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaţilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.

CES se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică ori de organizaţiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel naţional, precum şi de reprezentanţii societăţii civile asupra unor stări de fapt, evoluţii ori evenimente economico-sociale de interes naţional. În aceste situaţii, CES emite puncte de vedere şi recomandări pe care le comunică autorităţilor, instituţiilor sau organizaţiilor patronale, sindicale ori ale societăţii civile cu atribuţii, competenţe sau interese în domeniu. În lipsa unui consens între părţile reprezentate în Consiliul Economic şi Social, secretariatul tehnic va transmite, după caz, punctele de vedere sau recomandările formulate de fiecare parte.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 248/2013, funcţionarea CES este asigurată de:

a) PLEN;

b) biroul executiv;

c) preşedinte şi vicepreşedinţi;

d) comisiile de specialitate permanente;

e) secretariat tehnic.

Plenul asigură conducerea generală a CES şi are următoarele atribuţii principale:

a) avizează proiecte de acte normative;

b) alege, la propunerea părţilor, preşedintele;

c) validează câte un vicepreşedinte propus de fiecare parte şi pe membrii biroului executiv, de asemenea propuşi câte unul de fiecare parte;

d) adoptă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare;

e) stabileşte componenţa comisiilor de specialitate permanente;

f) aprobă proiectul propriu al bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul privind execuţia bugetară;

g) dezbate şi adoptă propunerile de hotărâri elaborate de comisiile de specialitate;

h) numeşte secretarul general al Consiliului Economic şi Social.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 248/2013, PLENUL CES este constituit dintr-un număr de 45 de membri, incluzând preşedintele şi vicepreşedinţii, desemnati după cum urmează:

a) 15 membri numiţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, constituind partea patronală

b) 15 membri numiţi de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, constituind partea sindicală

c) 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Reprezentanţii societăţii civile sunt propuşi de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (în prezent, Ministerul Muncii și Justiției Sociale) și sunt numiți de primul-ministru (prin decizie), conform modelului Comitetului Economic şi Social European, din următoarele structuri ale societăţii civile:

-organizaţii ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului şi copiilor;

-organizaţii centre de resurse;

-organizaţii din domeniul sănătăţii şi ale persoanelor cu dizabilităţi;

-organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei;

-organizaţii de mediu şi probleme legate de mediul rural;

-asociaţii academice, profesionale, pentru protecţia consumatorului;

-organizaţii ale economiei sociale;

-organizaţii cooperatiste ale profesiunilor liberale;

-organizaţii ale agricultorilor;

-organizaţii ale pensionarilor;

-organizaţiile comunităţilor locale

-alte organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale CES[1].

Mandatul de membru al Plenului CES este de 4 ani şi poate fi reînnoit (art. 14 din lege).

Potrivit art. 13 din lege, pot dobândi calitatea de membru al Plenului CES persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt desemnate în scris de către organizaţiile reprezentate în CES

b) au capacitate deplină de exerciţiu;

c) nu au antecedente penale;

d) nu au făcut poliţie politică (persoanele nominalizate şi care sunt născute înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declaraţie pe propria răspundere în sensul că au avut ori nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia)

Fiecare confederaţie patronală şi sindicală reprezentativă la nivel naţional, precum şi fiecare organizaţie a societăţii civile, care deţine unul sau mai multe locuri în Plenul CES, nominalizează persoana ori persoanele, după caz, care urmează să o reprezinte în cadrul Plenului CES (art. 12 din lege).

În cazul în care o persoană propusă sau numită nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a dobândi calitatea de membru al Plenului, organizaţia care l-a desemnat urmează să facă o altă propunere (art. 15 al. 4 din lege).

Potrivit art. 16 din lege, Plenul CES se consideră legal constituit la data validării a cel puţin 24 de membri, cu condiţia ca fiecare parte să fie reprezentată de cel puţin 8 persoane. Până la data constituirii noului plen al CES, plenul anterior îşi continuă activitatea.

Plenul CES se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui. Plenul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea biroului executiv ori a cel puţin 1/3 din numărul membrilor.

Dezbaterile în plen se desfăşoară în prezenţa a minimum 24 de membri. În cazul în care nu este îndeplinită condiţia de cvorum, iar convocarea a fost realizată regulamentar, membrii prezenţi ai plenului formulează puncte de vedere care vor fi consemnate ca puncte de vedere ale părţilor. Punctele de vedere ale părţilor se adoptă prin vot majoritar simplu de fiecare parte cu consemnarea observaţiilor formulate de membrii părţilor şi se transmit iniţiatorului actului normativ.

Plenul CES adoptă hotărâri, prin consensul părţilor. Dacă nu se realizează consensul, hotărârile se adoptă prin vot, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul membrilor Plenului CES.

