vaccinare Covid 19 – APADOR-CH

Articole

Unde duce bigotismul de stat

10/12/2021/în Blog, Slider /de Rasista

În această lună, care este a sărbătorilor de iarnă, mai mulţi Oameni (cu O mare), care s-au ocupat de vaccinarea anticovid, au avut o iniţiativă.

Aceşti Oameni au realizat, simbolic, la Palatul Copiilor din Bucureşti, unde funcţionează unul dintre celei mai mari centre de vaccinare anticovid din ţară, un brad de Crăciun format din doze de vaccin anticovid consumate. Cutiile cu cadouri de sub brad, legate fiecare cu câte o fundă roşie, erau construite și ele tot din doze de vaccin anticovid consumate. Inițiativa a fost lăudată pe Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva Covid – Ro Vaccinare

A fost modul acestor Oameni de a le spune celorlalţi, celor care trec prin centrul de vaccinare şi nu numai, că vaccinul şi munca lor de zi cu zi sunt darul lor pentru viaţă, cel puţin la fel de preţios ca orice dar de Crăciun.

Cu alte cuvinte, bradul atipic de Crăciun nu a fost altceva decât exercitarea, cu bună-credinţă şi inteligenţă creativă, a unei libertăţi fundamentale, libertatea de exprimare. Această libertate de exprimare este consacrată în art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi acoperă orice gen şi tip de creaţie artistică, inclusiv un brad de Crăciun atipic.

Este de observat că libertatea de exprimare a fost abuzată, în perioada pandemiei, de multe personaje stranii, fără ca statul să fie la fel de vigilent şi prompt ca în cazul bradului de Crăciun de la Palatul Copiilor. Probabil că nimic nu enervează mai mult statul nostru decât atunci când libertatea de exprimare se asociază cu bunul-simţ şi creativitatea.

Nu a fost niciun afront adus vreunor valori religioase, întrucât nu trăim într-un stat fundamentalist în care orice brad de Crăciun care nu este din lemn de brad (cel mult, de molid) încalcă grav preceptele religioase. Încă nu am ajuns acolo, deşi suntem pe drum.

Nu a fost niciun pericol real de contaminare sau de intoxicare în masă sau de nu se ştie ce cataclism medicalo-infecţioso-biologic. Dozele de vaccin erau, strict formal, deşeuri medicale, dar, judecând după bunul-simţ, este greu de presupus că erau periculoase, că prezentau un pericol real, un „risc biologic”, cum se spune. Serul din ele se extrage cu ace şi seringi de unică folosinţă, manipularea se face în condiţii care să evite contaminarea dozelor. Astfel că, este cât se poate de posibil ca scaunele de la metrou sau din autobuz, care nu sunt dezinfectate după fiecare persoană care se aşează pe ele, să prezinte un risc biologic mult mai mare decât acele doze de vaccin consumate.

Dar, cum orice faptă bună nu poate rămâne nepedepsită, mai ales dacă denotă şi imaginaţie, a urmat reacţia cuvenită a unui stat intransigent, ca al nostru. În consecinţă, coordonatorul centrului de vaccinare de la Palatul Copiilor, care a autorizat construirea bradului din recipiente de vaccin consumate, şi firma care trebuia să preia deşeurile medicale au fost amendaţi, în total, cu 90.000 de lei de Garda Naţională de Mediu, pentru nerespectarea regulilor privind folosirea și transportul deșeurilor medicale.

În postarea de pe pagina proprie de Facebook, privind acest incident, Garda Națională de Mediu se referă la „recipientele… considerate deșeuri medicale nepericuloase”.

Sigur, sancţiunile contravenţionale pot şi trebuie să fie atacate în instanţă, existând şanse rezonabile ca ele să fie anulate sau înlocuite. Cel puţin, amenzile, care sunt vădit disproporţionate, pot fi înlocuite cu sancţiuni mai blânde. De exemplu, un avertisment ar fi fost suficient, în situaţia în care, strict formal, fapta ar fi putut fi încadrată drept contravenţie.

Dar, de ce oamenii trebuie speriaţi şi traumatizaţi în acest fel, de ce trebuie să trăiască în ţara asta cu senzaţia permanentă că tot ce fac, chiar cu bună-credinţă, fără nicio urmă de rea-intenţie, se poate transforma în orice moment într-o bâtă cu care statul le zdrobeşte capul?

Cum i-a convins Administrația Penitenciarelor pe deținuți să se vaccineze

07/12/2021/în Articole, Blog, Covid 19, Slider /de Rasista

Și de ce nu a reușit aceeași performanță și cu propriii angajați

Unul dintre proiectele derulate de APADOR-CH în 2021 este Equalitydata, o cercetare europeană ce presupune intervievarea câtorva mii de deținuți din mai multe țări, pentru a vedea cum le-au fost respectate drepturile procedurale în timpul procesului penal. Noi intervievăm o mie de deținuți din toată țara, acțiune care, din cauza pandemiei, se derulează online. De altfel multe din procedurile penale din ultimii ani au fost făcute online (audieri în instanțe, relația arestatului cu avocatul etc), iar cercetarea surprinde și acest aspect, al modului în care anchetații au resimțit astfel de proceduri din fața unui ecran din care poate să vină deopotrivă condamnarea sau achitarea.

