Sumele mari de bani regăsite în bugetele din ultimii ani se risipesc pe cosmetizări ale actualelor spații, fără să rezolve problema sistemică a lipsei de spațiu per deținut, care în cazul Penitenciarului Aiud oscilează între 1 mp și maximum 3 mp în toate secțiile de deținere.
APADOR-CH, organizație neguvernamentală care monitorizează, din anii 90, condițiile de detenție din aresturile și din penitenciarele românești, consideră că actuala criză din sistemul penitenciar este rezultatul lipsei cronice de investiții din ultimii 25 de ani, motiv pentru care nu susține eventuale măsuri luate de autorități strict sub presiunea mediatică.
Arestul Cluj, cum se poate transforma o hrubă insalubră, întunecată și fără aer, într-un arest modern, în numai jumătate de an și cu fonduri norvegiene.
Medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta medicul a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani.
România se află pe locul patru în ceea ce privește numărul de condamnări la CEDO, după Turcia, Italia și Rusia. A fost condamnată în 1,076 de cazuri între 1994 și 2015. Comparativ, împotriva Norvegiei s-au pronunțat 28 de condamnări în perioada 1952-2015.
APADOR-CH protestează față de modul în care guvernul înțelege să aplice angajamentele de transparență asumate cu fermitate.
Problemele constatate: Supraaglomerarea și existența unui singur WC și un duș la 10-12 deținuți în general, cu câteva cazuri mai grave cum ar fi Camera 1.1 unde există 2 WC-uri la 52 de persoane.
Apel către ministrul, Petre Tobă, să răspundă public de abuzurile pe care jandarmii le-au comis recent, prin amendarea și intimidarea mai multor persoane care își exercitau dreptul constituțional la întrunire și exprimare.
Guvernul a permis, în decembrie 2015, Companiei Energetice Oltenia, să extindă mina de lignit de la Jilț Nord și peste vatra satului Runcurel, însă a uitat să prevadă în decizie despăgubiri pentru casele și acareturile sătenilor.
Legea electorală trebuie să prevadă proceduri clare, simple, care să nu permită situații inechitabile de natura celei de la sectorul 1, care, nerezolvate, pot spori neîncrederea cetățenilor în procesul electoral