Modificări propuse de APADOR-CH

Modificările legislative privind CES nu implică modificarea (revizuirea) Constituției (care se rezumă la a menționa existența acestei entități și lasă în seama legii de organizare și funcționare toate reglementările), ci doar a Legii nr. 248/2013, și ar putea să se refere, în principal, la:

Modificarea art. 18 al. 1 din Legea nr. 248/2013, care prevede că Plenul CES se întruneşte (săptămânal sau ori de câte ori este nevoie) numai la convocarea preşedintelui. În practică, s-a constatat o mare problemă de funcționare a CES în cazul în care președintele CES refuză/omite să convoace CES. Acest refuz a dus de mai multe ori la blocarea activității CES, ca urmare a refuzului președintelui de a convoca plenul. O variantă de text poate fi “Plenul Consiliului Economic şi Social se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie. la convocarea preşedintelui sau a persoanei din cadrul consiliului desemnată de cel puţin o treime din numărul membrilor”. În orice caz, modificarea art. 18 al. 1 trebuie să elimine dreptul discreționar (monopolul) președintelui CAS de a convoca plenul.
Limitarea la două (2) a numărului de mandate de membru în CES ce pot fi deținute/exercitate de o persoană. Pentru marea majoritate a funcțiilor publice importante există, prin lege, o limitare a duratei exercitării lor de către o persoană, limitare care se referă și la posibilitatea realegerii/reînvestirii aceleiași persoane în funcția respectivă. În consecință, art. 14 din Legea nr. 248/2013 ar trebui completat în sensul că mandatul membrilor poate fi reînnoit o singură dată. Noul conținut al art. 14 din legea menționată urmează să fie: “Art. 14. – Mandatul de membru al Plenului Consiliului Economic şi Social este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.”

Completarea art. 14 din Legea nr. 248/2013 cu o precizare privind durata mandatului membrilor CES, conform clarificărilor făcute prin decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc mai înainte de expirarea duratei mandatului (4 ani pentru CES), o persoană aleasă pentru ocuparea acelui loc vacant îşi exercită calitatea de membru doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat (de 4 ani, pentru CES). Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 se referă la situația vacantării unui loc în CSM, dar, considerentele acestei decizii, care au și ele valoare general obligatorie, se referă la situația mandatului din cadrul oricărui organism colegial, deci și la cazul mandatului unui membru în CES, în CNI sau în colegiul director al CNCD.

Înlocuirea actualei proceduri de acces în CES a celor 15 reprezentanți ai societății civile (propunerea lor este făcută de Ministerul Muncii, iar numirea lor este făcută de primul-ministru) cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM, CNI și in cazul CNCD. Această nouă procedură constă în reglementarea prin lege a alegerii acestor reprezentanți ai societăţii civile în CES direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).

[1] Potrivit art. 2 al. 2 din Legea nr. 248/2013, domeniile de specialitate ale CES sunt:

a) politicile economice;

b) politicile financiare şi fiscale;

c) relaţiile de muncă, protecţia socială, politicile salariale şi egalitatea de şanse şi de tratament;

d) agricultură, dezvoltare rurală, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă;

e) protecţia consumatorului şi concurenţă loială;

f) cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente;

g) drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;

h) politicile în domeniul sănătăţii;

i) politicile în domeniul educaţiei, tineretului, cercetării, culturii şi sportului.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Modificări legislative pentru reprezentarea societății civile în CNI

28/03/2017/în Advocacy Legislativ, Buna guvernare /de Rasista

Consiliul Naţional de Integritate (CNI) nu este prevăzut în Constituție și a fost înființat prin Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Activitatea CNI este reglementată și prin Regulamentul de organizare și funcţionare a Consiliului Naţional de Integritate, aprobat prin Hotararea CNI nr. 3 din 1.03.2011 (regulamentul este postat pe site-ul CNI).

CNI este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute in Legea ANI, în general atribuții conexe cu organizarea și funcționarea ANI (art. 34 din Legea nr. 144/2007).

Potrivit art. 35 din lege, CNI este numit de Senat şi este format dintr-un număr variabil de membri (11+ numarul de grupuri parlamentare din Senat), desemnaţi după cum urmează:

– câte un membru desemnat de fiecare grup parlamentar din Senat

– un membru desemnat de grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor;

– un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;

– un membru desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;

– un membru desemnat de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România

– un membru desemnat de Asociaţia Municipiilor din România

– un membru desemnat de Asociaţia Oraşelor din România

– un membru desemnat de Asociaţia Comunelor din România

– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al înalţilor funcţionari publici;

– un membru desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca reprezentant al funcţionarilor publici;

– un membru desemnat de comun acord de asociaţiile magistraţilor, legal constituite

– un membru desemnat de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar

După cum se poate observa, prin Legea nr. 144/2007 este rezervat 1 loc pentru reprezentantul societății civile în CNI.

În prezent numărul membrilor CNI este 16, dar numărul real al persoanelor implicate în strucutra CNI este, în realitate, dublu, adica 32, deoarece, potrivit art. 35 al. 3 din Legea 144/2007, fiecare dintre aceste entități își mai desemnează și câte un supleant (16 membri + 16 supleanți = 32).

Durata mandatului unui membru CNI este de 4 ani.

Mandatul poate înceta, mai inainte de cei 4 ani, în următoarele cazuri:

prin demisie
în caz de deces
prin revocare de către Senat, pentru neîndeplinirea atribuțiilor legale. Reprezintă neîndeplinirea atribuțiilor legale și cazul în care un membru al CNI absentează nemotivat la 3 ședințe consecutive sau la oricare 6 ședințe ale CNI în cursul unui an (art. 37 al. 3 din Legea 144/2007).

Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publică în Monitorul oficial. Fiecare membru este, însa, desemnat, de autoritatea/instituția/entitatea pe care o reprezintă.

Atribuțiile CNI sunt cele prevăzute în art. 38 al. 2 din Legea 144/2007:

1) propune Senatului numirea şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI;

2) constată suspendarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI (art. 31 al. 3 din Legea 144/2007 prevede ca arestarea preventivă a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a unui inspector de integritate al Agenţiei atrage suspendarea de drept din funcţia pe care acesta o deţine).

3)aprobă prin hotărâre regulamentele de organizare şi funcţionare ale CNI şi comisiilor CNI (de ex: comisia de evaluare, comisia de examinare etc.), precum şi norme interne de conduită;

4) aprobă, prin hotarare, regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI, precum si intreaga metodologie aferenta (privind: tematica de concurs, componenţa comisiilor pentru organizarea concursului sau examenului, elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor şi soluţionarea contestaţiilor);

5) analizează, informările şi rapoartele trimestriale pe care le prezintă preşedintele ANI; președintele CNI poate solicita astfel de informari/rapoarte și mai des, de câte ori consideră necesar;

6)formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

7) analizează raportul anual de audit al activitatii ANI. Potrivitart. 33 din Legea 144/2007, raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu recomandări privind:

– modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale;

– organizarea eficientă a ANI;

– comportamentul, comunicarea si asumarea responsabilităţilor de către conducerea ANI;

– necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor ANI

8) înainteaza Senatului, anual şi ori de câte ori consideră necesar, un raport despre activitatea ANI;

9) îndeplinește orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Modificări propuse de APADOR-CH

Modificările legislative privind CNI nu implică modificarea (revizuirea) Constituției, ci doar a Legii nr. 144/2007, și ar putea să se refere, în principal, la:

Transformarea CNI într-un organism cu activitate permanentă şi cu personalitate juridică. Un organism cu activitate permanentă, care nu se întâlneşte doar ocazional (lunar) va funcţiona mai coerent şi mai eficient. Un organism cu personalitate juridică poate dispune de propriile resurse/alocări financiare, deci şi de o independenţă mai mare. Totuşi, această transformare a CNI necesită o dezbatere ceva mai complexă privind rolul acestuia, întrucât activitatea permanentă presupune şi exercitarea unor atribuţii mai largi şi specifice unei activităţi cu caracter permanent (zilnic).

Introducerea unei noi atribuţii a CNI, constând în dreptul CNI de a dispune un audit pe partea operaţională a activităţii ANI. În prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI. Auditul extern e doar pe management şi, practic, e doar un control financiar privind cheltuirea banului public, fără a acoperi partea operaționala. În acest context, ar fi necesară o definire mai clară a principiului independenței operaționale a ANI, astfel cum este formulat în art. 15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie său persoană.”

Sintagma “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosită în textul legal citat mai sus are un caracter foarte general şi permite o interpretare extensivă, care face, practic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizează entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde începe şi unde încetează, în practică, principiul independenţei operaţionale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, în condiţiile în care şi legea este neclară sub acest aspect. Este posibil ca afirmaţiile din spațiul public privind rolul “decorativ” al CNI să aibă sorgintea în această neclaritate privind conţinutul şi limitele principiului independenţei operaţionale, neclaritate care se extinde şi cu privire la entitatea care verifică, practic, respectarea acestor limite.

Reducerea componenţei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care să îndeplinească şi următoarele condiţii:

– să nu fie desemnaţi de politicieni (parlamentari/grupuri parlamentare)

– să aibă o pregătire de specialitate: juridică, economico/financiară, managerială

Prin aceste modificări structurale s-ar ajunge la o formulă mai suplă, mai ferită de ingerinţele politice şi mai profesionistă. Componenţa redusă ar putea funcţiona şi în cazul în care CNI rămâne organism cu activitate nepermanentă şi fără personalitate juridică.

Revenirea la cuantumul indemnizaţiei de şedinţă de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (adică la suma de 870 lei), aşa cum era înainte de anul 2010, în loc de 1% din respectivul venit (87 lei), aşa cum este în prezent. Actuala indemnizaţie nu este deloc motivantă şi transformă, practic, activitatea din cadrul CNI în voluntariat.

Completarea art. 37 din Legea nr. 144/2007 cu o precizare privind durata mandatului membrilor CNI, conform clarificărilor făcute prin decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, în sensul că, în cazul vacantării unui loc mai înainte de expirarea duratei mandatului (4 ani pentru CNI), o persoană aleasă pentru ocuparea acelui loc vacant îşi exercită calitatea de membru doar pentru restul de mandat rămas până la expirarea mandatului în curs, iar nu pentru durata unui nou mandat (de 4 ani, pentru CNI). Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016 se referă la situația vacantării unui loc în CSM, dar, considerentele acestei decizii, care au și ele valoare general obligatorie, se referă la situatia mandatului din cadrul oricărui organism colegial, deci și la cazul mandatului unui membru în CNI sau în colegiul director al CNCD.