Este prima cercetare de o asemenea anvergură în spațiul european și rezultatele ei se anunță interesante. Le vom face publice probabil la mijlocul lui 2022. Până atunci, însă, vă oferim câteva date obținute în timpul interviurilor, de la deținuți, dar și statistici transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea APADOR-CH.

Pandemia a schimbat și modul în care APADOR-CH a monitorizat respectarea drepturilor omului în detenție în ultimii doi ani. Imposibilitatea de a mai face vizite fizic în penitenciare ne-a făcut să ne bazăm exclusiv pe scrisorile primite de la deținuți sau rudele lor, pe declarațiile deținuților în timpul interviurilor online și pe răspunsurile administrației la întrebările noastre. Nu se compară cu ceea ce vedem și simțim nemijlocit în timpul vizitelor de monitorizare, însă momentan este tot ce putem face ca să ținem legătura cu această comunitate închisă.

În timpul interviurilor am aflat că mare parte dintre deținuți sunt vaccinați anti Covid 19. Unii au spus că au făcut-o din convingerea că numai astfel depășim pandemia, alții au spus că au vrut să-și poată strânge în brațe copiii sau soțiile la vizită sau că astfel speră să poată ieși la muncă. Au existat și câțiva care au admis că s-au vaccinat pentru a obține credite, adică puncte de recompensă care dau bine la comisiile de eliberare condiționată.

22.884 de deținuți se află în penitenciarele din România

Acestea au fost în principal motivele care au contribuit la procentul mare de vaccinați în rândul deținuților – aproape 79%, adică 17.984 de deținuți dintr-un total de 22.884, conform răspunsului oferit de ANP.

Campania de vaccinare nu a avut același succes și în rândul angajaților care lucrează cu deținuții. Aceștia sunt vaccinați în proporție de 59%, un procent totuși mai mare decât în rândul populației în general, dar mai mic decât al deținuților. Angajații ANP nu trebuie să obțină credite, nici nu le este condiționată de un vaccin munca sau relația cu familia.

79% dintre deținuți și 59% dintre angajații ANP sunt vaccinați anti Covid 19

De altfel, din spusele deținuților, se pare că numai creditele au fost recompensele certe obținute în urma vaccinării – pe lângă anticorpii dați de vaccin. În continuare, chiar și cei vaccinați nu pot primi vizite de la familie decât cu dispozitiv de separare – deci nu-și pot lua în brațe copiii, fapt care îi nemulțumește pe mulți. Unii au punctat că li se pare ironic că angajați ai penitenciarului, nevaccinați, le cer rudelor deținuților care vin în vizită să fie vaccinate.

Cât privește posibilitatea de a munci, după cum răspunde ANP, aceasta nu e condiționată de vaccin, ci doar de regimul de detenție, de nevoile penitenciarului, de comportamentul deținutului și, adăugăm noi, de priceperea managerului de penitenciar, dacă știe să găsească sau nu locuri de muncă pentru deținuți.

Lumea închisă a penitenciarelor pare să fi trecut până acum prin pandemie un pic mai ușor decât noi, cei liberi. Din statisticile ANP reiese că din februarie 2020 până acum au trecut prin boală 3364 de deținuți din totalul de 22.884. Dintre aceștia, 3078 s-au vindecat și 15 au murit. 271 de deținuți sunt în prezent infectați cu Covid 19.

3364 de deținuți au avut Covid 19 și 15 au murit în Penitenciarele din România

Penitenciarele cu cei mai mulți infectați pe durata pandemiei au fost: Timișoara, Jilava, Rahova, Craiova și Arad. În răspunsul ANP veți găsi detaliate toate aceste informații, despre cazurile de infectări, vindecări și vaccinări pe fiecare penitenciar în parte.

Numărul angajaților ANP care au făcut boala în aceeași perioadă a fost de 2.783 (dintr-un total de 12.208), dintre care 4 au murit. Cel mai multe cazuri de infectări la personal s-au înregistrat în penitenciarele: Timișoara, Jilava, Rahova, Arad și Iași.

Citiți integral răspunsul ANP la solicitarea de informații a APADOR-CH.

Colonelul Gheorghiță, obligat de tribunal să vorbească și de șefii lui să tacă

02/11/2021/în Articole, Blog, Slider, Transparenta /de Rasista

APADOR-CH a câștigat procesul cu CNCAV, pentru obținerea unor informații publice despre campania de vaccinare, dar viața le-a făcut între timp irelevante

Informațiile solicitate (…) privesc aspecte de interes public, cu atât mai mult având în vedere situația generală existentă la nivelul societății în urma declarării pandemiei cu virusul SARS-COV-2.” – extras din hotărârea Tribunalului București în cauza APADOR-CH vs. CNCAV

În martie 2021 dădeam în judecată Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV) pentru că refuza să ne spună câte doze de vaccin contractase România, dacă și cât plătise pentru ele și pe câte ne bazam în continuare.

Erau informații arzătoare pentru acel moment, în care vaccinarea se făcea prin centre secrete, cei dornici să se vaccineze făceau liste de așteptare, iar Guvernul făcea ce știa el mai bine – ascundea informațiile de public. În ianuarie-februarie 2021 purtasem un dialog al surzilor cu Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății și CNCAV, care ne trimiteau de la unii la alții pe motiv că nu ei, ci ceilalți dețineau informațiile cerute.