Înlocuirea actualei proceduri de acces în CNI a reprezentantului societății civile (alegerea sa de către Senat) cu o altă procedură, similară celei propuse şi în cazul CSM, și in cazul CNCD. Această nouă procedură constă în reglementarea prin lege a alegerii acestui reprezentant al societăţii civile în CNI direct de către entităţile din societatea civilă, în cadrul unei proceduri ce va fi descrisă mai jos, în cuprinsul acestui material (“mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societății civile în organismele colegiale”).

Cum ne „punem oamenii noștri” în organismele colegiale?

16/03/2017/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Training de o zi destinat ONG-iștilor, despre mecanismele legislative și birocratice de desemnare și susținere a unor reprezentanți ai societății civile în organismele colegiale – CNI, CNCD, CSM

APADOR-CH organizează vineri, 24 martie 2017, un curs de o zi despre mecanismele de desemnare și susținere a reprezentanților societății civile în organismele colegiale. Dacă vreți să știți de ce nu avem reprezentanți în CNCD, în CSM sau în CNA sau cum am reușit să avem totuși doi în CNI, vă invităm la un training de o zi în care vă vom arăta cum se poate schimba situația.

Trainingul se adresează ONG-iștilor, are loc la Hotel Novotel București, durează o zi și începe de la 9.30. Înscrierea se face trimițând un email pe adresa office@apador.org, în care veți specifica organizația din care faceți parte, domeniul de activitate al acesteia și rolul avut în organizație. Selectarea participanților în limita locurilor disponibile se va face de către echipa APADOR-CH care va susține trainingul.

Acțiunea face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului de Inovare Civică, și urmărește identificarea acelor organizații care doresc să-și asume rolul de lider în monitorizarea unuia dintre organismele colegiale, în funcție de disponibilitate și de domeniul propriu de activitate. Această pregătire a organizațiilor devine cu atât mai necesară în contextul recentului eșec înregistrat de societatea civilă în trimiterea celor doi reprezentanți în Consiliul Superior al Magistraturii.

Înscrierile se fac până marți, 21 martie, ora 12.00, pe adresa office@apador.org. Participarea la training e gratuită.

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Noul candidat al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI)

11/03/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

11 martie 2016

APADOR-CH împreună cu 11 organizații neguvernamentale susțin candidatura domnului Paul Chioveanu ca reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate (CNI). Acest loc fusese ocupat de Ciprian Ciucu – de asemenea susținut de o bună parte a societății civile, în cadrul proiectului Aventura numirii unui reprezentant în CNI – care a demisionat urmând să candideze pentru Primăria Capitalei.

În prezent societatea civilă este reprezentantă în CNI de Elena Calistru, membru supleant.
[box]

Paul Chioveanu este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA și are o experiență importantă în sectorul neguvernamental, în care activează de peste 13 ani. În prezent este director de programe în cadrul Departamentului de Bună guvernare al ActiveWatch (CV Paul Chioveanu).

[/box]

Conform site-ului Senatului, Paul Chioveanu este singurul candidat din partea societății civile pentru ocuparea locului lăsat vacant de Ciprian Ciucu.

Vom actualiza informațiile pe măsura derulării procesului de validare și numire a noului reprezentant al societății civile în CNI.

[box]

Organizațiile societății civile care susțin candidatura:

Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Asociația Pro Democrația
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH
Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe
Centru de Inovare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI
Centrul de Resurse Juridice
ExpertForum – EFOR
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC
Miliția Spirituală
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă

[/box]

Apel către Ministerul Educației pentru creșterea transparenței în școli

10/03/2016/în Transparenta /de Rasista

Consiliul Național al Elevilor împreună cu 15 organizații neguvernamentale solicită Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice modificarea Metodologiei de Organizare și Funcționare a Consiliului de Administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât să se asigure transparența decizională și participarea tuturor actorilor sociali din învățământ în luarea deciziilor.

Momentan, conform unui studiu realizat de către Consiliul Național al Elevilor, sub 10% dintre unitățile de învățământ preuniversitar au publicat bugetul și hotărârile Consiliului de Administrație la loc vizibil, așa cum prevede Metodologia, care însă nu stipulează nici o sancțiune pentru neaplicarea legii. În același timp, dreptul de participare al actorilor sociali, în principal al elevilor, este limitat iar legea este eludată prin diferite mecanisme astfel încât elevii reprezentanți cu drept de vot să nu poată participa la ședințe sau să fie demiși, în cazul în care sesizează abuzurile școlilor.

Organizațiile semnatare consideră educația ca fiind un pilon fundamental și de relevanță maximă pentru România, iar transparența decizională în cadrul unităților de învățământ și luarea deciziilor în mod democratic, prin consultarea actorilor relevanți, în interesul educației, sunt principii sine-qua-non pentru o educație performantă. Comunitatea locală are dreptul să cunoască și să se implice în soarta educației, iar deciziile care sunt luate în cadrul școlilor trebuie să fie legale, transparente și să respecte principiile actului educațional, enunțate la art. 3 din Legea Educației Naționale.

În acest sens, organizațiile semnatare susțin:

1) Introducerea prevederii că unitățile de învățământ au obligația de a publica bugetul și hotărârile Consiliului de Administrație la loc vizibil, public¸ deoarece unele școli interpretează „locul vizibil” ca fiind inclusiv cancelaria, pentru că e „vizibil pentru cadrele didactice”.