În final a picat vina pe CNCAV, desi cu siguranță nu era capul răutăților, iar Tribunalul București ne-a dat câștig de cauză. Procesul a durat șase luni (martie-septembrie), timp în care România a trecut de la listele de așteptare pentru vaccinare la vaccinarea la chiuvetă și la antivaccinare. Valul patru ne-a lovit în plin, sute de oameni mor zilnic, nevaccinați, am ajuns „minunea” Europei, OMS a trimis specialiști aici ca să vadă de ce nu ne vaccinăm, deși avem cu ce.

În acest context, și dacă ne-ar mai răspunde colonelul Gheorghiță la curiozitățile pe care le aveam în iarnă, probabil nu ar ajuta prea mult situația. Se știe că între timp România a primit milioane de doze de vaccin, dintre care unele au și expirat nefolosite. Nu se știe cât a plătit statul român pentru ele și cât mai urmează să plătească. Poate ar fi totuși o informație bună pentru indeciși, dacă ar afla câți bani se „aruncă la chiuvetă” (ca să NU se vaccineze unii) sau se pierd prin dozele expirate.

Suntem, așadar, câștigătorii încă unui proces în care justiția a spus că statul trebuie să răspundă întrebărilor legitime din societatea civilă într-o chestiune ce privește interesul public. E drept, deocamdată în primă instanță, dar după toate aparențele CNCAV nu a făcut recurs, după cum nu s-a obosit nici să trimită un punct de vedere (întâmpinare) în primă instanță.

Nu negăm că probabil colonelul Gheorghiță a avut destule de făcut în organizarea campaniei de vaccinare și că e posibil ca CNCAV să fi fost asaltat de cereri de informații. După cum e foarte posibil ca tăcerea colonelului Gheorghiță să fi fost dictată de alții, în fond aceleași informații puteau să fie furnizate de Guvern sau de Ministerul Sănătății, dar au preferat să ne trimită să le aflăm de la CNCAV.

Opacitatea deja legendară a autorităților noastre are în acest caz urmări dramatice. Când discursul antivaccinist e mai accesibil decât comunicarea oficială, rezultă un dezastru sanitar. Și în mijlocul acestui dezastru, gestionarii crizei continuă să se comporte la fel de opac, pretinzând că nu sunt „autorități publice”, deși iau decizii care ne privesc pe toți – vezi cazul Grupului Tehnico Științific.

Nu ne facem iluzii prea mari în legătură cu obținerea informațiilor nici în urma acestui proces. Probabil șefii colonelului Gheorghiță îi vor cere să tacă în continuare, deși Tribunalul București i-a cerut să vorbească. Soluția va fi un alt proces pentru executarea hotărârii de față, dar nici măcar asta nu garantează obținerea informațiilor. Ne facem, însă, de pe acum datoria să-l prevenim pe simpaticul colonel Gheorghiță, că, It’s not personal Gheorghiță, it’s strictly businnes.

Care sunt întrebările la care CNCAV e obligat să ne răspundă, în 30 de zile de la rămânera definitivă a deciziei Tribunalului București:

1.Care este numărul dozelor de vaccin anticovid-19, defalcat pe fiecare firmă producătoare, pe care statul român le-a primit şi pe care urmează să le primească de la Uniunea Europeană.

2. Dacă statul român a primit sau urmează să primească vaccinuri de la alţi furnizori/alte entităţi decât Uniunea Europeană. În caz afirmativ, care sunt aceşti furnizori/aceste entităţi, care sunt vaccinurile şi cantităţile. pentru fiecare în parte.

3. Care este calendarul primirii de către statul român a dozelor de vaccin menţionate la pct. 1 şi 2 din prezenţa cerere, defalcat pe termene și cantități.

4. Dacă statul român a achitat sau urmează să achite vreo sumă de bani în contul vaccinurilor anticovid-19 primite de la Uniunea Europeană, iar în caz afirmativ care sunt sumele achitate până în prezent sau care urmează să fie achitate.

5. Dacă statul român a achitat sau urmează să achite vreo sumă de bani în contul vaccinurilor anticovid-19 primite de la alţi furnizori/alte entităţi decât Uniunea Europeană, iar în caz afirmativ care sunt aceste sume.

Februarie 2022 – răspunsul CNCAV la o parte din întrebările APADOR-CH, în urma deciziei instanței

Când vaccinul pare gratis, pentru că Guvernul nu vrea să spună cât a dat pe el

25/05/2021/în Articole, Buna guvernare, Slider /de Rasista

Ce NU am aflat de la autoritățile române și nici de la cele europene, despre vaccinuri, după mai multe solicitări de informații publice și șase luni de ping-pong birocratic

O contră recentă dintre fostul și actualul premier vizează posibilitatea ca vaccinarea anti Covid 19 să nu mai fie gratuită „într-un viitor oarecare” – după cum s-a exprimat Ludovic Orban. Actualul prim ministru s-a grăbit să dea asigurări că la Guvern nu s-a discutat despre așa ceva.

Afirmația fostului premier e surprinzătoare în condițiile încetinirii campaniei de vaccinare, chiar și așa „pe gratis” cum par să fie vaccinurile în acest moment, și a perspectivei tot mai evidente a neatingerii țintei de imunizare propusă de Guvern până la 1 iunie.

Totuși, dincolo de gafa de comunicare, declarația lui Ludovic Orban se referă la informații pe care APADOR-CH și alte organizații europene sau jurnaliști au tot încercat în ultimele șase luni să le obțină pe căi oficiale și nu au reușit. Și anume cât costă concret dozele de vaccin anti Covid aprobate la acest moment pe piața europeană și ce sume plătesc statele membre pentru ele?

APADOR-CH a făcut solicitări de informații în baza Legii 544/2001 încă din ianuarie 2021 pe această temă, la diversele instituții implicate în campania de vaccinare: Ministerul Sănătății (MS), Secretariatul General al Guvernului (SGG), Comitetul Național pentru Coordonarea Activității de Vaccinare (CNCAV) etc.

După cum v-am mai informat în câteva rânduri, în aceste șase luni am fost pasați de la unii la alții, instituțiile refuzând pur și simplu să răspundă la întrebări din aria lor de activitate sau pretextând că nu au informațiile respective.

MS ne-a trimis la SGG și viceversa. Tot MS ne-a trimis la CNCAV și viceversa. SGG ne-a trimis și el ba la CNCAV, ba la MS și tot așa. După ce l-am dat în judecată, în luna martie, CNCAV ne-a transmis prin presă că nu ar fi primit emailul nostru, așa că i-am trimis încă un set de întrebări și prin poștă, la începutul lunii aprilie.

În același timp am trimis un set de întrebări și Comisiei Europene, ca să vedem dacă acolo găsim mai multă transparență decât acasă.

Transparența e importantă pentru vaccinare, dar numai pe hârtie

Transparency and accountability are important to help build the trust of European citizens and to make sure that they can rely on the effectiveness and safety of the vaccines purchased at the EU level.”

Așa se zice într-un comunicat al Comisiei Europene, din ianuarie 2021, în care este anunțată „publicarea” contractului dintre UE și compania Astra Zeneca, pentru achiziționarea de vaccinuri anti Covid 19. Este vorba, însă, de o formă editată a contractului, care conține mai multe zone gri care ascund textul, decât informații relevante. Nu putem ști din el nici cât costă vaccinurile, nici cine răspunde pentru eventualele lor efecte colaterale – două informații de natură să alimenteze discursurile conspiraționiste despre Big Farma și interesele ei.

Același lucru se petrecuse și cu contractual de achiziție semnat cu Pfizer. Comisia a subliniat încă o data că pentru autorități este esențială protejarea sănătății populației, dar și securizarea înțelegerilor cu companiile producătoare. Din această combinație a reieșit că pentru populație e suficientă sănătatea, câtă vreme transparența e bine mimată.

Ce NU zice Comisia Europeană

Comisia a încheiat încă din 2020 acorduri avansate de cumpărare cu producătorii de vaccinuri, în numele statelor membre. În schimbul dreptului de a cumpăra un număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp și la un preț necunoscut, Comisia a finanțat și o parte din costurile inițiale ale producerii de vaccinuri prin Instrumentul de sprijin de urgență de 2,7 miliarde de EURO.

Mai departe, tot pe site-ul Comisiei se spune că vaccinurile sunt distribuite statelor membre în funcție de populație, dar un algoritm concret al acestei împărțiri nu apare public.

Nu se spune, de asemenea, nici ce sume au plătit sau vor plăti statele membre pentru vaccinurile primite, iar întâmplarea în care o ministră din Belgia a publicat din greșeală pe twitter lista cu prețurile vaccinurilor pe care urma să le plătească țara sa a făcut un scurt tur european de presă apoi a intrat în uitare.

La fel de puțină atenție au primit și articolele publicate de un site independent de știri din Italia, în care au fost expuse în exclusivitate contractele cu Astra Zeneca, Pfizer și Moderna, din care s-au putut vedea atât prețurile cât și condițiile înțelegerii dintre producători și UE, în privința răspunderii în cazul efectelor adverse ale vaccinurilor.

Care este realitatea oficială, însă, nu știm deoarece nici în primul caz, al ministrei din Belgia, nici în cazul articolelor din Italia nu au existat confirmări sau dezmințiri ale oficialilor europeni sau din statele membre.

Și deși am transmis la începutul lunii aprilie o solicitare către Comisie, am primit doar un număr de înregistrare, nu și un răspuns la aceste întrebări:

Care este documentul în baza căruia se face repartizarea către statele membre ale UE a dozelor de vaccin anticovid-19 achiziţionate în comun de Comisia Europeană?
Dacă statele membre ale UE au sau nu obligaţia de achita preţul dozelor primite. Care este documentul în care se stabileşte dacă există sau nu o asemenea obligaţie?
Cine răspunde pentru eventualele efecte extreme ale unui vaccin anticovid-19, care depășesc reacțiile adverse prevăzute în prospect, cum ar fi vătămarea sănătății sau pierderea vieții: statul român, Comisia Europeană, producătorul fiecărui vaccin în parte sau altcineva (cine?).

Ce NU zic autoritățile române

Într-unul dintre primele răspunsuri, primite în ianuarie 2021 de la Ministerul Sănătății, se spunea că „Până în acest moment nu s-au făcut plăți pentru acest vaccin, iar prevederile bugetare vor fi aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2021.”