2) Instituirea unui mecanism de sancționare a documentelor (nulitatea documentelor care nu sunt făcute publice și care nu sunt cu decizii cu caracter individual, vizând întregul colectiv) și a directorilor care încalcă prevederile metodologiei, prin abatere disciplinară.

3) Imposibilitatea reprezentantului părinților de a fi cadru didactic în respectiva școală sau care are funcție de conducere în cadrul IȘJ. În caz contrar, majoritatea membrilor CA (55%) vor fi în fapt reprezentanți ai cadrelor didactice, prin urmare nu mai putem vorbi de vreo importanță sau relevanță într-un for nedemocratic, în care deja majoritatea o are o categorie de reprezentanți

4) Imposibilitatea Consiliului de Administrație să poată demite membri ai acestuia. Susținem principiul conform căruia singurul for care te poate demite din funcție este cel care te-a ales. Este nedemocratic să acorzi dreptul Consiliului de Administrație să poată demite membri aleși, având în vedere că aceste demiteri devin amenințări și cazuri concrete în care anumiți reprezentanți în Consiliul de Administrație care au sesizat abuzurile sunt demiși pentru că nu sunt părtași la încălcările procedurilor și sesizează aceste aspecte.

5) Obligația de a convoca toți membri Consiliului de Administrație la ședințe, sub sancțiunea caracterului nestatutar al ședinței. Momentan, există cazuri în care directorii solicită doar prezența unui număr de membri astfel încât să existe cvorum, neexistând sancțiuni pentru „omiterea” unor membri.

6) Publicarea din oficiu a bugetului școlii, a execuției bugetare, împreună cu sursele de finanțare și a raportului privind calitatea educației.

Propunerile de amendamente se regăsesc în Anexa acestei solicitări.

Organizații semnatare:

Consiliul Național al Elevilor

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Asociația Elevilor din Bacău

Asociația Elevilor din Constanța

Uniunea Liceenilor Maghiari

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

Asociația Română pentru Locuințe Casa Plus

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just

Centrul pentru Resurse Civice

Coaliția pentru Educație

Confederația Caritas România

Consiliul Tineretului din România

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat

Organizația Salvați Copiii România

Societatea Academică din România

Anexă

Propuneri de modificare a OMEN 4619/2014

Pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar

Amendamente pentru transparență și bună guvernare

Nr. crt	Articol	Text inițial	Text propus	Justificare
1.	Art. 1	Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, denumite în continuare unități de învățământ, sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și, după caz, de directori adjuncți. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu consiliul reprezentativ al părinților și cu autoritățile administrației publice locale.	Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, denumite în continuare unități de învățământ, sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și, după caz, de directori adjuncți. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu consiliul reprezentativ al părinților, cu autoritățile administrației publice locale, cu consiliul elevilor și cu organizațiile nonguvernamentale cu activitate în domeniu.	Considerăm că este opinată nevoia ca structurile de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar trebuie să colaboreze cu reprezentanții elevilor, beneficiarii primari ai educației, și să se creeze cadrul prin care se stipulează că este indicat Consiliul de Administrație să colaboreze cu societatea civilă din domeniul educației.
2.	Art. 5 e)	Directorul emite decizia de constituire a consiliului de administrație pentru anul școlar în curs, o comunică membrilor și observatorilor și o afișează, la loc vizibil, la sediul unității de învățământ, precum și în toate structurile acesteia.	Directorul emite decizia de constituire a consiliului de administrație pentru anul școlar în curs, o comunică membrilor și observatorilor și o afișează, la loc vizibil, public la sediul unității de învățământ, pe site-ul unității de învățământ, dacă există, precum și în toate structurile acesteia.	Foarte multe școli din România au site propriu, iar componența Consiliului de Administrație ar trebui să fie transparentă și accesibilă pentru orice factor interesat. Mai mult, răspunsul unor școli a fost că „la loc vizibil” poate însemna loc vizibil doar pentru cadre didactice (în cancelarie)
3.	Art. 7 d)	Se recomandă ca reprezentanții părinților în consiliul administrație să nu fie cadre didactice în unitatea de învățământ respectivă și să nu ocupe o funcție de conducere, îndrumare și control în inspectoratul școlar.	Reprezentanții părinților în consiliul administrație nu pot fi cadre didactice în unitatea de învățământ respectivă și nu pot ocupa o funcție de conducere, îndrumare și control în inspectoratul școlar.	,,Se recomandă” reprezintă o formulare care permite eludarea acestui articol. Într-o şcoală există sute de părinți, considerăm că există destui alți părinți care pot fi membri ai Consiliului de Administrație, în afară celor care sunt cadre didactice sau ocupă funcții în inspectoratul școlar, pentru a elimina conflictul de interese. Mai mult, profesorii au 44% din componența unui consiliu de administrație. Cu încă un reprezentant tot profesor în acea școală, cadrele didactice dețin majoritatea (55%) Consiliului de Administrație,ceea ce este nedemocratic și Consiliul de Administrație își pierde rostul, având în vedere că în majoritatea covârșitoare a cazurilor, profesorii au aceeași poziție.
4.	Art. 7 alin (4)	Calitatea de membru al consiliului de administrație este incompatibilă cu: a) calitatea de membri în același consiliu de administrație a soțului, soției, fiului, fiicei, rudelor și afinilor până la gradul IV inclusiv; b) primirea unei sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani; (abrogare) c) condamnarea penală.	Calitatea de membru al consiliului de administrație este incompatibilă cu: a) calitatea de membri în același consiliu de administrație a soțului, soției, fiului, fiicei, rudelor și afinilor până la gradul IV inclusiv; b) condamnarea penală.	Sancționarea disciplinară se aplică doar profesorilor și elevilor, cu toate că art. 7 alin (3) precizează că toți membri CA sunt egali în drepturi. Mai mult, profesorii sunt cei care sancționează elevii, deci pot limita prezența unor reprezentanți ai elevilor care să reprezinte interese diferite de cele ale directorului. Elevii pot fi astfel sancționați doar pentru a putea fi eliminați din Consiliul de Administrație, cu toate că majoritatea covârșitoare a elevilor i-a votat ca reprezentanți. Nu credem că este reprezentativ ca o categorie de membri CA să fie dezavantajată și astfel, să se încalce egalitatea în drepturi.
5.	Art. 8 (1)	Pierderea calității de membru în consiliul de administrație operează de drept în următoarele situații: a) înregistrarea a 3 absențe nemotivate în decursul unui an școlar la ședințele consiliului de administrație; b) înlocuirea, în scris, de către autoritatea care a desemnat persoană respectivă; c) ca urmare a renunțării în scris; d) ca urmare a condamnării pentru săvârșirea unei infracțiuni, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă; e) ca urmare a încetării/suspendării contractului individual de muncă, în cazul cadrelor didactice.	Pierderea calității de membru în consiliul de administrație operează de drept în următoarele situații: a) înregistrarea a 3 absențe nemotivate în decursul unui an școlar la ședințele consiliului de administrație; b) înlocuirea, în scris, de către autoritatea care a desemnat persoana respectivă; c) ca urmare a renunțării în scris; d) ca urmare a condamnării pentru săvârșirea unei infracțiuni, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă; e) ca urmare a încetării/suspendării contractului individual de muncă, în cazul cadrelor didactice. f) ca urmare a încetării calității de elev, în cazul reprezentantului elevilor.
6.	Art. 8 (2)	Revocarea membrilor consiliului de administrație se face cu votul a 2/3 din membrii consiliului de administrație în următoarele situații: a) săvârșirea de fapte care dăunează interesului învățământului și prestigiului unității de învățământ; b) neîndeplinirea atribuțiilor stabilite.	Abrogare.	Atât timp cât autoritatea care a delegat reprezentantul în CA consideră că îi reprezintă interesele în mod corespunzător, nu considerăm că este opinat a fi dreptul celorlalți membri CA să îl revoce din funcție. Menționăm aici cazul Colegiului Național ,,Gheorghe Șincai” Baia-Mare, în care reprezentatul elevilor a fost revocat de către CA, cu toate că elevii îl susțineau, pentru că a făcut publice abuzurile pe care unitatea de învățământ le făcea.
7.	Art. 11 alin (3)	Membrii consiliului de administrație, observatorii și invitații sunt convocați cu cel puțin 72 de ore înainte de începerea ședinței ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi și documentele ce urmează a fi discutate. În cazul ședințelor extraordinare convocarea se face cu cel puțin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poștă, fax, e-mail sau sub semnătură.	Membrii consiliului de administrație, observatorii și invitații sunt convocați cu cel puțin 72 de ore înainte de începerea ședinței ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi și documentele ce urmează a fi discutate. În cazul ședințelor extraordinare convocarea se face cu cel puțin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poștă, fax, e-mail sau sub semnătura. În cazul în care nu sunt convocați la ședință toți membrii de drept, toate hotărârile luate în ședința respectivă sunt nule.	O nouă metodă de a asigura accesul doar unor membri ai CA la decizii și documente este convocarea astfel încât să se asigure cvorumul, dar fără convocarea tuturor membrilor. Membri CA sunt egali în drepturi iar participarea la ședințe este o obligație, absența nemotivată la mai mult de 3 ședințe atrăgând pierderea calității. Astfel, prevederile sunt încălcate/viciate de neconvocarea tuturor reprezentanților.
8.	Art 14 alin (2)	Hotărârile consiliului de administraţie se afişează la avizier şi pe pagina web a unităţii de învăţământ.	(2) Consiliul de administrație are obligația de a publica la avizierul unității de învățământ și pe site-ul unității de învățământ toate hotărârile luate în termen de 72 de ore de la aprobarea acestora. (3) Exceptează de la prevederile art. 14 alin. (2) hotărârile cu caracter individual, prin a căror publicare se poate leza imaginea unei persoane sau care conțin date cu caracter personal. (4) Nepublicarea hotărârilor consiliului de administrație atrage nulitatea acestora. (5) Consiliul de administrație are obligația de a publica la avizierul unității de învățământ bugetul pentru anul în curs și execuția bugetară pentru anul precedent. Bugetul unității de învățământ va fi prezentat defalcat, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordinul ministrului educației și cercetării științifice. (6) Raportul privind calitatea educației în unitatea de învățământ preuniversitar pentru anul precedent se publică la avizierul unității de învățământ și pe site-ul școlii la începutul anului școlar. (7) Orice persoană poate sesiza ministerul educației privind lipsa de transparență a unei unități de învățământ preuniversitar. (8) Răspunsul sesizării precizate la art. 14 alin. (8) este acordat conform legii. (9) Încălcarea prevederilor prezentei metodologii și nepublicarea documentelor se consideră abatere disciplinară pentru director.	Considerăm că transparența în educație este vitală, având în vedere importanța educației în comunitate și la nivelul beneficiarilor educației. Deși momentan se stipulează că CA-ul publică documentele la avizier sau pe pagina web, peste 90% dintre școlile din Romania nu au publicate deciziile la avizier, unul dintre motive fiind faptul că nu există sancțiuni în acest sens. Mai mult, bugetul execuția bugetară și raportul privind calitatea educația sunt de interes public și trebuie publicate din oficiu.