Totuși, în aceeași perioadă, premierul Florin Câțu declarase în presă că România a plătit deja și urma să mai plătească și alte doze de vaccin.

De atunci încoace, au refuzat să ne răspundă la această întrebare toate celelalte instituții chestionate pe această temă: MAI, SGG, MS, CNCAV și, după cum am menționat, chiar Comisia Europeană.

După alte tentative, cu întrebări mai elaborate, și după mai multe trimiteri la CNCAV și SGG, de la Ministerul Sănătății am primit ca răspuns, pe email, o foaie de hârtie scanată și ștampilată, în care se spunea că vaccinurile sunt achiziționate centralizat de Comisia Europeană și că „părțile contractante respectă politica de confidențialitate”. Răspunsul scanat conținea și șapte link-uri către site-ul Comisiei Europene, pe care evident a trebuit să le copiem literă cu literă ca să ajungem la sursa înțelepciunii.

După mai bine de o lună și jumătate de la transmiterea celei de-a doua solicitări de informații, de data asta și prin poștă, CNCAV ne-a transmis probabil cel mai complet răspuns primit în aceste șase luni de dialog absurd.

Pe șase pagini, organizat, militărește, CNCAV a acceptat în sfârșit să răspundă la întrebările despre propria organizare – câți membri are (55), din ce instituții provin ei, ce studii au, dacă au sau nu buget propriu (nu au), câte doze de vaccin poate România să primească de la UE și, firește, a refuzat să răspundă despre costurile achitate de România în această campanie.

Până acum, CE a incheiat contrade cu 6 companii: AstraZeneca pentru fumizarea a 300 de milioane de doze, cu Sanofi-GSK pentru 300 de milioane de doze, cu Johnson&Johnson pentru 200 de milioane de doze, cu BioNTech – Pfizer pentru 400 de milioane de doze, cu CureVac pentru 225 de milioane de doze și cu Moderna pentru 210 milioane de doze. În plus, prin aceleași contracte, CE și-a asigurat dreptul de a accesa opțional incă 100 de milioane de doze de la AstraZeneca, 200 de milioane de doze de la Johnson&Johnson, 200 de milioane de doze de la BioNTech -Pfizer, 180 de milioane de doze de la CureVac și 210 milioane de doze de la Moderna.

Prin aceste contracte, ținând cont doar de dozele inițiale, România poate accesa:

peste 12.5 milioane de doze AstraZeneca
peste 12.5 milioane de doze Sanofi/GSK
peste 9.5 milioane de doze CureVac
peste 9.7 milioane de doze Moderna
peste 17 milioane de doze BioNTech-Pfizer
peste 8.5 milioane do doze Johnson&Johnson

Plata din partea fiecărui stat membru se face eșalonat, în funcție de ritmul livrărilor, iar aceste informații excedează competențelor CNCAV”

Și acest răspuns conține link-uri scanate, pentru că mai importantă decât digitalizarea în instituțiile statului este totuși ștampila. Fie asta, fie instituțiile statului nu înțeleg rostul unui link plasat într-un text.

(Răspunsul integral de la CNCAV)

Trăgând linie, după cele șase luni de întrebări aproape retorice, am aflat doar aceste cifre de la CNCAV, iar din ieșirea nervoasă a domnului Orban ni s-a mai confirmat o dată că statul român plătește totuși vaccinurile, chiar dacă nu vrea să spună, de parcă ar da de la el și nu de la noi toți.

Iar efectul acestei secretomanii, începută la nivel bruxelez și perpetuată la nivel national, se vede în pătura tot mai groasă a vaccino-scepticilor, ca și în comentariile stârnite de declarația lui Ludovic Orban. Unii oameni consideră că până acum „ne-a făcut cinste” UE cu câte două doze de vaccin, iar Guvernul ar vrea să ne vândă mai departe dozele primite gratis de la UE. Poate că, pus în fața unei potențiale pierderi de popularitate, Guvernul va accepta să respecte Legea 544/2001 și ne va spune și că a plătit toate vaccinurile primite până acum și cât a dat pe ele.

Că până la urmă, dacă tot o fi să le plătim de la anul, să începem să strângem bani de acum.

Articole pe aceeași temă:

Ce nu ne spune colonelul Gheorghiță

CNCAV – o „rotiță” a Guvernului care se învârte în gol?

Raport despre vizita în Penitenciarul Craiova – 23 aprilie 2021

06/05/2021/în Penitenciare /de Rasista

La data de 23 aprilie 2021, două reprezentante APADOR-CH au făcut o vizită virtuală în Penitenciarul Craiova. Discuția cu conducerea penitenciarului și cu o serie de deținuți s-a derulat prin platforma Zoom și a durat trei ore, între 9.00 și 12.00.

Ultima vizită a APADOR-CH în Penitenciarul Craiova a avut loc în 2019, raportul poate fi citit aici.

Dat fiind specificul online al acestei vizite, APADOR-CH subliniază că informațiile din acest raport se bazează exclusiv pe declarațiile reprezentanților penitenciarului și ale deținuților care s-au oferit voluntar să discute cu asociația. Vizita a fost anunțată cu o zi înainte de data la care a avut loc.