Reprezentarea societății civile în organisme colegiale

21/01/2016/în Finalizate /de Rasista

APADOR-CH derulează în acest an un proiect menit să ajute societatea civilă să-și găsească și să-și impună mai ușor reprezentanți în organismele colegiale.

Experiența acumulată în ultimii doi ani, în încercările (reușite) de a trimite reprezentanți ai societății civile în Consiliul Național de Integritate, și (nereușite) în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat naștere prezentului proiect care țintește obiective mai generale:

1. Creșterea capacității societății civile de a se autoreprezenta în organismele colegiale și

2. Îmbunătățirea prevederilor legale referitoare la reprezentarea ONG-urilor în cadrul organismelor colegiale.

APADOR-CH derulează acest proiect finanțat de Fondul pentru Inovare Civică, cu durata de un an (ianuarie – decembrie 2016), în cadrul căruia cel puțin 30 de organizații neguvernamentale vor fi încurajate să participe, să facă propuneri de îmbunătățire a legislației aferente și să contribuie la conturarea unei campanii de advocacy pentru implementarea propunerilor rezultate din proiect.

Proiectul va dezvolta și o serie de instrumente utile pentru ONG-uri, cum ar fi:

– o hartă a organismelor colegiale relevante,

– un calendar al mandatelor membrilor acestora și termenele la care ele se încheie,

– o serie de instrumente care să ghideze viitoare actiuni ale societății civile în vederea desemnării reprezentanților în cadrul organismelor colegiale. Instrumentele vor rămâne la dispoziția societății civile în format electronic pe site-ul APADOR-CH și după ce proiectul se încheie.

Urmărește derularea proiectului aici

De ce e nevoie de acest demers

Printr-un proiect recent al APADOR-CH mai multe ONG-uri au reușit să propună cu succes doi membri ai societății civile în cadrul Consiliului Național de Integritate. A fost o aventură de succes, dar a rămas o excepție. Încercarea de repetare cu CNCD nu a avut același succes.

Exemplul CNI trebuie folosit pentru dezvoltarea unor mecanisme prin care numirea unor reprezentanți ai societății civile în astfel de organisme să nu mai fie rodul hazardului, ci o regulă democratică bine legiferată. Momentan capacitatea de auto-reprezentare a mediului ONG este scăzută, fiind supusă mai multor limitări cum ar fi faptul că nu există o evidentă clară a tuturor organelor colegiale unde pot fi reprezentanți sau ar trebui să fie reprezentanți ai societății civile. De asemenea, nu există o analiză a modului prin care se poate accede în ele. În trecut nu a existat un leadership clar care să coaguleze membrii societății civile și să susțină promovarea unui reprezentant în aceste organisme.

Carențe legislative

1. Lipsa unor prevederi clare care să asigure posibilitate societății civile de a fi reprezentată în organisme colegiale. De exemplu, Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, care reglementează constituirea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu prevede expres prezența societății civile în Colegiul Director. În practică, numirile în Colegiu se fac politic printr-o procedură opacă care nu permite un acces real unor reprezentanți ai societății civile. Situația nu este singulară, nici legea audiovizualului nu stabilește reprezentarea societății civile în Consiliul Național al Audiovizualului. Lipsa unor prevederi exprese privind reprezentarea societății civile este o barieră în calea sectorului neguvernamental.

2. Bariere birocratice. În demersurile APADOR-CH pentru desemnarea unor reprezentanți în diferite organe colegiale au fost semnalate o serie de bariere birocratice care îngrădesc accesul societății civile. În cazul CNI candidații noștrii au trebuit să depună dovada că nu au făcut poliție politică înainte de 1989 deși unul avea 4 ani la revoluție. Procesul de desemnare este presărat cu astfel de bariere. Din păcate nu există o analiză a tuturor acestor bariere și un set de recomandări pentru înlăturarea acestora.

_______________

Domnule președinte, societatea civilă vă așteaptă în stradă, la consultări

05/11/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

Domnule președinte Klaus Iohannis, aflăm de la televizor că invitați societatea civilă la consultări la Cotroceni, pentru desemnarea unui viitor prim ministru.