Număr de deținuți/ capacitate de cazare/ regimuri

La data vizitei, în Penitenciarul Craiova erau 790 de deținuți (bărbați și femei), la toate regimurile de executare a pedepsei, din zonele Gorj, Dolj, Mehedinți, Argeș și Vâlcea. Penitenciarul are 915 paturi instalate, dar o capacitate legală de deținere de numai 529 de locuri, deci avea un grad de ocupare de 149%. Cea mai mare aglomerație se înregistrează la regim închis, unde gradul de ocupare este de 150%.

Pandemia a dezechilibrat situația, după cum a explicat directorul unității. Sunt opt secții la sediu, în oraș, și una exterioară la Ișalnița, unde există încă din 2019 un proiect de extindere cu încă o secție pentru femei.

Unitatea din oraș are opt secții, cu toate regimurile: secție de arest preventiv – cu 139 de persoane, secție de regim închis – 357 de persoane, secție de regim deschis – 101 deținuți, secție de maximă siguranță – cu 78 de deținuți, secție de femei 56 la sediul din oraș – care are de asemenea toate regimurile – și încă 59 de femei la secția exterioară de la Ișalnița, cu regim deschis.

Conducerea unității a spus că cea mai mare cameră ar avea 26 locuri. Totuși în timpul discuțiilor cu deținuții, unul dintre ei a spus că stă într-o camera cu 30 de persoane.

Personalul angajat/locuri disponibile

Numărul de posuri prevăzute în schema de personal este de 527, din care ocupate sunt 434. În 2021 penitenciarul a scos la concurs încă 221 de posturi, nu toate ocupate.

Pandemia a arătat că penitenciarul are nevoie și de un medic infecționist, pe lângă cel stomatolog și psihiatrul care lipsesc.

Sectorul medical se bazează pe 3 medici generaliști, 5 asistenți care lucrează în program de ture, 2 asistenți angajați cu contract, 1 asistent igienă, 1 tehnician dentar și 1 asistent stomatolog. Nu există medic stomatolog, dar unitatea colaborează cu Penitenciarul Spital Mioveni pentru serviciile unui medic stomatolog și ale unui psihiatru.

Psihiatrul existent la Penitenciarul Craiova în 2019 a fost între timp detașat și apoi mutat definitiv la Mioveni.

La concursul organizat recent a participat și un medic pneumolog, dar nu a trecut testul psihologic.

La sectorul Socio-educativ sunt 26 de ofițeri și 4 psihologi.

Bugetul

În ultimul an au fost reabilitate complet 32 de camere din totalul de 119 din penitenciar.

Pentru asigurarea dreptului la vizită online au fost amenajate șase spații la unitatea din oraș și alte două la Ișalnița.

Blocul alimentar a fost dotat cu sistem de ventilare, zugrăvit și placat cu gresie, pentru eliminarea igrasiei.

S-au instalat frigidere în unele camere sau pe hol, în special la oficiul de veselă

Bugetul pentru 2021 „e oarecum în regulă”, după cum a apreciat directorul, care se bazează și pe rectificări.

O investiție care figura în plan și la vizita din 2019, cu termen de realizare 2022, era extinderea și transformarea secției exterioare de la Ișalnița în secție exclusiv pentru femei. Acea investiție este întârziată, însă rămâne un deziderat pentru 2023. Momentan se află la faza de proiectare. După mutarea tuturor femeilor la secția exterioară, penitenciarul din oraș va mai câștiga locuri pentru bărbați. Este singura posibilitate pentru unitatea din oraș care nu se poate extinde altfel, fiind situată în apropierea unui liceu.

Sectorul socio-educativ

Toate camerele sunt doate cu televizoare, penitenciarul asigură accesul deținuților la informare prin presa scrisă locală. Asistența religioasă, sistată câteva luni pe perioada pandemiei, a fost reluată în acest an. De asemenea cursurile de școlarizare au fost și ele reluate în 2021.

Cursuri de calificare nu se făceau în penitenciar, la data vizitei.

Munca deținuților

Numai 220 de deținuți lucrau, la data vizitei, în sectorul administrativ al penitenciarului.

Din octombrie 2020 deținuții nu au mai lucrat în afara penitenciarului și nici în atelierul de pantofi din interior. Există un spațiu liber în penitenciar, în care deținuții au lucrat la pantofi, pentru Rilug, firmă care și-a retras activitatea din penitenciare. Deocamdată conducerea nu poate să închirieze respectivul spațiu până la aprobarea noului cod administrativ.

Există o stare de nemulțumire în rândul deținuților, din cauza lipsei activității și a restrângerii celorlalte drepturi din cauza pandemiei. De exemplu dreptul la plimbare a fost redus de la 5 la 2 ore pe zi, pentru a nu se intersecta mai multe camere în spațiul de plimbare.

În anul 2020, din 718 deținuți, în medie doar 121 au muncit – 20 la prestări servicii în exterior și 101 în interior. La Rilug lucrau 60 de deținuți, avantajul acestui atelier fiind că permitea scoaterea la muncă și a celor de la maximă securitate.

Sectorul medical

Cu o zi înainte de vizita APADOR-CH, la Penitenciarul Craiova începuse vaccinarea deținuților. 30 de persoane fuseseră imunizate cu serul Astra Zeneca și alți 250 de deținuți erau pe lista de așteptare.

În ultima săptămână fuseseră testate toate cadrele și toți deținuții. Testarea se face periodic, la două săptămâni dacă se depistează vreun focar sau la o lună în mod normal.

Testele sunt făcute în baza unui protocol încheiat de penitenciar cu o unitate din rețeaua privată și sunt decontate de DSP.

Prezentarea deținuților la cabinetul medical în ultimul an de pandemie s-a derulat similar ca și înainte, dar cu păstrarea separării pe camere a deținuților.

În total, de la începutul pandemiei au fost depistate 90 de cazuri de infectare cu Covid. Dacă erau depistați pozitiv bărbații erau transportați la Penitenciarul Spital Poarta Albă sau Jilava, iar femeile la Penitenciarul Spital Mioveni.

Contactul cu exteriorul

Deținuții au telefoane în camere și în curtea de plimbare și pot suna oricând până la ora 21.00, în limita a 60 de minute zilnic.

Vizitele online – 4/lună – sunt acordate tuturor deținuților, indiferent de conduită, printr-o aprobare dată de ANP din 2020.

Vizite obișnuite – 8 pentru femei, 3 la maximă siguranță, 5 la regim închis – au fost reluate după 1 mai 2020. Vizitele intime s-au acordat retroactiv, abia din acest an, cu respectarea măsurilor de protecție – cu test PCR pentru vizitatori sau test antigen rapid și izolarea deținutul după vizită.

Sancțiuni disciplinare

În 2020 au fost 325 de rapoarte de incident, 231 de sancțiuni, 74 pentru acte de violență, 13 pentru deținere de obiecte interzise și 41 pentru autoagresiune. Numărul rapoartelor a fost în scădere față de 2019, după cum a areciat directorul, deși starea deținuților a fost mai încordată.

Judecătorul delegat era în concediu și nu a putut fi contactat pentru a vedea câte din aceste sancțiuni au fost contestate de deținuți.

Discuții cu deținuții

În cadrul vizitei virtuale, APADOR-CH a cerut să discute și cu câțiva deținuți. Conducerea a spus că s-au oferit zece deținuți, care au fost aduși pe rând în fața camerei și au discutat cu reprezentantele APADOR-CH.

Toți deținuții aveau mască și vizieră. Majoritatea au descris condițiile din penitenciar ca fiind acceptabile, dar erau nemulțumiți de faptul că toți primeau amânări de la instanțe, la solicitările de eliberare condiționată. De altfel subiectul amânărilor date de instanțe a fost unul semnalat atât de conducere, cât și de deținuți, ca fiind o regulă în ultima perioadă, iar efectele acestor amânări sporesc nervozitatea din rândul deținuților.

Deținut 1 – arestat preventiv, cazat pe secția 3 într-o cameră cu 30 de persoane și 30 de paturi. Au grupul sanitar în cameră, apă caldă doar o oră pe zi, ceea ce este categoric insuficient pentru toți ocupanții camerei. Deținutul a spus că mâncarea „e OK, iar prețurile de la magazin acceptabile pentru penitenciar”.

Deținut 2 – arestat preventiv, cazat într-o cameră cu 27 de persoane. Au apă caldă marțea, joia și sâmbăta de două ori pe zi, iar în restul zilelor doar o dată pe zi. Camera are în jur de 15/8m dimensiuni și este relativ curată. Mâncarea „este caldă”. Deținutul lucrează la curățenie.

Deținut 3 – arestat preventiv, stă într-o cameră tot de 30 de persoane, dar sunt doar 29 de ocupanți. Au trei dușuri și tot atâtea toalete în cameră.

Deținutul nu s-a vaccinat, a spus că mai așteaptă să vadă ce reacții adverse au vaccinații.

Deținut 4 – de la regim închis, stă într-o cameră cu 10 persoane și 10 paturi, cu 2 toalete, 2 dușuri. Deținutul muncește în sectorul administrativ, spune că primește materiale de curățenie lunar pentru cameră și că e mulțumit de condițiile din penitenciar. Mâncarea „e ok”, prețurile la magazin sunt acceptabile.

A povestit că a avut nevoie la stomatolog și i s-a făcut o lucrare de care era mulțumit. Cu psihologul penitenciarului vorbise cu un an înainte, în rest spunea că nu a mai avut nevoie. Era înscris pe listă pentru vaccinare.

Vorbea zilnic cu familia și credea că dacă s-ar vaccina mai mulți dintre deținuți s-ar ridica din restricțiile suplimentare din penitenciar.

Deținutul a beneficiat și de o vizită intimă. A spus că sotia lui a făcut un test cu 72 de ore înainte de vizita intimă, iar el a stat în izolare 14 zile într-o cameră singur, după vizită.

Starea de spirit i s-a schimbat în pandemie, de când nu mai primește vizite fără separator cu familia.

Deținut 5 – de la regim închis, cazat cu 14 deținuți în cameră, a spus că e curat, că au apă caldă de două ori pe zi. A povestit că a avut Covid de două ori, ultima dată chiar în luna aprilie anul acesta. De ambele dăți a fost transferat la Jilava unde a fost ținut sub supraveghere. În aceeași cameră cu el au mai fost alte cinci cazuri.

Se programase și pe lista pentru vaccinare, spunând că nu contează cu ce va fi vaccinat.

Deținut 6 – de la regim închis, Secția 4, a spus că stă într-o cameră cu 8 paturi și 7 persoane, de 5/5m. Consideră că e „o cameră normală”. Au apă caldă o dată pe zi, 2 toalete și 2 dușuri, mâncarea e bună și prețurile de la magazin, ok.