Noi, APADOR-CH, organizație neguvernamentală, parte a societății civile, nu am primit, de data asta, o invitație concretă de la dumneavoastră, dar vă amintim rezultatul precedentelor „consultări cu societatea civilă” pe care le-ați organizat și la care ne-ați invitat.

În data de 5 februarie 2015 ați inițiat procesul de reanalizare a prevederilor unei legi din pachetul Big Brother (retenția datelor). Ați enunțat atunci o serie de principii frumoase, printre care:

• o mai bună informare a opiniei publice privind măsurile în plan legislativ și efectele acestora;

• consultări cu reprezentanți ai societătii civile, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai celui academic;

• respectarea prevederilor Legii transparenței decizionale în procesul de adoptare a textelor de lege.

Ne-am prezentat la consultări, am contribuit, cu bună credință, la îmbunătățirea proiectului de lege aflat în dezbatere, dar nu numai că nu ați ținut seama de ele, ba chiar ați promulgat respectiva lege la fel de netransparent cum a adoptat-o Parlamentul.

Așa cum v-am anunțat imediat după promulgarea legii, noi preferăm să fim consecvenți principiilor de transparență decizională, care v-au fost prezentate în multe întâlniri de când sunteți președinte, și considerăm că singura soluție logică pentru noi este să privim orice initiativă viitoare a Președinției, de a consulta organizațiile semnatare, ca irelevantă, fiind lipsită de consecințe practice.

Mai mult, considerăm total neprofesionistă maniera în care ați ales să organizați această consultare, invitând organizațiile neguvernamentale să se „auto-invite” și sugerând că zecile de mii de oameni ieșiți pe străzi au lideri.

Domnule președinte, credem că societatea civilă e mai vie ca oricând în România și mai credem că nimeni din clasa politică nu înțelege cu adevărat forța ei. Forță care vine din oameni.

Pentru aceste motive noi, APADOR-CH, nu ne vom auto-invita la aceste „consultări”.

Dar, domnule președinte, dacă de data asta chiar doriți să consultați societatea civilă vă putem recomanda noi un loc și o oră: Piata Universității, după ora 18. În orice zi. Veți găsi acolo oameni. Pașnici.

Cu consecvență,

APADOR-CH

Nu mai vrem ordonanțe de urgență fără urgență!

13/10/2015/în Comunicate, Slider /de Rasista

Susținem demersul Avocatului Poporului care a atacat, în sfârșit, la Curtea Constituțională o ordonanță de urgență pentru că nu era urgentă

APADOR-CH a depus azi la Curtea Constituțională a României un amicus curiae privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență nr. 7/2015, pentru „redistribuirea” unor imobile confiscate de stat.

Demersul vine în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate ridicată la CCR de Avocatul Poporului cu privire la amintita ordonanță, pe motiv că aceasta nu îndeplineşte condiţia constituţională esenţială pentru adoptare, şi anume urgenţa (existenţa unei situaţii ieşite din comun şi imprevizibile care să necesite o reglementare legislativă imediată).

Mai multe organizații ale societății civile susţin acest demers al Avocatului Poporului, mai ales că în alte situaţii, de aceeaşi natură (ordonanţe de urgenţă emise în situaţii pentru care nu se justifică urgenţa), Avocatul Poporului a refuzat sesizarea CCR pe diverse motive: că lipsa urgenței nu e motiv de neconstituționalitate, că Avocatul Poporului nu ridică excepţia de neconstituţionalitate pentru orice viciu de neconstituţionalitate al unei legi/ordonanţe, ci numai pentru cazurile în care sunt încălcate drepturi/libertăţi fundamentale, că instituţia nu face politică.

Găsiți aici corespondenţa pe această temă dintre APADOR-CH şi Avocatul Poporului.

Ultimul refuz al Avocatului poporului în acest sens a fost comunicat APADOR-CH cu numai 18 zile înainte ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate din acest dosar.

Apreciem că prezenta sesizare a Curţii Constituţionale, cu excepţia de neconstituţionalitate a unei ordonanţe de urgenţă pentru „simplul” motiv că aceasta nu-şi justifică urgenţa, reprezintă un progres în activitatea Avocatului Poporului, iar organizaţiile semnatare ale acestui amicus curie doresc să încurajeze acest mod de a proceda în cazul ordonanţelor de urgenţă emise cu încălcarea condiţiilor constituţionale, oricare ar fi condiţiile încălcate.

Termenul stabilit de CCR pentru judecarea acestui dosar este 5 noiembrie 2015.

Demersul este susținut de următoarele organizații, membre ale Rețelei pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești:

Alianța pentru o Românie Curată
Asociația Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consilere pentru Cetățeni
Asociația Pro Democratia
Asociația pentru Monitorizarea Presei ActiveWatch
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale
Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul Român pentru Politici Europene
Funky Citizens
Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

Precum și de:

Academia de Advocacy
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Textul Amicus Curiae poate fi citit aici: AMICUS la CC pentru lipsa de urgenta OUG 7

Despre procedura amicus curiae

Prin amicus curiae este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speță, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanța, ca „prieteni ai instanței” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informații/observații relevante pentru soluționarea unei cauze importante.

***

Prezentul demers face parte din proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!”, derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.