Nu ar vrea să se vaccineze deocamdată, deoarece nici familia nu se vaccinează, nu sunt siguri de vaccin, doar doi colegi din camera lui s-au vaccinat.

Deținut 7 – de la maximă siguranță, stă într-o cameră cu 2 paturi, 2 persoane, apă caldă de două ori pe zi. Camera e aerisită. Muncește la curățenie pe hol. Deținutul a povestit că a fost închis în 2018 și că prin comparație cu Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, unde a fost înainte, cel din Craiova oferă condiții mai bune.

Spune că mâncarea e bună față de alte penitenciare, iar la magazin se duce rar, pentru că nu are bani. Dacă se vaccinează toată lumea se va vaccina și el, dar deocamdată mai așteaptă.

E mulțumit cu vizitele online pentru că toată familia îi e plecată în străinătate.

Deținut 8 – de la maximă siguranță, Secția 7, stă într-o cameră cu 2 paturi și încă un deținut. Spune că ar fi bine dacă camera ar fi mai mare, dar că a fost renovată în decembrie 2019 și deci e curată. A povestit că au avut și căldură iarna, dar că a auzit că alți deținuți se plâng că suflă vântul pe la geamuri „de parcă ai fi pe motoretă”.

Saltelele din camere au fost schimbate în 2020 cu unele noi, din burete.

Despre mâncarea de la penitenciar a spus că „nici acasă nu mâncam în fiecare zi carne. E acceptabilă, sunt zile când mai e ciorba fără nimic prin ea, dar la regim nu e zi fără carne”. El mai completează cu alimente de la magazin, dar consideră că prețurile sunt foarte mari, mai ales de când s-a schimbat patronul magazinului, în 2020.

În fiecare duminică, vorbește online cu familia și a peferat să renunțe la vizitele reale pentru că părinții săi sunt în vârstă și nu a vrut să-i pună în situații de risc.

Spune că s-a înscris la vaccin și că ultima dată când a fost la medic a fost în urmă cu două săptămâni, pentru o răceală. I s-a prescis Paracetamol.

Deținut 9 – de la regim semideschis, secția de femei. Stă într-o cameră de aproximativ 20 de mp, cu 10 paturi/10 persoane, dar un singur duș și o toaletă. A povestit că anul trecut a fost renovată camera în care stă și nu mai sunt probleme cu igrasia.

Deținuta era nemulțumită că a primit două amânări de la instanță, ultima de 8 luni. Lucrează la curățenie, din decembrie 2019. A spus că mâncarea primită de la penitenciar e acceptabilă, dacă se mai completează cu câte ceva de la magazin. Însă la magazin prețurile sunt foarte mari.

La medic sunt duse de regulă lunea, iar atunci când a fost nevoie au fost duse și în oraș, la medici specialiști.

A povestit că pe perioada pandemiei nu au mai mers deloc la biserică, iar cursurile au fost reluate abia acum, în fosta sală de mese.

Deținut 10 – de la regim semideschis, secția de femei, stă într-o „cameră de munci”, cu 13 persoane, 13 paturi – „cam înghesuite” – au 2 dușuri și o toaletă. Camera are două geamuri în partea de sus, care se deschid, dar care nu asigură suficientă lumină. Camera a fost renovată în 2020.

Mâncarea e bună, îndestulătoare, iar la magazin, în funcție de ce cumperi, unele mărfuri sunt mai scumpe. Produsele de igienă le primește de la penitenciar, lunar, și sunt relativ suficiente.

Familia o vizitează cu separator și lunar se testează. S-a vaccinat pentru că nu a avut de ales, are o boală cronică și a vrut să se protejeze.

Deținuta a apreciat că asistența medicală este satisfăcătoare în penitenciar.

Concluzii și recomandări

Din discuțiile avute în cadrul acestei vizite atipice reprezentantele asociației nu au putut desprinde concret eventualele neajunsuri din camere, care se pot observa doar la o vizită la fața locului.
Au fost evidențiate, însă, câteva neajunsuri sistemice: supraaglomerarea, lipsa personalului medical de specialitate, lipsa locurilor de muncă. Toate preexistente, dar cu siguranță agravate de limitările impuse de pandemie.
Asociația recomandă o atenție sporită la situația tensionată existentă în rândul deținuților, generată pe fondul pandemic de toate restricțiile suplimentare impuse și de restrângerea unor drepturi cum ar fi menținerea ușilor deschise, vizitele fără separator, ieșirea la muncă în comunicate. Această situație tensionată se poate traduce într-o creștere a numărului și așa destul de mare de afecțiuni psihice.
De asemenea este lăudabil că ANP a decis ca vizitele online să fie acordate tuturor deținuților în această perioadă dificilă, ca un drept și nu ca un bonus.
Asociația recomandă ANP să facă eforturi susținute pentru aducerea în sistem a medicilor psihiatri și pentru îmbunătățirea tratamentului persoanelor cu boli psihice, segment mult mai vulenrabil decât ceilalți deținuți, mai cu seamă în perioada pandemică.

Arhiva tag-ul pentru: vaccinare Covid 19

Articole

Și de ce nu a reușit aceeași performanță și cu propriii angajați